1,543 matches
-
chiar la schimbarea vremurilor, așteptându-le. Motivele însă pentru care oameni ca el așteptau schimbarea sunt teama și dorința de a-și salva marile achiziții acumulate prin infracționalitate. Astfel de oameni vizibili și respectați dacă nu chiar invidiați de lumea postdecembristă s-au amestecat cu oamenii care au gustat toate privațiunile comunismului și s-au întâlnit în marea afirmare a libertății. Să te declari un înverșunat anticomunist când toate sevele comunismului te-au adăpat, e un gest de curaj. - Actualii, foștii
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
nu se exclude din acest bazar, este parte dintr-o Românie pe care o ceartă tandru dar serios. Dacă e să fie cineva responsabil pentru acest tip de dezvoltare, aceia sunt libertarienii tuturor guvernelor pe care I-a avut România postdecembristă. Aceștia îi apar Mihaelei Miroiu iresponsabili, căci ei intră în dialog cu veșnicia, nu cu viitorul economiei know-how. De altfel, ei sunt bucățică ruptă din popor, căci Miorița însăși, e simptomatică pentru comportamentul românului față confratele său concurent. În loc să se
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
se opune lui Dumnezeu, însă necesară mântuirii. Și ce este mântuirea dacă nu experimentarea iubirii lui Dumnezeu, conștientizarea vieții veșnice, lupta pentru a te întâlni cu Cel Ce este însăși iubirea... Capitolul 3 ALTE TREI STUDII DE CAZ SCRIITORI ROMÂNI POSTDECEMBRIȘTI 1. DAN LUNGUScreeningul banalei realități. Dan Lungu este un scriitor român de succes și poate fi ușor confundat cu un scriitor comercial, care deține o rețetă și după ea fabrică lumi. Lumile pe care le construiește Dan Lungu nu sunt
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
de egoist. Dar cu o femeie în plin spectacol al egoismului cum să procedezi? Andi e mereu în impas procedural în relație cu feminitatea Margăi, la fel cum este și în impas financiar. Lucrează la o redacție a unui ziar postdecembrist care descoperise mecanismele unui furt. - România lui Dan Lungu. Pierzi, necitindu-l pe Dan Lungu, poate ocazia de a absorbi și la nivel de limbaj o Românie vie, pe alocuri exotică, peticită, în chinuri. O Românie care stă să iasă
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
atacuri la adresa guvernelor din perioada decembrie 1989-decembrie 1996 și de după decembrie 2000 ori acuzații de neocomunism, criptocomunism, neototalitarism etc. la adresa puterii politice din aceste perioade. Această atitudine îi asigură o originalitate specială în peisajul publicistic și cultural al primilor ani postdecembriști. Una din consecințe a fost, probabil, rezerva unor autori solicitați de redacție. Politica redacțională constă, într-adevăr, în refuzul ori evitarea angajării în politica propriu-zisă, militantă, de partid, nu însă și în eludarea politicului ca importantă temă de reflecție. Dintre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286004_a_287333]
-
actuală, Starea dramaturgiei românești contemporane, Starea istoriografiei, Dreapta și stânga-azi, Generația ’80, o generație pierdută ? ș.a.) și organizează frecvent anchete, mai ales pe teme literare. În general, dă seama de evoluția literaturii române în peisajul în plină mișcare din perioada postdecembristă ori aduce în prim-plan chestiuni și personalități din trecut, insuficient cunoscute sau ignorate. Deși lunară, revista se înfățișează, de regulă, sub formă de numere duble ori triple (uneori, rar, din cauza unor dificultăți materiale relative la tipărire, chiar numere cvadruple
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286004_a_287333]
-
fi avut studii medii de specialitate și să fi Îndeplinit stagii de muncă de specialitate, iar pentru asigurarea calității misiunilor, Riscul de fraudă În auditul financiar 44 Întreaga activitate era evaluată de un Birou central pentru expertize contabile judiciare. Perioada postdecembristă aduce cu sine o serie de schimbări și reforme la nivel instituțional În ceea ce privește profesia contabilă, prin adoptarea Legii nr. 82/24 decembrie 1991 (Legea contabilitățiiă, republicată În 2008, MO nr. 454/18.06.2008 și actualizată la 2 iunie 2011
