1,073 matches
-
completată cu informații despre activitățile efectuate de actualul octogenar în alte universități decât cele germane (americane, nu sovietice ori estice, cum îndrăznea să facă un alt german, D. Senghaas). În atmosfera destinsă a colaborărilor vest-internaționale, el a valorificat idei ale pragmatismului american, a preluat teoria dezvoltării personalității de la J. Piaget și Kohlberg, precum și din psihanaliza lui Freud. Le-a folosit în analizele etico-morale, în evaluarea principiului publicității din comunicările de masă, lăsând deschise problemele de logica și filosofia istoriei. Așa încât, la
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
religioase. Sunt diferențe față de contractele sociale pe baza cărora (și în democrațiile actuale) se realizează sondajele de opinie și se estimează șansele candidaților în alegeri; sau se formează guverne de tehnocrați, definiți prin indici de inteligență QI, abilitate materială și pragmatism, care se dovedesc destul de repede a fi insuficienți pentru rezolvarea laturilor netehnice ale sarcinilor (cele psihomorale, de atitudine și empatie). Pentru că noile conjuncturi sunt privite în manieră reducționistă, tehnologico-economică, adesea se mimează panica lipsurilor de mijloace potrivite scopurilor manipulatorii ale
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
de la însușirea statică a cunoștințelor, teoriilor și opiniilor la un sistem practic și creativ, care încurajază inventivitatea, determină, implicit, adaptarea evaluării la noile metode și deplasarea dinspre cuantificarea răspunsului care reproduce materia predată către o măsurare pliată pe creativitate și pragmatism. Abordat din noua perspectivă, sistemul valorizării fixe care etichetează și stigmatizează tinde să fie înlocuit cu o evaluare flexibilă cu rol auxiliar, descriptiv și subordonat. 2.1.1. Direcțiile modernizării în secolul XX Modernizarea și adecvarea învățământului la realitățile sociale
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3060]
-
Cele trei aspecte sunt menite să rafineze și să operaționalizeze paradigma părților și a întregului. Între diferitele părți, ca și în interiorul acestora, între părți și întregul social, există tensiuni generate de anumite predispoziții și forțe dinamogene: egoismul de factură biogenetică, pragmatismul rațional al compromisului de sumă non-nulă, altruismul etico-spiritual. Coexistența tensionată a egoismelor, pragmatismelor, altruismelor la nivelul indivizilor, grupurilor, partidelor, instituțiilor statului, societății globale manifestă în ciocnirea intereselor, concurența grupurilor, selecția elitelor generează anumite raporturi de putere. Este vorba despre o
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
de intrare la Academie vorbește despre mentalitatea tranzacțională a românilor. Suntem un popor admirabil, însă profund tranzacțional, de o superficialitate dată de calitatea noastră de singuri latini ai ortodoxiei și singuri ortodocși ai latinității. Acolo unde am avea nevoie de pragmatismul latin, nu-l avem. Am fost, suntem și vom rămâne un popor tributar modelelor spre care ne uităm în lume. Nu avem forța maghiarilor, forța polonezilor, forța grecilor. Răspunsul pe care am încercat să-l dau: suntem singurii care și-
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
de exemplu, răspund la invitațiile unei mici părți; dacă aș răspunde la toate ar trebuie să-mi petrec mare parte din viață alergând între un festival și altul. Și aceasta pentru că lucrurile au evoluat până într-un punct periculos cu pragmatismul, cu acel " Timpul e bani", și oamenii au descoperit deodată că dacă nu pun ceva în loc în carcasa aceasta foarte bine pusă la punct care reprezintă omul contemporan, vom fi pierduți. În urmă cu vreo cinci-șase ani, s-a înființat
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
confuzie logică și politică a cretanului Epimenides, cel ce a declarat, pe deplin convins, că toți cretanii sînt mincinoși. *** Există cîteva tendințe în filosofia contemporană care contribuie la apariția acestei noi justificări post-fundaționaliste a societății civile. Să considerăm, de exemplu, pragmatismul lui Richard Rorty, care este dominat de ideea că revoluțiile democratice moderne vor fi rememorate dacă vor fi rememorate pentru ceva pentru a fi evidențiat că instituțiile sociale și politice pot fi considerate ca experimente de cooperare mai degrabă decît
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
nu sînt esențiale pentru o societate deschisă, că ceea ce se va numi mai tîrziu democrația republicană se bazează pe o "amoralitate" superioară: pe un acord de a nu fi de acord în probleme de conștiință. Rorty apreciază acest tip de pragmatism jeffersonian din două rațiuni foarte apropiate. Rorty insistă că teoria adevărului susținută de reprezentanții iluminismului modern timpuriu a fost discreditată. Afirmația raționalistă conform căreia religia, mitul, tradiția și alte prejudecăți ar putea fi înlăturate de cunoașterea a ceva etern și
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
