802 matches
-
și a rânduielii dată nouă de Părinți". De aceea, calitatea fundamentală a acestei elite, manifestată la nivelul practicii sale, era aceea de a fi mărturisitoare a adevărului Ecclesiei. Reprezentările acestui tip specific de intelectualitate se subsumau unor principii ecleziologice fundamentale: Pravile; Predania; Învățăturile lor, în prelungirea tradiției patristice această elită devenea păstrătoarea și continuatoarea tradiției inaugurate de Sfântul Vasile cel Mare care, tâlcuind pe Sfântul Apostol Pavel, sfătuia comunitatea creștină că: tot ce este de demult, de la Sfinții Părinți predanisit, cinstei
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
o serie de variante: „bolnăvindu-se ficiorul Radului Vodă, din care boală lipsise și din minte”, ceea ce Înseamnă evident - lipsit de minte, fără minte, după cum și fără alienarea: „când nu-i omul cu toată mintea... zicându-se și smintit de minte” (Pravila lui Vasile Lupu), termen utilizat și astăzi În limbajul popular curent. Grigore Ureche acordă același sens animalelor, lipsite de minte: „ca să nu se Înece anii au lucrat, să se asemene hiarelor și dobitoacelor celor cu minte și fără minte”. Unii
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
patologice. Terminologia a evoluat de la aceea, populară - de domeniul etnoiatriei - cum este „Îndrăcirea”, de care am amintit, până la una mai complexă, prin adoptarea cunoștințelor și termenilor nosologiei medicale culte. „Îndrăcirea”, ca expresie a mentalității vechi este recunoscută Încă și În pravile, care vorbesc de „muierea nădușită de Duhul necurat, adică În care lăcuește Duhul hitlean”, care poate justifica despărțirea dacă unul din cei doi soți „se va birui de dracu și se va Îndrăci”. Mai târziu, această concepție face loc nebuniei
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
de legitimitate. într-unul dintre rapoartele sale se găsește o jalbă a boierilor munteni, semnată și de mitropolit, potrivit cărora acest „procedeu” ar fi o „sminteală a întocmirilor celor vechi ale patriei noastre ce au fost legiuite prin documente și pravila pământului”. Boierimea nu reprezenta însă un tot unitar. Nemulțumirile boierilor proveneau și din clivajul dintre cele două curente: conservator - reprezentând marea boierime, adepta unei „reconstrucții social-politice oligarhice” - și cel radical, aparținând noii boierimi, promotoare unei organizări mai flexibile a întregii
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
în limba română. În asemenea școli se propuneau exerciții de scriere și citire, se predau cunoștințe de aritmetică (în special cele patru operații), noțiuni de cronologie, de geometrie (măsurarea pământului), de inițiere în cunoașterea mărfurilor ce translatau prin vămi, cunoașterea pravilelor țării, cântările bisericești, tipicul slujbei religioase etc. Planul de învățământ al colegiului din Orăștie cuprindea gramatica, retorica, logica, psihologia, metafizica, istoria și algebra, iar colegiul din Alba-Iulia, fondat în 1622, era organizat pe trei facultăți: teologică, filosofică și literară, cu
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
iar rușii abia în 1906). În spațiul românesc, arondat politic puterilor vecine, evoluția organizării statale s-a produs, începând de pe la 1740, sub oblăduirea domnitorilor fanarioți (Constantin Mavrocordat, Alexandru Ipsilanti, Scarlat Callimachi și Ioan Caragea), care au edictat cele dintâi așezăminte, pravile, coduri sau legiuiri, cuprinzând elemente de administrație, dar și de drept privat. Texte cu un conținut referitor la ordinea etatică au mai fost produse și de acel segment de boierime autohtonă (de la Tudor Vladimirescu, la moldovenii "Cărvunari") care revendica independența
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Electoral Dynamics, Cambridge University Press, 1992. Simmons, A. John, "Human Rights and World Citizenship: The Universality of Human Rights in Kant and Locke", în Justification and Legitimacy: Essays on Rights and Obligations, Cambridge University Press, Cambridge, 2001. Stanomir, Ioan, De la pravilă la Constituție, Editura Nemira, București, 2002. Stanomir, Ioan, "Regândind Constituția: teme și interogații", în Radu Carp; Ioan Stanomir, Limitele Constituției. Despre guvernare, politică și cetățenie în România, C.H. Beck, București, 2008. Stanomir, Ioan, Constituționalism și postcomunism. Un comentariu al Constituției
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Doctor în drept, Facultatea de Drept a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (2002). A fost Profesor asociat și Cercetător asociat la mai multe instituții de prestigiu din țară și din străinătate. Printre lucrările publicate: (împreună cu Laurențiu Vlad și Ioan Stanomir) De la "pravilă" la "constituție". O istorie a începuturilor constituționalismului românesc (2002); Responsabilitatea ministerială. Studiu de drept public comparat (2003); (împreună cu Ioan Stanomir), Limitele Constituției. Despre guvernare, politică și cetățenie în România (2008); (împreună cu Ioan Stanomir), Religie, politică & statul de drept. Secvențele unei