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
ale diverselor organisme de stat precum Garda Financiară sau Agenția Națională de Administrație Fiscală, În ceea ce privește prevenirea, depistarea și sancționarea fraudei fiscale și a activităților de spălare a banilor. Orientată cu precădere către abordarea de tip francofon privind frauda, În România postdecembristă, printre primele Încercări legislative de luptă antifraudă se regăsește Legea nr. 87/1994 privind combaterea evaziunii fiscale, publicată În MO nr. 299/24.10.1994, modificată și republicată ulterior În MO nr. 545/29.07.2003. Potrivit acestui act normativ
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
Discuție. Evoluția efectivelor în învățământul superior românesc - cauze și efectetc "1.7. Discuție. Evoluția efectivelor în învățământul superior românesc - cauze și efecte" Observațiile din paragrafele de mai sus nu sunt lipsite de relevanță nici pentru înțelegerea evoluției sistemului educațional românesc postdecembrist. Toată lumea a sesizat sporurile spectaculoase pe care le-au înregistrat efectivele de studenți în perioada care a urmat lui 1990. Față de 1990, numărul de studenți a sporit de peste trei ori. Numai în perioada 1998-2002, plusul de studenți a fost de
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
acestea arată caracterul spectaculos al transformărilor pe care le-a suferit structura socială românească în cei 45 de ani de regim comunist. Datele indică, de asemenea, o scădere a mobilității sistemului în ultima perioadă a regimului comunist și începutul perioadei postdecembriste. 6.2. Limite metodologicetc "6.2. Limite metodologice" Analizele de mai sus trebuie interpretate având în vedere următoarele limite: - Categoriile de instrucție sunt destul de generale, astfel că mobilitatea din interiorul unei categorii (de la fără instrucție la opt clase) nu poate
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Rusia mai mult de 45%, Ucraina undeva la 42%, iar Estonia spre 75%. Deși cifra de 6% "trebuie analizată critic (numeroase alte dimensiuni ale religiozității cunoscând o erodare mai puternică), ea ne arată că teza unei așa-zise revitalizări religioase postdecembriste și o întoarcere radicală a religiozității după decenii de secularizare totală este inexactă. În perioada comunistă putem vorbi cel mult de o secularizare societală (separarea sferei politice de cea religioasă), nicidecum însă de o secularizare individuală (religia încetează să mai
by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
ținute între iunie 1941 și septembrie 1947 (sosirea la Paris); ele alternează acum cu sonde memorialistice în viața familiei, a prietenilor din studenție, a lumii literare interbelice. Jurnalul restituie, tot selectiv, însemnări de exil, ale anilor ’80, până în imediata actualitate postdecembristă. Cu un condei incisiv, dar și ironic, tandru sau chiar nostalgic pentru rarele momente de grație ale unei existențe eminamente angajate, mereu somată de opțiuni grave, sunt decupate crochiuri în spectacolul uman al exilului românesc sau al contactelor clandestine ori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287853_a_289182]
-
toate categoriile de resurse. Este vorba, deci, despre o dezvoltare economică sustenabilă social, care să evite tensiuni și convulsii sociale majore, să asigure un progres mai rapid al umanității și să-i dea ceva mai multă liniște 10. Guvernele românești postdecembriste (desigur nu toate) s-au orientat cu precădere spre o economie de piață cu puternice implicații sociale, având în vedere nivelul de sărăcie și ritmul de sărăcire a majorității populației. Mulți teoreticieni, practicieni și oameni politici și-au exprimat părerea