alt tip de pericol acela al melancoliei politice și, deci, al unei tăceri blazate în privința precondițiilor instituționale ale democrației, care rămîn nerecunoscute în comentariile, altfel convingătoare, ale lui Rorty. Tot ce poate el să facă este să apeleze la importanța pragmatismului: să contribuie, la "sfîrșitul ideologiei", prin încurajarea cetățenilor și a politicienilor să fie conștienți că sînt urmașii acelorași tradiții istorice, că trebuie să practice compromisuri între intuiții împărtășite privind consecințele adoptării unor acțiuni și intuiții despre principiile generale, fără ca unele
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
Rorty, Objectivity, Relativism, and Truth: Philosophical Papers, Cambridge, 1991, vol. 1, p. 176. Vezi și Richard Rorty, Philosophy as Science, as Metaphor, and as Politics, în Essays on Heidegger and Others, Cambridge și New York, 1991. 31 Richard Rorty, Consequences of Pragmatism (Essays: 1972-1980), Minneapolis, 1982, p. xlii. 32 Ibid, p. 194. 33 Richard Rorty, "Human Rights, Rationality and Sentimentality", în Susan Hurley și Steven Shute (ed.), Human Rights, New York, 1993, pp. 112-134. 34 Vezi contribuția mea, "The Modern Democratic Revolution: Reflection
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
Feynman, "ce-ți pasă ție ce gândesc ceilalți?" Comentarii Alain Connes (născut în 1947) este profesor la Collège de France (Paris) din anul 1984 și a primit Medalia Field în anul 1982. Eseul de față este remarcabil prin luciditatea și pragmatismul discursului adresat matematicianului tânăr de a-și lărgi permanent orizontul de investigație și aria de interes științific. 3. Peter Sarnak În decursul anilor, am îndrumat destul de mulți doctoranzi, ceea ce îmi dă dreptul, sper, să scriu ca un îndrumător cu experiență
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
o durată temporală determinată de randamentul ansamblului în care se integrează. Avem în vedere că școala este gândită ca o instituție care trebuie să "satisfacă" nevoile clientului, iar nevoile clientului sunt de cele mai multe ori acelea ale prezentului imediat. În numele unui pragmatism de factură economistă i se cere școlii să "producă" un absolvent redus la anumite competențe, principala problemă fiind descrierea cât mai precisă a competențelor respetive, precum și adecvarea lor la nevoile realității economice prezente. Nu mai contează nici dobândirea "autonomiei raționale
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
Mihail A. Bakunin. Unii susțin chiar că acesta din urmă a fost inspirator și coautor al Catehismului. Acești doi gânditori personifică de fapt moduri opuse de a concepe viziunea asupra lumii nihilisto-revoluționare: extremism radical și rebel la Bakunin, moderație și pragmatism la Herzen. Bakunin se proclama "fondator al nihilismului și apostol al anarhiei" și declara: Ca să învingem dușmanii proletariatului trebuie să distrugem, să tot distrugem și să distrugem până la capăt. Pentru că spiritul care distruge este în același timp spiritul care construiește
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Habermas. Au existat, de asemenea, în istoria sociologiei și anumite orientări teoretice care nu negat importanța valorilor, considerând că cercetarea lor nu poate conduce la o bună înțelegere a mecanismelor vieții sociale. Printre acestea se numără: instituționalismul, materialismul istoric, behaviorismul, pragmatismul, postmodernismul și teoriile obiectiviste. În prezent, cunoașterea sociologică a valorilor este un subiect căruia i se acordă un foarte mare interes, prilejuind un număr important de proiecte de cercetare (cum sunt de pildă, European Values Study și World Values Survey
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
care știm că au suferit între timp multe modificări. Dacă ne referim la societatea americană și folosim argumentele lui Robin M. Williams Jr., cele mai importante valori ale acesteia sunt "prețuirea succesului și realizărilor personale, munca și activitatea, eficiența și pragmatismul, confortul material, individualitatea, progresul, raționalitatea, patriotismul și democrația"196. Alte încercări notabile de cunoaștere a valorilor la nivel european sau mondial îi aparțin sociologului francez, Rudolf Rezsohazy, care, în lucrarea sa Sociologia valorilor, realizează o abordare exhaustivă a valorilor, începând
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
problemă. REȚEAUA SEMANTICĂ 3.6. Importanța parteneriatelor Părinții au încercat în relatările lor să aproximeze efectele benefice ale parteneriatelor de care se pot bucura elevii, școala și ei personal (Rețeaua semantică 3.7). Fragmentele de text inserate în rețea ilustrează pragmatismul abordării de către părinți a parteneriatelor, beneficiile directe pe care cred că le pot aduce categoriilor de actori sociali implicați. REȚEAUA SEMANTICĂ 3.7. Beneficiile activităților de parteneriat La acestea se adaugă aspecte mai subtile, care fac apel la considerații psihologice
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
atinge propriile obiective și nu ca o atitudine civică dezirabilă. În ceea ce privește itemii vizînd ceea ce a fost conceptualizat sub numele de sensibilitate, existența unui ideal, a anumitor credințe apare pe ultimul loc, la egalitate cu dezvoltarea intuiției, a sensibilității. Din nou pragmatismul pare să apară în prim plan; părinții își pregătesc copiii sau încearcă să-i pregătească pentru o societate a luptei pentru supraviețuire sau pentru ascensiune socială în care idealurile nu-și mai au locul. În aceeași ordine de idei, aspectul
