1,071 matches
-
Seminarului de la Socola. Tot la Socola, după 1896 a funcționat și o Școală de Arte și Meserii, iar de la 1905 aici funcț ionează Spitalul de Neuropsihiatrie. Printre obiecâtele de tezaur ale bisericii se află: un clopot mare din 1836, un potir lucrat artistic și restaurat în anul 1894, un epitaf din catifea și fir de argint donat bisericii de către Mitropolitul Veniamin Costachi în anul 1834. Biblia de la Blaj (1795), sfânta și Dumezeiasca Evanghelie de Râmnic (1794), Evanghelia veche în limba slavonă
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
atunci când urâciunea pustirii coboară peste locul sfânt, dar și peste întreg pământul. Este așternerea clipei apocaliptice a eclipsei în care grotescul și malformitatea cuceresc spiritul cetățeanului babilonian, deja însemnat cu numărul fiarei. Babilonul cade, iar babilonienii beau din cele șapte potire cu vinul mâniei divine: Și am auzit glas mare, din templu, zicând celor șapte îngeri: Duceți-vă și vărsați pe pământ cele șapte cupe ale mâniei lui Dumnezeu" (Apocalipsa 16.1). Timpul secerișului de suflete coincide cu cel al revărsării
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
am auzit glas mare, din templu, zicând celor șapte îngeri: Duceți-vă și vărsați pe pământ cele șapte cupe ale mâniei lui Dumnezeu" (Apocalipsa 16.1). Timpul secerișului de suflete coincide cu cel al revărsării damnărilor divine finale din șapte potire mistice. Potirul păstrează fluidul spre a fi balansat și turnat peste marginile sale. Prin forma sa el se opune disipării, strânge și menține omogen, în-capsulează parțial într-un gest de amânare a curgerii întru vărsare, a golirii de conținutul său
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
glas mare, din templu, zicând celor șapte îngeri: Duceți-vă și vărsați pe pământ cele șapte cupe ale mâniei lui Dumnezeu" (Apocalipsa 16.1). Timpul secerișului de suflete coincide cu cel al revărsării damnărilor divine finale din șapte potire mistice. Potirul păstrează fluidul spre a fi balansat și turnat peste marginile sale. Prin forma sa el se opune disipării, strânge și menține omogen, în-capsulează parțial într-un gest de amânare a curgerii întru vărsare, a golirii de conținutul său mobil. Mânia
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
a curgerii întru vărsare, a golirii de conținutul său mobil. Mânia divină este păstrată pentru ceasul acesta din urmă. Ea a fost cumulată în timp, adunată picătură cu picătură în fiecare cupă, până când toate cele șapte au fost umplute. Așadar, potirele dau măsură propriei difuzări lichide, atunci când ele sunt pline, este momentul răsturnării lor și revărsării fluidelor în ritm de cascadă. Potirele își toarnă urgiile atunci când s-au cumulat deplin, când omul a atins piscul decadenței, iar vicierea sa a determinat
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
fost cumulată în timp, adunată picătură cu picătură în fiecare cupă, până când toate cele șapte au fost umplute. Așadar, potirele dau măsură propriei difuzări lichide, atunci când ele sunt pline, este momentul răsturnării lor și revărsării fluidelor în ritm de cascadă. Potirele își toarnă urgiile atunci când s-au cumulat deplin, când omul a atins piscul decadenței, iar vicierea sa a determinat atringerea limitelor de menținere ale celor șapte cupe. Aceste potire sunt acum pline, orice întârziere înseamnă o dare pe din afară
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
este momentul răsturnării lor și revărsării fluidelor în ritm de cascadă. Potirele își toarnă urgiile atunci când s-au cumulat deplin, când omul a atins piscul decadenței, iar vicierea sa a determinat atringerea limitelor de menținere ale celor șapte cupe. Aceste potire sunt acum pline, orice întârziere înseamnă o dare pe din afară, un derapaj de la ordinea cosmică care impune ca orice faptă și alegere să fie urmată de consecința, de efectul ei. Atitudinea omului babilonic de a fraterniza cu demonul și
