1,618 matches
-
când hanul a Întins arcul, dar n-a mai apucat să spună nimic, căci o săgeată l-a nimerit drept În inimă și l-a omorât. Apoi trâmba a sărit pe cai, a pornit galop, dând foc satelor, ucigând și prăpădind tot, spre Suceava-n sus. IV În vremea asta, Bogdan-Voievod galopa spre munți, ținându-l pe Ștefăniță dinaintea lui. Se lăsase Întunericul. Cărarea codrilor urca. Niciodată să nu uiți, fiul meu...Îi spunea voievodul. Copilul din Borzești trebuie răzbunat ! Nicidată
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Când e țara la necaz ? Auzit-ați de-un Mihai Ce sare pe șapte cai, De strigă Stambulul ,,vai” ? Spuie râul cel oltean Spuie valul dunărean Și codrul călugărean Câte lupte au privit, Câte oști au mistuit, Câți dușmani au prăpădit ! Poezie populară Cuvinte: Stambulul = fosta capitală a Turciei, azi orașul Istanbul a mistui = a distruge, a nimici MOȘTENIREA URMAȘILOR după Petru Dumitru Popescu Mihai Viteazul era domnul Țării Românești. Bucur, Radu și Cârlan erau trei ostași credincioși și viteji. Domnitorul
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
să te [dez]mierd Și în ochii tăi cei negri Eu privirea să mi-o pierd. Să-mi [pun] gura la ureche Și să-ți spun că te iubesc, Că de drag ce-mi ești, copile, Eu din ochi te prăpădesc. (ONDINA și-a lăsat visătoare capul pe spate pe umărul lui DELFIN, care o sărută ) {EminescuOpVIII 283} REGELE SOMN A mării unde-albastre alunecă-nspumate Și fulgeră-n cadență... O, dulce voluptate A nopții[lor]... Acuma văd luntrea de departe Cum
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ispită 264r să-i crăp capul. în sfârșit, din ispită în ispită am fugit de-acolo și mă aflu azi vechil la Măria voastră și sfetnic de taină pentr-o mulțime de trebușoare anapoda, îți ajut să sai gardurile, să prăpădești parale la cărți, să bei și-i totdeuna în ispită să te-ntrec în toate bunele năravuri. VULTUREANU Tacă-ți gura, mă! Eu n-am venit ca și tine? De ce nu zic eu nimica... Daca trebuie... INTENT [ATIONEM] Trebui? Bun
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
am nici un kistig... am dat în prețu cum l-am luat fabriki. Pe cinste niu. VULT[UREANU] Aș! nu-i scump. LEIZEB Cum zici nu e scump. Ghindeșt dimiata chi iu nu ține la cinste niu...... și dezbrac oamenile, să prăpădesc cinsti? Nu. INTENT [ATIONEM ] Cât despre asta n-ai nici o grijă. LEIZER Da' pot să vurbesc cu buieru batrîn... Să văd in mună parali-a niu...... Iu nu vrei decât parali a niu. INTENT [ATIONEM] Geaba... Acu nu poți să vorbești
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
arpele lor cu destulă preciziune și viață sau că corul ceresc e prea slab în bas. Nu spune, părinte, ce spune mintea! Eu zic că ea nu știe nimica despre aceste. Să disput cu contele ar fi fost să-mi prăpădesc vorba de flori de cuc, căci el, dacă contesta dreptul judecătoriu al minții, atunci nu avem ce opune visătoriei sale. - E o mîngăiere, zise contele odată, de-a crede în manifestări de spirite. Eu locuiesc aici, servitoriul meu în etagiul
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
am mai văzut pe N. Apoi, într-o marți seară, intră clătinîndu-se la mine și căzu scârbit pe un scaun. Era palid, slab, o ruină. Își deschise ochii săi stinși și zise: - Ah! Mark, versurile astea fără de inimă m-au prăpădit; au apăsat ca un munte pe mine, zi și noapte, ceas cu ceas, pîn-în momentul de față. De la întîlnirea noastră încoace am suferit chinurile unui osândit. Sâmbăta am fost chemat instantaneu prin telegramă și am plecat cu trenul de noapte
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
așa încît ei se văzură siliți să fugă, de vreme ce nu voiau a se espune la o bătălie la larg. Năvala concentrică și simultană a oștirii împărătești îndeplini biruirea bulgarilor, puși pe fugă, cari parte căzură de sabia biruitorilor, parte se prăpădiră în noaptea întunecoasă prin prăpăstiile munților, parte rătăciră și se pierdură de nu li se mai dete de urmă. Dragota, trădătorul de odinioară și conducătorul de acuma al rebelilor, căzu în înghesuiala furtunoasă sub copitele cailor și, călcat îngrozitor, își
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
