15,254 matches
-
anormalitatea, adică arderea etapelor, devenea normală. Atunci cum mai arăta normalitatea? Sau există un rezervor de normalitate - instrumente și tehnici de adaptare la un anumit regim de temporalitate, din care noi, românii, le-am ales pe cele care ni se potriveau! Sigur, trebuia să ne desprindem de trecut. Toți actorii acestei aprige dispute cu privire la căile modernizării căzuseră de acord în această materie. Cu atât mai mult în cazul nostru, al românilor, pentru care recuperarea sensurilor vârstei eroice - illo tempore -, urma să
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
ca dorobanț moare pe câmpul de luptă, ca muncitor se spetește plătind dări". Ea face politică pe baza legilor franțuzești, în vreme ce poporul de jos "sărăcește și se stinge de mulțimea greutăților". Aparatul administrativ creat este supradimensionat, scump "și nu se potrivește cu trebuințele simple ale poporului" 9). Profeții noului timp sunt fabricanții de palavre, uzurpatorii, demagogii, toți trăind din munca țăranilor, "fără a compensa prin nimic" 10). Statul creator de funcții este instrumentul ce a propulsat această clasă, care, suflând în
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
citind pe Simona Tache. Am înțeles totuși că a fost prezentă acolo, iar poezia ei mărturisește clar această influență. Cartea e compusă aidoma garderobei unei cochete în pas cu moda. Nimic nu lipsește, din toate cîte un strop și nuanța potrivită la locul potrivit. începînd cu forma: Editura Crater îi oferă, cum ne-a obișnuit deja, acea aparență artistică, acel ornamental ținut la mare preț printre oamenii de bun-gust. Hîrtie ușor îngălbenită, mici desene în alb și negru care încadrează textele
Duduci literare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15623_a_16948]
-
public (deși ne cunoaștem de vreo 20 de ani) ce părere ai despre critici, despre critica literară în general. Te rog să-mi dai, mai în glumă mai în serios, un răspuns și pentru cititorii României literare. Criticilor li se potrivește cel mai bine parabola cristică: Voi sînteți sarea pămîntului. Dar dacă sarea își pierde gustul, cu ce va căpăta iarăși puterea de a săra? Atunci nu mai este bună la nimic, decît să fie lepădată afară și călcată în picioare
Mircea Cărtărescu - Oamenii civilizați, oamenii necivilizați by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15591_a_16916]
-
presă, "memorandum"-ul e un simplu reproș adresat guvernanților că nu pun în practică decizii economice și administrative asupra cărora aceștia deciseseră, pe hârtie, încă în urmă cu vreo cinci ani, asezonat cu câteva considerații "politically correct", dar care se potrivesc precum nuca în perete. A fost nevoie de-o conferință de presă pentru ca limbile autorilor să se dezlege. Dl. Bakk Miklos a spus-o clar: "soluție federală, pe provincii istorice". Mă intrigă nu sintagma "soluție federală" - limpede ca lumina zilei
Federalizarea mafiilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15637_a_16962]
-
că a fi sau a nu fi înseamnă (și) a putea - sau nu - să-ți regizezi, fie și parțial, propria viață. Sau măcar să ți se permită să-ți alegi cîteva dinte rolurile pe care le joci. Și să ți se potrivească și s-o știi. Cele șapte roluri pe care, conform lui Shakespeare, le jucăm pe scena vieții, nu țin doar de vîrsta biologică. Ci de faptul că mulți dintre noi trăim mai multe vieți într-una. Așa ne explicăm de ce
Editura Timpul basmelor culte by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15615_a_16940]
-