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Matei Basarab. Aici, noul venit întâlnește oameni care se apropie foarte mult de modelul uman de desăvârșire imaginat de el din copilărie: oameni care, în tăcere, într-o rânduială desăvârșită și o bună cuviință fără cusur, duc la bun sfârșit pravila în biserică, pregătitul mâncării în bucătărie, copierea cărților în chilie. Oameni care se întrețin din lucrul propriilor mâini și care viețuiesc într-o comuniune desăvârșită cu natura, cu Dumnezeu, cu ei înșiși și cu cei din jur. De la ei învață
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
desăvârșită cu natura, cu Dumnezeu, cu ei înșiși și cu cei din jur. De la ei învață tânărul Platon între douăzeci și douăzeci și patru de ani, tot ce trebuie să știe un monah desăvârșit: de la coptul pâinii și culegrea viei, până la tipicul pravilei din biserică și al pravilei de chilie. De la ei află despre practicarea Rugăciunii lui Iisus, despre coborârea minții în inimă, despre părinții isihasmului și scrierile lor. Aici se așează în sufletul său sămânța tuturor marilor idei pe care mai târziu
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
cu ei înșiși și cu cei din jur. De la ei învață tânărul Platon între douăzeci și douăzeci și patru de ani, tot ce trebuie să știe un monah desăvârșit: de la coptul pâinii și culegrea viei, până la tipicul pravilei din biserică și al pravilei de chilie. De la ei află despre practicarea Rugăciunii lui Iisus, despre coborârea minții în inimă, despre părinții isihasmului și scrierile lor. Aici se așează în sufletul său sămânța tuturor marilor idei pe care mai târziu le va pune în practică
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
la Neamț, obștea paisiană a crescut ca un fluviu care devine gigantic prin primirea continuă de afluenți din toate zările lumii. Numărul ucenicilor lui Paisie crește în scurt timp la opt, toți români din Vlahobogdania, pentru care întâi-stătătorul Paisie ține pravila de chilie în limba română. În șaptesprezece ani petrecuți la Athos, obștea paisiană ajunge la șaizeci și patru de ucenici, toți slavi și români. Paisie nu face nici o deosebire între unii și alții, îi consideră pe toți fii duhovnicești. Îi
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
lucru, nici imobil, nici animat, să petreacă în ascultare desăvârșită față de duhovnic și de stareț, să fie primul slujitor al celorlalți și ultimul în a-și purta de grijă și să caute necontenit întâlnirea cu Dumnezeu prin participarea continuă la pravila de biserică, la pravila de chilie și prin citirea Sfintelor Scripturi. Noutatea pe care o aduce Starețul Paisie în tradiția monahală este introducerea trăirii isihaste și a practicii Rugăciunii lui Iisus în viața de obște. Până la el, această rugăciune era
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
animat, să petreacă în ascultare desăvârșită față de duhovnic și de stareț, să fie primul slujitor al celorlalți și ultimul în a-și purta de grijă și să caute necontenit întâlnirea cu Dumnezeu prin participarea continuă la pravila de biserică, la pravila de chilie și prin citirea Sfintelor Scripturi. Noutatea pe care o aduce Starețul Paisie în tradiția monahală este introducerea trăirii isihaste și a practicii Rugăciunii lui Iisus în viața de obște. Până la el, această rugăciune era considerată un mărgăritar aparținând
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
numai cu faptul că este în posesia unui întreg univers al cărții, dar și cu priorități de tipărire. Să ne amintim că aici s-au imprimat pentru prima oară în limba română: Cartea românească de învățătură a lui Varlaam (1643), Pravila împărătească a lui Vasile Lupu (1646), Psaltirea pre versuri tocmită a lui Dosoftei (1673), Divanul sau gâlceava înțeleptului cu lumea de Dimitrie Cantemir (1698), Istoria românilor din Dacia Traiană de Xenopol, Teoria ondulației universale aparținând lui Vasile Conta ș.a. Textele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
a refuzat să-i restituie, Ecaterinei, decedată curând după căsătorie. Este prezentată o diată (izvod de zestre), fără veleat și lună, Încredințată de mitropolitul Iacov și Antonie, episcopul Romanului. . Lupul Balș, vel logofăt, expune la 27 februarie 1814 motivele, după pravilă, de nesemnare a anaforalei În procesul dintre căminarul Iordache Râșcanu și Maria Holban . Vel logofătul D. Sturza face cunoscut la 14 mai 1816 căminarului Iordachi Râșcanu porunca domnului pentru ziua de 21 mai, pentru vinderea moșiei Frenciugi . La 28 iunie
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