113). Motivul spaima lui Dumnezeu nu apare numai în colinda în discuție, ci și în unele orații de nuntă cu subiect similar. Dumnezeu se înspăimântă de iadul întemeiat de diavoli și îl trimite pe Sf. Ilie cu fulgerul să-i „prăpădească” : Dedesubt pe sub pământ, Un iad mare și rotat, De diavoli întemeiat, De care singur [Dumnezeu] m-am înspăimântat (32, p. 190). Analizând diversele variante ale tipului de colindă Furarea astrelor, surprinde un alt element din aceeași sferă de semnificații cu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și legendele populare, și solomonarul este înzestrat (din naștere) cu o cămașă miraculoasă care îi dă „putere peste balauri” (8, p. 143). Ca și solomonarul, eroul colindei nu omoară, de regulă, „duhul” acvatic („Degeaba te silești/ Pe noi să ne prăpădești”), ci doar îl îmblânzește („Duh de mare potoli”) (156). Paralela cu solomonarul nu se oprește aici. Îmblânzit, „duhul de mare” se oferă să-i fie vehicul aerian eroului de colindă : Stai nu mă lovi Că ți-oi trebui. În brațe
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
tăblița XI) și dezrădă- cinează arborele cosmic Huluppu (tăblița XII) în Epopeea lui Ghilgameș. Printr-un blestem magic, Adapa îi rupe vântului stihial o aripă, oprind astfel ploile (17). Revenind în spațiul românesc, voi menționa o legendă locală : vântul care „prăpădea lumea” era „un om cu aripi, da’ o aripă i-a luat Dumnezeu, că era prea tare” (7, p. 397). După același model mitic e construită legenda românească a Sfântului Ilie, stăpânul furtunii : „pentru că atunci când trăsnea, dârdâia pământul prea tare
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
românească a Sfântului Ilie, stăpânul furtunii : „pentru că atunci când trăsnea, dârdâia pământul prea tare..., de-a căzut Dumnezeu de pe scaun”, Dumnezeu i-a uscat o mână și/sau un picior. Dacă Sf. Ilie ar fi fost întreg, „de mult ar fi prăpădit lumea” (14, p. 296). „Tăierea picioarelor” furtunii din descântecul infantil românesc, uscarea piciorului (și mâinii) Sfântului Ilie - daimonul furtunii, tăierea aripilor Satanei care „întunecă” Soarele, „ruperea aripii” vântului devastator din legenda asiro-babiloniană și, respectiv, din cea românească sunt toate imagini
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fanariot descrie în termeni apocaliptici „trăsăturile nocive” ale tutunului și efectele lui malefice nu numai asupra corpului, ci și asupra minții fumătorului : „în timp ce alte [plante] vatămă numai trupurile, asta nimicește și mintea nu mai puțin decât trupul. Arde corpul, și prăpădind umezeala proporționată, face trupul să se usuce și, precum un tiran crunt, îl cosește din viață înainte de vreme. Iar gândul pentru cele frumoase și bune îl face lipsit de vlagă. Trupul îl suge și îl înghite ca o lipitoare, în timp ce
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a te baricada înseamnă să pierzi inițiativa și, implicit, războiul. Trăim vremuri în care trebuie să fim mai subtili. Bieții terrani nu au cum să ne rănească în vreun fel... Mas își drese vocea încetișor. ― Hmmm, nu cred că la prăpădiți precum cei de-aseară se referea Mos. Kasser își întoarse capul și își privi celălalt tovarăș. Taciturn ca de obicei, era probabil cel mai eficient om pe care îl cunoscuse vreodată. Ca și Mas abandonase, din motive despre care nu
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Mos lansase asupra unui grup de călăreți care se vedeau în zare peste o sută de asemenea proiectile. Căzuseră ireal de repede de pe caii care continuaseră să alerge, câțiva dintre ei ajungând chiar să fie prinși de Mas. Animalele se prăpădiseră însă în vadul de sub un pod dărâmat, acolo unde îi atacase un trăgător singuratic. Mos îl văzuse o secundă prea târziu și raza laser tăiase picioarele tuturor celor patru cai pe care îi luaseră. Mas era de părere că avuseseră
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
mod penibil În planul vieții sale sufletești, deoarece „egoismul” sau „infatuarea” Îl Împiedică să beneficieze de frumosul din „caracterul” altor semeni. * „O grupă de oameni În care toți sînt educatori, toți se cred Învățați și toți năzuiesc la putere, se prăpădește.” (Böhtlingk) Înțelepciunea populară a sancționat, prin proverbe, această competiție Între orgolii de aceeași intensitate, sau care sînt incompatibile: „CÎnd sunt două gospodini În casă, podeaua rămîne nemăturată”; „Eu domn, tu domn, cine mai mulge vaca?”; „CÎnd se lovesc două oale
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
pe picioare și vrea să alerge În trap. (Lipsa de măsură În autoaprecieri duce la formularea unor dorințe prea ambițioase, care Întrec cu mult posibilitățile proprii de a le realiza: „Puii care vor să zboare Înainte de vreme cad și se prăpădesc”.) „Ferește-te să nu ajungi pe negândite Într-un post căruia să nu-i poți face față, ca să nu trebuiască să pari ceea ce nu ești.” (G.Cr. Lichtenberg) Cine nu vrea când poate, atunci când vrea nu poate. (Degeaba vrei, de exemplu