fie basm. Oricum, recunoașterea finală a lui Harap Alb nu e o anagnorisis, căci ce-i pasă unei curți și lumi întregi dacă o fi el sau altul?! Iar "răsplata" este, și ea, pe măsură. Fata Împăratului Roș i se potrivește, într-adevăr. E un personaj la fel ca el de echivoc. Poate de aceea ea îl și salvează. De mai multe ori, nu doar atunci cînd îl învie. V-ați întrebat ce îi șoptește ea turturicii la ureche? Pentru mine
Editura Timpul basmelor culte by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15615_a_16940]
-
albe, netede, având nuanța mestecenilor, meditativă, și care se văd și pe întuneric... * * * Individul cu tricicletă expunându-și într-un scuar tabloul intitulat Toamnă într-un singur copac. Titlul, frumos, literar, nul ca pictură... * * * Fiecare are înmormântarea ce i se potrivește. Moartea actorului modest Colas Tomazoglu, săracă, adus neras de la morgă, cu o batistă colorată la piept și fără certificat de la Sanepid. Moartea lui Tony, scenograful răsfățat de toți, o moarte modernă, spectaculoasă, sicriul adus noaptea din străinătate cu un avion
Crochiuri by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15680_a_17005]
-
formule poetice și mai prăfuite), Rogulski se mulțumește să-și numească "eleva": "porumbiță", "vrăbiuță" și să-i atribuie acțiunea de a "gunguri", ca și pe aceea de a se "umfla în pene". Cuvintele, limbajul articulat nu par a i se potrivi acestei creaturi cu desăvîrșire dulci și inofensive. Dacă femeia e o individualitate care, fără efortul bărbatului de a o pune în lumină, ar putea rămîne neobservată, bărbatul este centrul lumii și prezența sa este necontenit și natural însoțită de evenimente
Biciul lui Nietzsche pe femeia lui Breban by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15678_a_17003]
-
literare ai și cine ai zice că ți-a influențat poezia? Prima mea experiență literară adevărată a fost T.S. Eliot. Citisem mulți poeți înainte să-l găsesc pe Eliot, dar am găsit în The Waste Land un peisaj care se potrivea de minune cu ceva special din viața mea. Mai mult decât Wordsworth, Coleridge m-a mișcat profund. Poate din cauza elementului germanic din Coleridge, ale cărui poeme, mă gândesc la cele mai bune dintre ele, îmi amintesc, oarecum inexplicabil, de basme
George SZIRTES: Notă de subsol la o literatură nescrisă by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15665_a_16990]
-
silogismului. Apelînd la concretul dens, la o imagistică groasă în voia căreia se lasă, Nicolae Țone beneficiază astfel de șansa unui paradoxal acces la impactul metafizic, ocultat de versificația de ,,poante", de ,,spirite" spectaculare, gen Prevert sau Sorescu. I se potrivesc vorbele lui Artaud: ,,Sîntem aici și ne trezim brusc în toiul luptei metafizice, iar partea împietrită a corpului aflată în transă, înăsprită de refluxul forțelor cosmice care o asediază, este admirabil transpusă în acest dans frenetic, dar totodată stăpînit de
Un postavangardist (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15692_a_17017]
-
Acea fibră de valah, ager și adaptabil, care i-a dat, deopotrivă, tăria și slăbiciunea. Preeminența lui a avea față de a fi "etc. Nu e momentul să dezbatem problema compromisului înnăscut. Deranjantă este bagatelizarea propriei mize. Dacă descoperi în Cuvinte potrivite compromisul și nu acolo unde trebuie, îți arunci în aer orice credibilitate. De ce e nevoie de o teorie a valahului avid de îmbogățire atunci cînd există texte evidente de compromis, în cazul Arghezi. Astfel de texte ne îndreptățesc să-l
Revizionistul numărul unu by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15725_a_17050]
-