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
fiind consilier juridic al unei întreprinderi. În 1926, pe când era încă elev, B. debutează cu versuri în ziarul „Cuvântul Ardealului”. Poezii îi mai apar în „Patria” (Cluj), „Hotarul” (Arad), „Blajul”, „Solia dreptății” (Orăștie), „Maramureșul” (Sighet). La Cluj, tipărește întâiul volum - Potire de mătrăgună (1935). Mai colaborează la „Ecoul” (Arad), „Ofensiva română” (Cluj), „Înnoirea” (Arad), „Litera” (Arad), „Tribuna” (Cluj, Brașov), „Luceafărul” (Timișoara), „Poporul” (Timișoara) ș.a. Al doilea volum de versuri, Cioplitorul de vedenii (1944), apare la Odesa. Abia la sfârșitul deceniului al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285820_a_287149]
-
Orizont”. Plachetele Nepieritoarele efemeride (1984), Sonatele tăcerii (1985) și Intransigența pietrelor (1987) apar pe speze proprii, la Editura Litera. Conștiința acută a trecerii, angoasa morții, sentimentul înfrângerii și maculării „lutului”, precum și căutarea unei consolări sunt trăirile ce dau substanță volumului Potire de mătrăgună. O influență argheziană se observă în lexic, în tehnica metaforei și chiar în tematică. Treptat, poetul izbutește să-și personalizeze limbajul, nutrit acum și de regionalisme bihorene, pe fondul unei asumări a dorurilor comunității. O evoluție se constată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285820_a_287149]
-
revin într-un registru mai dramatic. E cercetat tot mai mult spațiul amintirii, iar poezia devine acum rodul „tăcerii unui gând”. Și placheta Intransigența pietrelor cuprinde aceleași teme, păstrând plasticitatea viziunii, dar năzuind tot mai vădit la concizia aforismului. SCRIERI: Potire de mătrăgună, Cluj, 1935; Cioplitorul de vedenii, Odesa, 1944; Nepieritoarele efemeride, București, 1984; Sonatele tăcerii, București, 1985; Intransigența pietrelor, București, 1987. Repere bibliografice: Al. T., Petru Bortoș, „Potire de mătrăgună”, CRE, 1936, 2943; M.N., „Potire de mătrăgună”, GT, 1936, 46
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285820_a_287149]
-
păstrând plasticitatea viziunii, dar năzuind tot mai vădit la concizia aforismului. SCRIERI: Potire de mătrăgună, Cluj, 1935; Cioplitorul de vedenii, Odesa, 1944; Nepieritoarele efemeride, București, 1984; Sonatele tăcerii, București, 1985; Intransigența pietrelor, București, 1987. Repere bibliografice: Al. T., Petru Bortoș, „Potire de mătrăgună”, CRE, 1936, 2943; M.N., „Potire de mătrăgună”, GT, 1936, 46; Eugen Dorcescu, Petru Bortoș, „Nepieritoarele efemeride”, O, 1984, 38; Florin Bănescu, Cărțile arădenilor, CNT, 1986, 13. V.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285820_a_287149]
-
vădit la concizia aforismului. SCRIERI: Potire de mătrăgună, Cluj, 1935; Cioplitorul de vedenii, Odesa, 1944; Nepieritoarele efemeride, București, 1984; Sonatele tăcerii, București, 1985; Intransigența pietrelor, București, 1987. Repere bibliografice: Al. T., Petru Bortoș, „Potire de mătrăgună”, CRE, 1936, 2943; M.N., „Potire de mătrăgună”, GT, 1936, 46; Eugen Dorcescu, Petru Bortoș, „Nepieritoarele efemeride”, O, 1984, 38; Florin Bănescu, Cărțile arădenilor, CNT, 1986, 13. V.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285820_a_287149]
-
În mormânt de către sfintele femei, Împreună cu Iosif și cu Nicodim. Obiectele Întrebuințate aici capătă un Înțeles mistic aparte, astfel, procovățul de deasupra discului Închipuie năframa cu care a fost Înfășurat capul lui Iisus În mormânt, iar cel de deasupra potirului amintește de giulgiul care a Învelit corpul Său, În timp ce ,,aerul”, ce se așează peste sfintele vase, Înseamnă piatra prăvălită peste ușa mormântului. Până și tămâia Întrebuințată la clădire capătă În acest moment o Însemnătate mistică reprezentând aromatele, cu care a
