721 matches
-
ce crezi, domnule colonel, că eu am putut să-mi uit jurământul? Că am uitat închisoarea, condamnarea și apoi grațierea mea, obținută de dumneata? Zicând acestea, se aruncă în brațele bătrânului colonel, care se bucură din tot sufletul văzând că povețele lui salvaseră de la moarte un om ca acesta, care și-a ținut cu strășnicie jurământul toată viața, fără șovăire. Învățătura: Fără cinste și onoare, fără respectarea jurământului făcut, nu poate fi cineva creștin, ostaș sau cetățean adevărat. De aceea lucrul
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
Când plecă, împăratul îi dădu femeii o pungă cu bani, nu atât pentru sărăcia familiei, cât pentru educația pe care o dădea copiilor ei, pentru modestia ei și dragostei pentru muncă, răbdare și bune deprinderi. Morala: Munca cu a ei povață, pe copii la bine nvață. 86. Datoria față de părinți Un tânăr hotărî să se căsătorească. El promise viitoarei soții, după dorința ei, să alunge din casă pe bătrânul lui tată. Conduse deci într-o zi pe bătrân afară din sat
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
frații. Cum află, își alege un cal cu care ajunge la o vale semănată cu mac, după aceea la un bordei, "ținut parcă într-o gheară de cocoș". Baba îi spune că frații lui, care au refuzat să-i asculte povețele, sunt încremeniți sub o stană de piatră, din vremea când semăna macul. Baba îl avertizează asupra pericolului ce-l așteaptă, spunându-i feciorului că a sădit mac pentru a împiedica răpirea fetelor. Viteazul este convins că nimeni nu e-n
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
a mai trimis - rar, e drept! - un mesager al dreptului nostru de a fi, de a spera. „(...Ă de când sânger./ Nu mi-ai trimis de mult un Înger./ Să bată alb din aripă la lună,/Să-mi dea din nou povața ta cea bună!” cântă Românul Arghezi, „certându-se” cu Dumnezeu, În Psalmii săi. Domnului Cioran, când se văita ca un poet de neajunsurile poporului din care ieșise, evident că nu-i puteam da aceeași replică ca lui Nichita, deoarece mânia
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
câțiva ani a lucrat ca dascăl în satul Căuești, comuna Adam și am fost martor regretelor sale că n-a mai ajuns să revină pentru ultima oară la Căuești printre foștii lui elevi căror le pregătise atâtea surprize - amintirile și povețele sale. Alexandru Mânăstireanu, ca fiu al satului Priponești de Sus, fost învățător și director de Cămin cultural, a fost declarat de Consiliul local Priponești în anul 2009 Cetățean de onoare al Comunei Priponești. În calitate de scriitor, toate cărțile sale - și în
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
amendează ori nu? mă, eu mă duc lîngă nevastă-mea, eu mă duc lîngă nevastă-mea, acolo! măi omule, eu am doi, să-ți trăiască, știu că ești un băiat foarte bun, lasă! cine-i mai bătrîn îți dă o povață bună, ce sînt eu de meserie, cioban! foarte bine, că n-ai să ajungi ca Gigi Becali! unde-i doamna? sărut mîna doamnă, sărut mîna matale! băi, eu am doi băieței, să-ți trăiască! nu, pîn' la Bîrlad, dacă bea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
prin obținerea libertății și unității. Încă din debutul analizei sale istorice a Românilor sub Mihai Viteazul, Bălcescu își propune să arate permanența, intensitatea, sacrificiile și vitejia presupuse de "acele lupte uriașe pentru libertatea și unitatea națională, cu care Românii, sub povața celui mai vestit și mai mare din Voievozii lor, încheiară veacul al XVI-lea" (Bălcescu, 1894, p. 52) [1851]. Dezideratul unității neamului și spațiului românești, al cărei simbol suprem este Mihai Viteazul, este proiectat adânc în trecut, ajungând până în secolul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și spirituală deosebită: Probota și Cotnari. Copilăria veselă și nevinovată am petrecut-o, în cea mai mare parte, alături de bunicii mei, de la care am avut multe de învățat și care au rămas pentru mine modele demne de urmat, pline de povețe și lecții de viață. Crescând, am încercat tot mai mult să aflu „rădăcinile” familiei mele, cine sunt bunicii mei și care este istoria locurilor natale ale părinților mei. Într-una din zile, după ce am urmărit un documentar despre mănăstirile din
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
și servesc de paturi copiilor În timp de noapte, de cămară În timp de zi. Focurile se aprind și prânzul serei se pregătește. Aci vezi pe bătrâni cu părul alb, cu o barbă de profet, cari Înconjoară vatra și povestesc povețe tineretului, lacom de acest fel de petreceri, care se adună lângă ei. Acolo, fete sprintene și vioaie cântă și joacă la sunetul unei vioare, până când cad Înfrânte de oboseală. Mai departe, copiii cari se rostogolesc la pământ și se luptă
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