și (cel puțin în seara premierei în cavatina Languia per una bella) a avut de luptat cu reale dificultăți. Dubletul Elvira-Zulma a funcționat bine împreună, completându-se; Ruxandra Ispas beneficiază de o prezență scenică plăcută și vocea ei acidulată se potrivește personajului. Dacă n-ar fi avut scăpări de intonație și stridențe în acut mai ales în ansambluri, totul ar fi fost bine; iar Lucia Cicoară Drăgan și-a folosit priceperea și experiența într-un rol mic din care a reușit
Politica pașilor mici by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15755_a_17080]
-
comice ci și melancolice din cauza iubirii sale respinse. Vocea îi sună bine și mai ales rostește textul muzical cu naturalețe, ca și Sever Barnea de altfel; acesta apasă pedala comicului cu măsură și culoarea vocală aspră folosită cu muzicalitate se potrivește personajului care convinge prin vitalitatea frazării. În fine, Horia Sandu cu antren neobosit proiectează monoton o voce mare, bine timbrată, dar nu destul de controlată. În contrast evident cu indiferența cu care orchestra trece peste frumusețile de detaliu încrustate în partitură
Politica pașilor mici by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15755_a_17080]
-
câți fulgi are pe trup, Tot atâția ochi veghetori are sub fiecare, și, nemaiauzit, Tot atâtea limbi și guri dau glas ciulindu-și tot atâtea urechi... Crainic tenace al minciunii și netrebniciei cât și al adevărului"... (E ceea ce i se potrivește perfect și Massmediei noastre: Tam ficti pravique tenax quam nuntia veri... Crainic tenace, repet, - al minciunii și netrebniciei, cât și al adevărului...) Este de presupus stricăciunea rafinată a unui Imperiu vechi clădit mai întâi pe severa virtute romană statuară, despre
Carmen et error by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15752_a_17077]
-
orice direcție ar bătea vîntul. Vine Anul Caragiale, scot statuia la vînzare, cu mici modificări și... oameni s-au făcut! Bate vînt nostalgic de la Răsărit, scapă de fața lui Caragiale și îi fac chip nou lui Lenin, ce se va potrivi minunat trupului existent, lăbărțat și ghiftuit, cu talpa destul de bine dezvoltată. Dacă se grăbesc și nu pot aștepta nici unul din prilejuri, hibridul bizar din bronz masiv va fi topit și prefăcut în tuciuri și căldări. Mai aveți, totuși, puțintică răbdare
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15751_a_17076]
-
autor cărțile care s-au scris până la el și din care folosește pasaje punând ghilimelele, sunt un Satan făcut din citate. Chiar așa, eu sunt o însumare tolerantă a ceea ce a fost până la mine, preiau cu grijă ceea ce mi se potrivește, mă delimitez elegant de ceea ce consider a fi balast, depășit" (p. 131). Scena aceasta, să recunoaștem, are haz și denotă inventivitate, căci ne prezintă un diavol de hârtie și o posibilă comparație între diavol și autorul de cărți, dar dincolo de
Un satan postmodern by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/15749_a_17074]
-
astăzi în urma unei telefoniade. Protagoniștii acesteia ar fi, potrivit lui Ion Cristoiu, Adrian Sîrbu și Răzvan Theodorescu. N-ar fi Dinu Săraru primul înscăunat într-o asemenea funcție, cu concursul telefonului. Nenorocirea e că fotoliul de director al Naționalului nu se potrivește cu anvergura ocupantului său, căruia i-ar sta mai bine pe scaunul său de președinte al Fundației Niște țărani. * Vizita lui Adrian Năstase în Statele Unite a stîrnit reacții dintre cele mai diverse în ziarele centrale. În ADEVĂRUL Rodica Ciobanu avansează
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15756_a_17081]
-
empiric și cu vocația analitică a observatorului social și politic. Nu cred că-i cazul să-i înalț aici statuie. Ajunge doar să spun că, fără să fie vreun nou geniu al românilor, Stelian Tănase era, la "Orient Expres", omul potrivit la locul potrivit, lucru de care s-au putut convinge toți cei care au urmărit acea emisiune. Dovadă, numeroasele distincții obținute: premiul pentru talk-show al Clubului Român de Presă; premiul special al Asociației Profesioniștilor din Televiziunea Română (APTR); premiul revistei "Capital