metodic la documente; cu cinci ani înainte de romanul Nunta domniței Ruxanda (publicat în 1932) adunase informații și date multiple: despre boierii de întâiul și al doilea rang, despre componența divanului domnesc al lui Vasile Lupu, despre sistemul administrativ și judecăți ("Pravila"), despre monedele în circulație și altele. Atrag luarea aminte termeni vizând organizarea armatei turcești: ceadâr cort militar de culoare verde; ceambur detașament de pradă; boierii moldoveni poartă contăș cu ceaprazuri de fir; nemulțumiții de la Iași "au răpezit la împărăție arz
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
les paysans, ils n'aiment rien ni personne. Leurs sentiments sont purement imaginaires. Leurs pensées passent sans laisser de trace, comme des mots vides. ...ils boivent jusqu'à la fièvre blanche, jusqu'au delirium tremens. (Ossendowsky) piastru turc = curuș După pravila lui Vasile Lupu, 12 aspri valorau 2 potronici iar doi potronici = 1 florin de argint. zlot tătărăsc vechiu veac 16 = galbăn genovez monedă aur o dare în veac 16 se chema zloți de unde zlotași. uchi = florin unguresc ugri zloti. ughi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
aflată acum la Moscova. În același an, „zisul monah” Casian copia o Psaltire, care se află acum la Moscova. În 1470, Casian copia o Psaltire, probabil la Putna, aflată acum la Sankt Petesburg. În 1472, la Neamț, călugărul Ghervasie copia Pravila lui Matei Vlastaris, existând, așadar, o preocupare pentru existența, alături de obiceiul pământului și a unui corpus de legi scrise. Manuscrisul din 1472 se află la Biblioteca Academiei, iar un al doilea manuscris, realizat în 1495, a ajuns la Moscova. În
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
bune au făcut. Și decii cu mare cinste l-au îngropat în mănăstire în Putna. Iară ce va fi lucrat înlăuntru sau în țară la noi, dispre partea judeților și a direptății, nu aflăm, ci cunoaștem că unde nu-s pravile, din voia domnilor multe strâmbătăți să faac”. Cu mare admirație pentru fiul marelui voievod avea să scrie mai târziu cronicarul Nicolae Costin: „Plinindu-se domniei lui Bogdan Vodă ani 12 și luni 9, datu-s'au datoria omenească, murind în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
lucruri vitejești c-au făcut, că nu în beții, nici în ospețe, ce ca un străjeriu în toate părți au priveghiat, ca să nu știrbască țara ce-i rămăsesă dela tată-său. Multe lucruri a făcut... Cunoaște-să că unde nu-s pravile, den voia Domnilor, multe strâmbătăți să fac” (subl. ns.). La destulă vreme după cronicarii moldoveni, apreciind și el domnia lui Bogdan cel Orb, Th. Codrescu scria: „După o domnie strălucită de 12 ani și 9 luni, Bogdan moare la Huși
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
chiar după liberare, a rămas supărată, mai ales, poate, fiindcă a înțeles că nu procedase bine.]( Ediția a II-a, 1996, p. 115.) Era o căldură foarte mare. Afară de vizita la ora 6 dimineața la maica stariță, când îmi citea pravila zilei, nu mai ieșeam din casă după ora 8 dimineața, revenind de la plimbare. Îmi reaminteam gândurile din Souvenirs de la maison des morts ale lui Dostoievski: „L’homme s ’habitue à tout... même à la souffrance poignante et terrible de ne
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ne spună istorii vesele. Suferea mult și făcea sforțări eroice ca să nu o bănuim, iar mie istoriile îmi păreau foarte triste. În fiecare zi mă duceam o oră sau două la dânsa înainte de cină. O găseam citind adeseori cărți bisericești, pravila și altele. Îmi vorbea de sfântul patron al zilei și îmi povestea viața lui, dacă era interesantă, sau istorii din vechime. Alteori mă ruga să-i vorbesc de călătoriile mele și asculta cu plăcere copilărească descrierea țărilor, [a] obiceiurilor din
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
starea patologică a individului în cauză, stare mai greu de evidențiat, ci potențialul său de integrare în societate, și anume, în societatea corespunzătoare clasei respective. Până în secolul al XVIII-lea, nu se poate vorbi de un cod legislativ scris. Apariția pravilelor a stabilit însă criterii medicale destul de exacte relative la problemele patologiei mintale. Pravila stabilește mai întâi expertiza, desigur rudimentară, dar care semnifică totuși un pas: pentru a se stabili starea de nebunie a unui inculpat, judecătorul va recurge la vraci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
său de integrare în societate, și anume, în societatea corespunzătoare clasei respective. Până în secolul al XVIII-lea, nu se poate vorbi de un cod legislativ scris. Apariția pravilelor a stabilit însă criterii medicale destul de exacte relative la problemele patologiei mintale. Pravila stabilește mai întâi expertiza, desigur rudimentară, dar care semnifică totuși un pas: pentru a se stabili starea de nebunie a unui inculpat, judecătorul va recurge la vraci "carii foarte lesne îl cunoaște de va fi nebun cu adevărat". Rezultă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]