disoluția proiectului de sine ce-i caracterizează. Nu ei se opun, ci elanul vital care le asigură supraviețuirea. Descoperirea acestui mecanism de apărare ne va ajuta pe fiecare să înțelegem de ce ne înarmăm cu indiferență, uneori chiar cu ostilitate, împotriva povețelor pe care ni le dau ceilalți. Binele pe care acestea ar putea eventual să ni-l producă este pus în balanță cu răul pe care ele l-ar antrena, respectiv diminuarea încrederii în sine. Un jurnal de idei are temporalitatea
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
nu se staționa aici! Nu lipsesc, însă, nici enunțurile în care infinitivul se prezintă sub formă afirmativă, mai exact, pozitivă: „A se spăla întâi cu săpun partea, apoi a se unge și a se lega cu o cârpă curată - după povață.” (I.L. Caragiale) În toate enunțurile infinitivale rămâne predominant sensul „imperativ”. Structura morfologică Sintagma infinitivului prezent este constituită din morfemul liber a (la origine, prepoziție) și tema liberă a infinitivului: a cânta, a lucra, a coborî, a dormi, a părea, a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
zadar te uiți la mine Spune vești în casa noastră. Că te vezi numai pe tine. Are foi și nu e pom Dacă-l uzi el face spumă Îți vorbește și nu-i om, Și-ți alunecă prin mâna. Da povețe, sfaturi multe Celor ce vor să asculte. Os cu dinții subțirei Un arici mititel Aranjam părul cu ei. Curățăm dinții cu el. Se găsește în ghiozdane O sticluța cu vopsea Purtând gume și creioane. Da penițelor să bea. Nu e
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Ție, învățătorului nostru: Iisuse, daruindu-ne dragoste pentru aproape, miluieste-ne; Iisuse, ca să fim mai iubitori și mai blânzi, miluieste-ne; Iisuse, trimițând peste noi pacea pe care ai dat-o ucenicilor Tăi, miluieste-ne; Iisuse, invatandu-ne să ascultăm povețele tainice ale Îngerului Păzitor, miluieste-ne; Iisuse, ferindu-ne de duhul maniei, al vrajbei și al răutății, miluieste-ne; Iisuse, îndepărtând de la noi patimă mândriei și a iubirii de sine, miluieste-ne; Iisuse preadulce, Doctorul sufletelor și al trupurilor noastre
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
vatră tăinuiesc stol roșu de cărbuni Gutui de aur aromesc neîncetat Ne-om spovedi iubirile de anii-buni Un sfeșnic de argint am așezat Lâng-un ceaslov de la străbuni. Vom cugeta adânc, în miezul nopții, Mă vei privi cu ochi de chihilimbar, Povețe îmi vei da, de mersul sorții, Bătrâne nobil, uitat de vreme, în Cotnar. Un sfeșnic de argint am așezat. VALERIU CERCEL S a născut la 4 mai 1950 în București, de profesie sculptor în lemn, a trăit în România 29
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
țării, în legătură directă cu bolile care afectau populația țării: ciuma, holera, tuberculoza, malaria etc. Pe lângă lucrările de pură specialitate, publică cărți și broșuri destinate educației pentru sănătate, atât pentru populație cât și pentru uzul specialiștilor: „Manual elementar de igienă”, „Povețe despre hrana țăranilor”, „Manual de igienă pentru școlari”, „Istoria igienii în România”, „Istoria igienii în secolul al XIX-lea și starea ei la începutul secolului al XX-lea”. Abordează și probleme de ordin demografic în lucrarea „Despre mișcarea populațiunii României
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
științifice din țara noastră, fiind recunoscut și de medicina statelor apusene. Scrie “Istoria igienii în România” (1902), “Istoria igienii în România în secolul al XIX-lea și starea ei la începutul secolului al XX-lea” (1901), “Manual elementar de igienă”, “Povețe despre hrana țăranilor” (1901). În acea perioadă era numit pe drept cuvânt “Medicul poporului” și “Amicul copiilor”. Publică primul manual de igienă pentru școlari intitulat “Manual elementar de igienă”, Cernăuți (1890) Operele sale principale rămân însă “Tratat de igienă și
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
populația rurală prin vizitele frecvente În loialitățile din Eparchie și pe calea revistei ”Drum Nou” și ”Albina”. Preoții aveau obligația să aducă la cunoștiințe enoriașilor , sfaturile din aceste reviste. Povățuirile pentru bunii creștinii aveau În vedere educația creștină dar și povețe pentru ameliorarea condițiilor de trai și cunoașterea unor practici folositoare În mediul rural. S-au răspândit broșuri și foi volante cu subiecte cum ar fi ” Oameni buni, sădiți copaci”, ”Curățați pomii decuvreme de omizi”, ” La cooperativă și nu la iarmaroc
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
crescuți de ea, făceau să se cutremure pereții de voie bună și fericire. Mura pe numele ei adevărat Vasilica, va rămâne veșnic în sufletele noastre și sunt convinsă că, de acolo de unde este acum, încă mai trimite în gândurile noastre, povețele și înțelepciunea ei. În amintirea ta, iubită mamă!