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
și anului 1991, când de pe aproximativ aceeași suprafață cultivată cu grâu, respectiv 1300 ha, s-a obținut o producție aproape înjumătățită, de doar 2674 t. Anii 1993, 1994,1995 au înregistrat cea mai mare suprafață cultivată cu grâu din perioada postdecembristă, peste 2000 ha și cele mai mari producții, de cca. 6500t. Aceste valori mari denotă opțiunea populației la acea dată pentru cultura grâului, dar și existența unor condiții climatice favorabile, știut fiind că acestea sunt esențiale în perioada de germinație
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
din Secvențe literare contemporane (I, 2001; Premiul „Titu Maiorescu” al Academiei Române; II, 2002). Două texte inaugurale, De ce scriu critică literară și Posibilitățile criticii literare, azi, formulează mobilurile și convingerile autorului: nevoia de autoritate într-o literatură tulburată de tendințele demolatoare postdecembriste și afectată de „dezertarea” unor critici importanți; așteptarea răbdătoare, în spiritul modelului oferit de E. Lovinescu, a operei și creatorului de geniu; „iubirea lucidă” pentru scrisul românesc, opusă „principiului urii”, dar și „beatitudinii perpetue” sau „extazului cvasimistic în fața oricărui text
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290642_a_291971]
-
corelate prin mecanisme multiple de natură economică și politică, fără să existe o contracțiune de aceeași natură din partea statului român, nici măcar la nivelul pieței utilităților. I.4. Privatizarea și redresareatc "I.4. Privatizarea și redresarea" Supraviețuirea firmei Electroprecizia în perioada postdecembristă este legată atât de un proces de modificare a structurii portofoliului de produse, cât și, în principal, de modificarea tipului de proprietate și a managementului asociat. Modificarea structurii portofoliului de produse a însemnat recunoașterea existenței unui alt tip de relații
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
arhitecții noii economii românești, generator de produse la standarde occidentale. Dar, înainte de toate, ICCO generează speranță! III.1. Scurt istoric al dezvoltării grupului ICCOtc "III.1. Scurt istoric al dezvoltării grupului ICCO" În anul 1990, când legislația comercială a României postdecembriste de-abia prindea contur, brașoveanul Călin Costan înființează o firmă sub forma juridică de „întreprindere mică”. Firma, botezată ICCO, se ocupa de noul produs-minune apărut în țară: calculatorul. Întreprinzătorul povestește despre începutul grupului: Afacerea a început de la zero. Prima afacere
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
ca Ștefan Agopian, H. este unul dintre optzeciștii proveniți dintr-o zonă profesională extraliterară (a absolvit în 1970 Institutul Politehnic din București). A lucrat ca inginer proiectant, bibliotecar, cercetător științific, apoi ca secretar al Uniunii Scriitorilor, redactor la diferite reviste postdecembriste, printre care „22”, director al Departamentului Cultură, Educație, Știință, Viață Spirituală de la Televiziunea Română, atașat cultural în Grecia și în SUA. Începe să publice proze în revistele transilvănene („Steaua”, „Vatra”, „Tribuna”), după care câștigă concursul de debut al Editurii Albatros, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287446_a_288775]
-
Dumnezeu sunt camuflate sub măștile cotidianului. Ele lipsesc azi doar la 3% dintre români. Aceștia sunt neânfricații de serviciu ai unei lumi în agonie. Ferească-ne Dumnezeu de oamenii-fără-de frică că de prieteni mă feresc singur! În concluzie, fricile sociale postdecembriste ilustrează fragilitatea românului împuținat de provocările tranziției. Românul terorizat de iminența crizei și de posibilul dezastru al afacerilor financiare este, de multe ori, omul cu o viață spirituală superficială. E normal să te îngrijorezi de blocajele financiare și de viitorul