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Marius Daniel Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92298]
-
nostru de adorație, În această lucrare și continuare a operei Mântuitorului. Prin Liturghia Bisericii, prin Sfânta Euharistie, mai ales, ajungem trupul mistic al lui Hristos, atât pe calea unirii individuale cu El , cât și prin unirea tuturor În același pahar(potir) și din aceeași pâine. Din momentul prefacerii darurilor euharistice, Domnul ,,rămâne continuu, Întreg și același, sub amândouă chipurile și În fiecare parte În Sfânta Împărtășire”. Toată rânduiala liturgică următoare prefacerii e pusă În raport cu actul istoric suprem al jertfei Îndeplinite de
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Marius Daniel Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92298]
-
a compus în memorie foarte multe poezii care au ajuns și afară, unde au circulat ilegal. Laitmotivul din „Unde sunt cei care nu mai sunt” este acela al morții în închisoare și al înălțării celor dispăruți la cer. În „Cântecul potirului” Iisus este „viața de-a pururi a neamului meu”. Vasile Voiculescu a fost un alt mărturisitor al credinței lui Iisus, pe care a transformat-o în arta unei poezii a suferinței. Poezia lui Voiculescu se înscrie în curentul tradiționalismului interbelic
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
coliere, lanțuri), piese de harnașament pentru cai (hamuri, catarame, scărițe și pinteni), piese de Îmbrăcăminte (nasturi, butoni), arme (săbii), obiecte de uz casnic (tacâmuri, castroane, tăvi, solnițe aurite, cupe de argint aurite, cești, ceainice- figura nr. 18) și obiecte religioase (potire, chivoturi, cădelnițe, sfeșnice, cristelnițe, candele, cruci, aghiazmatare, anafornițe ). Obiectele care presupuneau o decorare mai detaliată erau obținute prin imprimarea, Încrustarea de ornamente cu ajutorul unor matrițe speciale, laminarea sârmei de aur și de argint prin ciocănire, tehnică ce oferea posibilitatea unor
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
a fonemelor care-i compun numele (la care se adaugă cei doi de o ai clopotului care creează un spațiu de rezonanță suplimentar), este contrapus tremurului neauzit al petalelor. Sunetul prăbușit din tării este receptat și amortizat În tremur de potirul florilor. Amplei și unanimei senzații sonore, i se opune una vizuală și aproape tactilă. Sunetul se divizează Împărtășindu-se-n surdină fiecărei petale. Este ilustrat astfel sofianicul, „sentiment difuz, dar fundamental al omului ortodox, că transcendentul coboară, revelându-se din
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
cu lucrările scrise în limba germană. 203 Vezi Joyce Cary, Art and Reality, Cambridge, 1958, 97-98. 204 H. James, The Art of the Novel, 320-321. Vezi de asemenea Caietele acestuia, în care, în prima schiță pentru romanul The Golden Bowl (Potirul de aur), acesta ia în considerare forma la persoana întîi la un moment dat, însă o respinge imediat după aceea (The Notebooks, 130). În povestirile sale de întindere medie, Tales, pe de altă parte, James alege forma la persoana întîi
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
între amintiri și resemnare, trăind într-un timp aproape barbian („după rouă”), iar tăcerea dă glas tuturor tomnatecelor amurguri: „Nu mă-ntreba de aceste tainice artere”. A doua secțiune a cărții e una de catrene ludice, istorice sau bucolice, intitulată Potire aspre: „Sorb ca o plantă potirul, înghețat/ las sitarii mei să curgă din aer”. Lirica lui T. se situează sub semnul zborului și al fugii din calea sentimentelor („ca o dulce gazelă speriată de feline”), imagine ce se remarcă și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290233_a_291562]