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
calul, armele și hainele de mire ale tatălui, nu Înainte de a primi și sfaturile Craiului. Încercat și el de Craiul Îmbrăcat În piele de urs, se dovedește mai viteaz decât frații lui. Dezbrăcat de pielea ursului, tatăl Îi dă o povață, constituită În motivul central al basmului, așa zisul sfat părintesc. Prâslea a fost sfătuit de Crai să se ferească În drumul său de omul roșu și mai ales de cel spân „că sunt oameni șugubeți.” Desfășurarea acțiunii Fiul Craiului este
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
IEDERA și CAMELEONUL O Iederă, cu note aspre-n ton Îl prelucra pe un Cameleon: „Amice, să nu crezi că-ți dau povețe, Eu nu pricep de ce faci fețe-fețe Și-alternativ devii, pe cîte știu Ba gri, ba verde, ba portocaliu? Ai spus c-acesta este mimetism, Aiurea! E curat oportunism, Că te prefaci și-n vrej de rouruscă Să prinzi cu limba
IEDERA ?i CAMELEONUL by Constantin IURAȘCU Tataia () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84344_a_85669]
-
te-oi lăsa cu bine, pentru că am venit să ne luptăm greu, că destul ai viclenit asupra tatălui meu." (Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă) (f) "Prințul nu se mișcă de lângă ea și, cum fata se distra de minune, uită de povețele nașei ei. Când auzi prima bătaie a orologiului, de la miezul nopții, se ridică și fugi sprintenă ca o căprioară. Prințul o urmă, dar nu o prinse. În grabă, se întâmplă să-i cadă un condur din sticlă, pe care prințul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
viață să rămâi și haiducii să-i aduni și să lupți, să lupți mereu precum am luptat și eu, măi frate, până voi cădea la moarte. Codrean Ah! Căpitane, căpitane, cuvintele tale m-au cu prins o mare jale și povața ta mi-a rupt inima, cum îmi spuneai tu mie, că te duci de viu în mormânt, iar eu cu viața să rămân și haiducii să-i adun, când am o pungă ghiftuită de prin munți agonisită, eu în mâna
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
viață să rămâi și haiducii să-i aduni și să lupți, să lupți mereu precum am luptat și eu, măi frate, până voi cădea la moarte. Codrean Ah! Căpitane, căpitane, cuvintele tale m-au cu prins o mare jale și povața ta mi-a rupt inima, cum îmi spuneai tu mie, că te duci de viu în mormânt, iar eu cu viața să rămân și haiducii să-i adun, când am o pungă ghiftuită de prin munți agonisită, eu în mâna
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
de acțiune, cu eroi grozavi, cu zgîrie-nori mașini și elicoptere, mă întrebam de ce erau importante niște filme în care se vorbea despre oameni simpli care trăiau în condiții mizere, în niște colibe sărăcăcioase ? în acele filme se vorbea despre niște povețe și pilde pe care Isus le spunea oamenilor. Trebuie să spun că atunci n-am înțeles practic despre ce era vorba. Mai tîrziu mi-am dat seama că în misiunea sa, Isus le-a predat oamenilor niște lecții importante de
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
familiei Petrache cu cinci copii rămași orfani de mamă în urma accidentului feroviar de la Scânteia, jud. Iași “Acest proiect, “De la suflet la suflet”, a fost o mare bucurie, ne-am simțit utili față de cei ce doresc să primească un sfat, o povață. Ne-a făcut plăcere să-i avem în preajma noastră pe acești tineri minunați.“ Bunica Ana Luțcanu, Căminul de Pensionari Copou-Iași “Să fiți optimiști, să vă ajutați părinții, să aveți răbdare cu cei bolnavi, să-i consolați pe cei singuri și
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Lorica AXINTE, Carmen FILOTI () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93168]