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
morții”.) Mita Îi răstoarnă și pe sultani. (Corupția nu cruță nici cele mai Înalte medii de existență.) Cu chei de aur orice ușă poți deschide. (Cu un dar Înnobilat obții bunăvoința oricui: „Ai parale, ai scăpare”.) Banul muncit nu se prăpădește. (Banul are nu numai o valoare intrinsecă, ci și una subiectivă: cu cât Îl obținem mai greu, cu atât Îi vom acorda o importanță mai mare și o Întrebuințare mai atentă.) Banii n-au miros. Se consideră că cel care
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
doctă și înțepată, altfel foarte deșteaptă). Și se plimba Leana, cu ochelari de împrumut așezați confortabil în șaua nasului ei impunător, țeapănă de parcă înghițise un băț, cu mâinile la spate, întinzând un deget inchizitorial spre vreuna din ele. Fetele se prăpădeau de râs și când dansa Leana cântându-și singură „Obbladi, obblada”, dând din brațele lungi de parcă voia să-și ia zborul. Avea ceva din Olive a lui Popeye , caraghios și înduioșător totodată. -Fetelor, le anunță domnișoara Geta, intrând într-o
CHAGRIN D AMOUR de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381245_a_382574]
-
lasă urme În glia natală Și alte urme se înfig În pămîntul care-l calci. Dar și-n suflet Se plimbă urme De-a valma Rătăcind printre Amintiri țesute Din nori arămii ÎNECAT ÎN SINGURĂTATE-MI Știu, totul s-a prăpădit În juru-mi Și sensul, Și verbul, Și astrul Care mă lumina. Ba și stelele, Prietenele mele, Se pierd, se îndepărtează, Înoată într-o ceață alburie Și mă lasă înecat în singurătatea-mi A MAI TRECUT O VARĂ A mai trecut
VERSURI (2) de HARRY ROSS în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381298_a_382627]
-
de acolo, pen țara Leșască, la Beci, s-au dus, la împăratul; pre carele l-au priimit, de au șăzut acolo până au murit”27. Nu știm cu câtă „cinste” l-a întâmpinat împăratul („Rodolful”; Rudolf al II-lea se prăpădea în 1612) pe Radu Șerban și aici câți bani „de cheltuială” i-a dat. Intervențiile împăratului Mathias pentru reinstalarea Domnului Jugar (refugiul în Occident era în consonanță cu ideile politice profesate mereu: la 8 septembrie 1601 figura printre boierii care
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cu Ion Vodă cel Cumplit; Ivan sau Nicoară Potcoavă; frate cu Crețul; Alexandru, frate cu Potcoavă; Petru, fiu al lui Alexandru Lăpușneanu; Constantin, fiu al lui Nicoară Potcoavă; alt Constantin, fiu al lui Ștefan Lăcustă) aduși de cazaci s-a prăpădit și Vasile Bălțatul (însurat cu Chiajna, sora lui Bogdan al IV-lea Lăpușneanu), cel aflat mereu de partea acestor doritori de putere 48. Vremurile, numeroase, de tulburări sociale erau prielnice schimbărilor. Astfel, de vidul de putere creat în țara Românească de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cinste, dându-i bani de cheltuială, ca să se poată odihni el și oamenii lui cu mare cinste și pace. Și acolo au lăcuit pân’ la moartea lui...” 142. Nu știm cu câtă „cinste” împăratul („Rodoful”, Rudolf al II-lea se prăpădea în 1612) pe Radu Șerban și nici câți bani „de cheltuială” i-a dat. Unele surse spun că fostul Voievod român a trăit la Viena înconjurat de lipsuri, vorbindu-se de o pensie de doar 200 de florini pe lună
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
dârză (cu o forță sufletească asemănătoare cu aceea a Cristinei, prima ei soacră, femeia care a avut tăria să-și vadă soțul ucis, copilul robit și apoi omorât, fiica, pe Elisabeta, răpită de turci, ginerele decapitat, nepoții suprimați; s-a prăpădit, se pare, în anul 1619; ar fi interesante niște pagini consacrate văduvelor Movileștilor...), care a asediat castelul în fruntea unei armate de mercenari, l-a făcut pe Przerembski să capituleze, a recucerit castelul și a primit jurămintele de credință ale
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
bărbați și femei. Și muriè prin grosuri”. „Și giupâneasă sărace - continuă Neculce - încă le lega la pușci și le închidè la simeni pentru bani”. A închis-o Duca Vodă pe Ilinca, nevasta marelui comis Ștefan Brăescu (după ce acesta s-a prăpădit), fiindcă nu putea să-și plătească dările. La fel a procedat și cu soția (al cărei nume nu-l știm), rămasă văduvă, a marelui medelnicer Gavril Bucium (era o practică veche, căci și Ștefăniță Vodă, feciorul lui Vasile Lupu, a
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]