-
un timp aproape barbian („după rouă”), iar tăcerea dă glas tuturor tomnatecelor amurguri: „Nu mă-ntreba de aceste tainice artere”. A doua secțiune a cărții e una de catrene ludice, istorice sau bucolice, intitulată Potire aspre: „Sorb ca o plantă potirul, înghețat/ las sitarii mei să curgă din aer”. Lirica lui T. se situează sub semnul zborului și al fugii din calea sentimentelor („ca o dulce gazelă speriată de feline”), imagine ce se remarcă și în Cânepa iubirii (1982). „Ne aflăm
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290233_a_291562]
-
Încadra multiplicitatea flotantă a vieții În limite fixe este respinsă din capul locului la neizbutire. Deci ființa umană este unitatea biologică și spirituală fundamentală fiind, În fond, materie și spirit. Să prețuim lumea materială și deci corpul nostru, considerându-le potire ale spiritului. Nu putem evolua spiritual fără să avem o bază materială sigură. Cele două merg mână În mână. Să avem În vedere că termenul materie provine din cuvântul latin mater, care Înseamnă „mamă”. Materia este instrumentul spiritului, ea permite
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
În realitate, atât partea spirituală, cât și cea materială, În starea lor cea mai Înaltă, sunt menite să reprezinte o reflecție a divinului. Termenul materie provine de la cuvântul latin mater, care Înseamnă „mamă”. Lumea fizică este mama, pentru că materia este potirul În care coboară spiritul. Ea Îi permite Spiritului să se exprime pe el Însuși. Adevărata spiritualitate nu Înseamnă a renunța la lumea fizică Întrucât și lumea fizică emană tot de la divinitate. Lumea fizică și cea spirituală formează un tot unitar
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
ale textului. a) Bob Assingham se distingea prin înfățișarea sa oarecum diferită de robustețea, totuși fizică, dar la limita anormalului; i se trăgea această uscățime, probabil, din atitudinea sa față de mijloacele de transport și de condițiile de cazare. Henry Jones Potirul de aur Acest fragment nu prezintă probleme de clasificare. Este, hotărît, o descriere. În principal, lucrurile sînt mai puțin directe. Să nu încercăm altceva decît să definim exact ce este o descriere. Fragmentul următor, care nu numai că descrie obiecte
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
pe credincioși cu Mântuitorul Iisus Hristos, dar Îi unește și Între ei prin aceeași credință și prin dragoste creștinească; ei sunt una și aceeași obște creștinească În fața aceluiași sfânt altar, Împărtășindu-se de toate darurile dumnezeiești din unul și aceiași potir. Nu este numai o Taină, ci și o jertfă reală, nesângeroasă, adusă lui Dumnezeu, Jertfa trupului și a sângelui lui Iisus Hristos. Același Hristos S-a jertfit pe cruce și Se jertfește În Sfânta Euharistie. Deosebirea este că jertfa de pe
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mariana Palamariu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92310]
-
sânge, și Te chemăm, Te rugăm și cu umilință la Tine cădem: Trimite Duhul Tău cel Sfânt peste noi și peste aceste Daruri ce sunt puse Înainte și fă, adică, pâinea aceasta, Cinstit Trupul Hristosului Tău, iar ceea ce este În potirul acesta, Cinstit Sângele Hristosului Tău, prefăcându-le cu Duhul Tău cel Sfânt". În acest timp, la strană se cântă „Pe Tine Te lăudăm”, iar credincioșii Îngenunchează, căci acum se săvârșește prefacerea, iar nu atunci când se rostesc cuvintele de instituire a
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mariana Palamariu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92310]