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
împreună cu soția sa, prozatoarea Adina Kenereș, Editura Compania. Debutează la „Tribuna”, cu poeme, în 1972, iar prima carte, Ochii lui Homer, îi apare în 1977, fiind distinsă cu Premiul Uniunii Scriitorilor. Poetul va detalia într-un interviu acordat în perioada postdecembristă condițiile debutului și maniera în care a evitat ingerințele ideologicului: „Când am tipărit Ochii lui Homer, cota de participare la activitatea ideologică era de cinci poezii cu partidul, cinci cu patria. În felul acesta au fost „asasinați” mai mulți poeți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289365_a_290694]
-
literară, aflate azi în actualitate acută și analizate într-o lucrare editată împreună cu fostul său doctorand, Robert Royal, The Hospitable Canon. Essays on Literary Play, Scholarly Choice and Popular Pressures (1991). Escortată de intervenții ale lui N. în presa literară postdecembristă, cercetarea a catalizat o direcție fertilă de investigare în istoria literaturii române, ale cărei canoane tradiționale se cer legitimate contemporan, dacă nu reformate. În sfârșit, o sinteză editată de același tandem, Play, Literature, Religion. Essays in Cultural Intertextuality (1992), plasează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288419_a_289748]
-
anticipație a artei (1977) cercetează vocația avangardistă a capitalei Bavariei prin prisma operelor lui Kandinski, Brecht, Th. Mann, Rilke sau Kafka și descifrează în atmosfera de emulație intelectuală a începutului de secol XX simptomele violenței politice. Prezență activă în presa postdecembristă, D. reunește în volumele Scufița Roșie nu mai merge în pădure (1994), Replici din burta lupului (1997), Aruncând mănușa (1999) o parte din articolele polemice, eseurile și studiile critice publicate în această perioadă, cărora le adaugă fragmente din interviuri sau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286666_a_287995]
-
ani de Dinu Mihail. Controversatul personaj, Victor Crăciun, este adulat de cei cărora le-a dat diurne grase la hora românilor de pretutindeni, și contestat categoric de ceilalți, mult mai mulți, rămași pe dinafară. Asta e: chipuri și destine românești postdecembriste. Articolul lui Vasile Malanețchi este găzduit - amară ironie! - de rubrica „Lecții de românism”. Aprilie, 1997 Adunarea generală a Filialei de la Chișinău a Uniunii Scriitorilor din România a reușit - între altele - să blocheze, printr-o surprinzătoare, greu de anticipat solidaritate a
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
în materie de deconstruire și primenire a romanului „cuminte”. Protagoniștii sunt Matei Bucur, fotoreporter la un cotidian de mare tiraj, și Claudia Ioachim, ziaristă la Radio și soție a unui medic, Dinu Ioachim, ajuns demnitar într-unul din primele guverne postdecembriste. În jurul acestui triunghi gravitează câteva personaje de plan secund - unele bine reliefate, cum ar fi talentatul gazetar vârstnic Sadovski, cu vocație de rechin de presă - ori de culoare. Tipologia, diversă, e ilustrată într-un mod care confirmă înzestrarea prozatorului pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290197_a_291526]
-
Tranziția la români, „artPanorama”, 1998, 9; Ion Roșioru, „Anotimpuri de trecere”, TMS, 1998, 12; Glodeanu, Dimensiuni, 238-240; Emil Iordache, Cinismul ca formă de ascetism, CL, 1999, 2; Marin Mincu, „Revizuirea” criticii, de ce nu?, CNT, 1999, 10; Alunița Cofan, O cronică postdecembristă, CC, 2000, 9-12; Dimisianu, Lumea, 488-492; Ion Simuț, Arena actualității, Iași, 2000, 227-232; Tudorel Urian, Proza românească a anilor ’90, București, 2000, 163-167; Simion Bărbulescu, Câteva debuturi în roman, CL, 2001, 4; Marian Barbu, Trăind printre cărți, I, Petroșani, 2001
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290197_a_291526]