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
9 1.1.1. Globalizarea și rețeaua globală / 10 1.1.2. Ambivalențe consecințelor globalizării / 13 1.1.3. Reacții la globalizare / 16 1.2. Impactul globalizării asupra educației / 17 1.2.1. Globalizarea politicilor educaționale / 19 1.2.2. Pragmatismul economic / 22 1.2.3. Educația informatizată și noua divizare digitală / 25 1.2.4. Educația și dinamica inegalităților / 26 1.2.5. Educația și dilemele identitare / 28 1.2.6. Engleza ca limbă globală / 32 1.2.7. Educația
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
doi, în acord și cu aprecierile altor specialiști după cum vom vedea în continuare argumentează că această agendă neoliberală nu face decât să exploateze capacitățile profesorilor, părinților și elevilor în virtutea noțiunilor dictate de piață standarde, eficiență și performanță. 1.2.2. Pragmatismul economic Globalizarea implică o concurență tot mai aspră între economii, climatul economic sau conjunctura economică a unei țări devenind un factor major în articularea reformelor educaționale. Potrivit lui Martin Carnoy (1999 52) guvernele reacționează în maniere foarte diferite la globalizare în
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
industria (Rui Yang, 2003 277). De altfel, necesitatea de a regândi simbioza dintre învățământul academic și imperativele pieței muncii este constat ignorată pe fondul unor filosofii potrivit cărora parteneriatul universităților cu industria este cheia succesului economic în secolul XXI. Așa încât pragmatismul economic a devenit un principiu al managementului universitar care pare foarte aproape de a uita de ethosul academic. O altă consecință a forțelor globalizatoare care au atins piața educației superioare o constituie tendința de reducere a cheltuielilor pe cap de locuitor
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
permisivitate la noi experiențe, la noi constrângeri, la noi standarde de învățare și evaluare; comunicare pe orizontală și pe verticală etc. 7.6. GRUPUL, ECHIPA DE PROFESORI: coeziune, forță persuasivă, valori sinergetice în conduita față de elevi; cultura ethosului instituției școlare; pragmatism și raționalitate în deciziile privind pregătirea elevilor; spirit de echipă în respectarea regulamentului; conduită rațională, nonperversă, nonmanipulativă, nonpartizană; motivație adecvată situației și personalității elevului; echilibrul competiție-cooperare; relații interpersonale mature etc. 7.7. COMUNITATEA, SOCIETATEA CIVIL): (văzute ca factori cu statut
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
pe celălalt. 91 După cum am mai observat și în volumul consacrat ideilor critice lovinesciene, multe din observațiile criticului român își găsesc corespondențe interesante în teoriile lui John Dewey și I.A. Richards, într-un fel de mixtură foarte interesantă de pragmatism și psihologism. 92 E. Lovinescu, "Considerații asupra teatrului grec", în Critice, vol. II, ediție definitivă, Editura "Ancora" S. Benvenisti&Co, București, 1926, p. 196. Printr-o coincidență extrem de interesantă, plecând tot de la tragedia lui Oedip, Radu Stanca va scrie o
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
Lulù [...], Lerian repetă destinul lui Boubouroche" (op. cit., p. 64). Dimpotrivă, iubind-o așa cum o iubește (recte: doar în imaginație!), Lerian refuză cu obstinație viața ca viață și, implicit, rolul încornoratului. 179 Înainte de a fi înțeleasă ca expresie a raționalității și pragmatismului, latinitatea desemnează aici capacitatea de a reacționa instinctiv, în spiritul luptei pentru supraviețuire, cum și o serie de trăsături psiho-morale (îndeosebi curajul) ce caracterizează comportamentul "fiilor lupoaicei". 180 "Gușa de porumbiță" e o sintagmă utilizată în mod predilect de Lovinescu
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
civil, putem să-i grațiem pe membrii unei grupări militare ilegale, cu condiția de a se demobiliza și de a depune armele. În cazul acestui aranjament, se acordă prioritate nevoii de pace în defavoarea idealului de dreptate. Acest lucru se numește pragmatism. Moralitatea unei acțiuni nu constă în respectarea unor principii rigide, ci depinde de rezultatele morale obținute (după cele mai bune estimări). În unele cazuri, este ușor să vedem calea pe care trebuie să o urmăm în altele, sau poate în
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
și conviețuire, în plan istoric, secolul al IV-lea avea să marcheze importantul moment al scindării 379 Imperiului între Răsărit și Apus, iar în plan filosofic între moștenirea ideilor lui Platon, însușită de cultura și civilizația Orientului, respectiv cea a pragmatismului artistotelic, care avea să se răsfrângă asupra Occidentului. În mod evident, aceste modificări ale contextului cultural și istoric aveau să se repercuteze și asupra modului de reprezentare a sacrului, prefigurând conturarea unui stil aparte al artei creștine. Mai târziu, odată cu
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]