Frica de normalitate by Petru Cimpoeșu () [Corola-journal/Journalistic/15760_a_17085]
-
totuși există în vreun inventar, atunci ori n-o găsesc sau, dacă pînă la urmă (peste vreo oră) ți-o aduc, lipsesc tocmai paginile de care ai nevoie (sau oricum lipsesc niște pagini). Ca și inscripțiile de pe pereți (nu se potrivește nicăieri mai bine acel "Cai verzi pe pereți". Pînă acum chiar nu era de înțeles "ce vrea să spună poetul"), inventarul e un sistem sadic împotriva eventualilor cititori. Pînă găsești unde să cauți cartea autorului de care ești interesat, ori
În vizită la Biblioteca Națională by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/15780_a_17105]
-
de a-și pune în lumină personalitatea. În fond, pentru ei s-a făcut spectacolul. Dimpotrivă, pare o reducere a lor pe scenă. Și nu în sensul esențializării. M-am întrebat dacă rolul înțeleptului Cadîr nu i s-ar fi potrivit mai bine lui Radu Beligan decît lui Gheorghe Dinică, abandonat cumva într-un con de umbră în economia spectacolului. Pe de altă parte, în Ianke, Radu Beligan pare că se joacă, în surdină, pe sine. Lui Marin Moraru nu-i
Viața satului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15788_a_17113]
-
pe calea cea bună; înclinîndu-mă cît mai în jos înaintea clasicului cu bască și papion, ceea ce nu mergea deloc cu vînzătorul de cireșe... El mă întrebă la iuțeală cît? punînd mîna pe balanța ruginită. Un kil, murmurasem, dus; iar el potrivi pe limboi greutatea de nikel, fără să-i tremure mîna, ca mai tîrziu, și mă înșelă repede cu o zecime, două... La urma urmei, iarăși, bani ca să te publice, dacă n-ar fi avut, ți-ar fi cerut și Arghezi
Amintiri cu poeți by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16161_a_17486]
-
clase la liceul din Craiova. Urmează studii incerte la Viena, Pisa, posibil la Geneva și Neapole, care-l îndrituiesc a se socoti, cu o modestie orgolioasă, drept un "student" întîrziat și etern: Aș spune, arată Nicolae Oprea, că i se potrivește mai degrabă caracterizarea lui G. Călinescu referitoare la Eliade: "autodidact prin forța lucrurilor și mare devorator de cărți"". Însușindu-și învățătura de unul singur, Macedonski și-o completează prin dese călătorii pe meridianele continentului, care au rostul unei aventuri spirituale
Un conspect Macedonski by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16172_a_17497]
-
e criză, în școli e! Stați puțin, nu este lepră în oraș! Ești născut într-o zi de 13. Ești superstițios? Credeam că sînt superstițios, dar de cînd l-am cunoscut pe Vlad Mugur nu cred că mi se mai potrivește cuvîntul. Toate neîmplinirile, ghinioanele, neșansele nu m-au condus spre un masochism artistic, departe de mine gîndul acesta, ci m-au făcut să mă apăr de trufie, lucru de care mă tem. Cred în ordinea lucrurilor, cred în energiile care
Alexandru Dabija: "Pentru mine, Cehov este un însoțitor" by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16213_a_17538]
-
atunci cînd a fost cazul. * Se pare că Cronicarul a avut dreptate atunci cînd a afirmat că președintele Iliescu e chiar interesat să aibă o relație normală cu Casa Regală. Dl Iliescu recunoaște azi că n-a avut o relație potrivită cu Regele Mihai, ba chiar concede că Regele ar putea juca un rol politic în România. Dar și mai interesant e că dl Iliescu nu mai pare dispus să cauționeze Priboi împotriva imaginii sale personale de susținător al intrării României
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16243_a_17568]