1,763 matches
-
spune nouă ideea kantiană a luminării? Tragediile ultimului secol, crime îngrozitoare și imense suferințe, pot fi privite și drept consecințe ale investirii cu autoritate absolută a unor instanțe cum ar fi neamul, rasa, sângele, poporul muncitor, partidul unic, învățăturile și preceptele ce disting și opun diferitele confesiuni și religii. Proclamarea lor drept autorități supreme, absolute, înseamnă, în fapt, sustragerea deciziilor și acțiunilor întreprinse în numele lor controlului critic al rațiunii. Dincolo de deosebirile dintre crezurile și directivele de acțiune ale mișcărilor care încearcă
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Ți se pare că faci uz de rațiune pentru a-ți sluji cât mai bine neamul, pentru a promova cauza poporului muncitor și a partidului, pentru a spori numărul credincioșilor religiei căreia îi aparții, pentru a întări autoritatea învățăturilor și preceptelor ei caracteristice. Este însă de neconceput să faci uz de rațiune pentru a scoate la iveală și a supune unui examen critic temeiurile care ar fi de natură să legitimeze cauza însăși și pretenția că ea ar reprezenta un imperativ
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
zidită lumea, nu e lipsit de importanță pentru cel ce urmărește cu orice preț o simbolistică înaltă. În ce-l privește pe Chandler, sunt sigur că el urmărea doar trasarea unei direcții ferme în lumea haotică a prozei polițiste. Primul precept are în vedere credibilitatea/plauzibilitatea: la ambele capete, în premisă și în deznodământ, proza „detectivistică” trebuie să prezinte o aderență perfectă la realitate, înfățișând „acțiuni plauzibile ale unor oameni plauzibili în împrejurări plauzibile” (Chandler, 1977, p. 63). Dacă am lua
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
educațional, a încercat o codificare a elementelor ce determină un bun climat educațional, aspecte pe care ar trebui să le aibă în prim-planul atenției orice familie, iar acolo unde este cazul, să fie ajutate să le îndeplinească. Iată concluziile, preceptele pe care autorul le oferă și le propune ca porunci ale părinților-model: - „să dai copilului un sentiment de securitate; - să dai copilului sentimentul că este iubit și dorit; - să eviți amenințarea, frica și pedeapsa; - să-l înveți pe copil cu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
facă pentru a fi fericiți” (Sandler, 1985/1989). În ceea ce-l privește, Freud respinge ideea că ar putea exista un altruism „normal”. El insistă cu vehemență asupra caracterului injust, aberant și nociv al altruismului, ilustrat, în opinia lui, de acest precept al religiei iudaice (preluat mai apoi de creștinism): „Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți”. Altruismul este injust pentru că-i privează pe apropiații subiectului, pe cei dragi lui, de dreptul de a avea o preferință. Este aberant, căci de ce să
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
miting pentru pace, organizat cu prilejul Conferinței de la Marsilia și despre apelul lansat către femeile din întreaga lume, să se solidarizeze pentru a depăși impasul în care se afla Societatea Națiunilor în fața desconsiderării de către puterile revizioniste a celor mai elementare precepte ale dreptului internațional 3. Același ziar feminist reproducea lucrările Congresului A.I.S.A.C.P.F. ținut la Istanbul (16-23 aprilie 1933), unde a fost definitivată Carta Femeii, pe temeiul principiilor Declarației de Independență a S.U.A., recunoscute ca inalienabile de către națiunile
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
nepieritoare - de prezidentă de onoare, iar în locul ei ajunge în fruntea Reuniunii o energică româncă, bihoreană: doamna Veturia Candrea. Activitatea de până acum a Reuniunii se intensifică, un dinamism nou pune în mișcare forțele gospodărești ale femeii române și noi precepte se aplică în conducerea reuniunii. Un imperativ categoric răsună pe toate potecile și se expropriază toate mișcările culturale și naționale spre a se ajunge scopul de a aduna fonduri... „care nici când nu vor fi prea mari pentru a servi
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
o altă ipostază, voit mai solemnă, în poemele din Dialectica poeziei sau Cântece despre cântec (1957), unde sunt expuse versificat, uneori pedestru, alteori elegant, enunțuri de pretenție gnomică, sentințe vizând o „artă poetică” angajată, de fapt generalități pe teme estetice, precepte convenționale, mai mult platitudini decât iscodiri proprii sau expresii autentice. La modul minor, dar cu, deseori, aceeași abilitate, vervă și inventivitate prozodică și lexicală, procedarea a fost reluată și în volumele pentru copii (ciclul Bondocel ș.a.). De fapt, poetul a
BRESLASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285879_a_287208]
-
se anunța volumul de versuri Pe treptele Altarului. Proza, de un tezism ireductibil, reia mereu aceeași schemă, a binelui care învinge răul, fiorul curat al revelației curmând la vreme ispita căderii în prihană. Și în roman, autorul se sprijină pe precepte evanghelice, care ar fi putut să împingă totul într-o zonă de uscăciune, dacă textul nu ar fi primenit de o boare de lirism. Tot așa, grăbirea ritmului epic priește unei proze care îndeobște se complace în lentori. Prin Femeia
BUTNARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285965_a_287294]
-
un volum (Săteanul creștin sau Partea morală din foaia satului, 1853). Istorioare morale (Repezitatea vieții) sunt tipărite și în „Vestitorul românesc”. Într-un limbaj sfătos și curgător, ele alcătuiesc, la un loc, un fel de tratat de morală, ale cărui precepte sunt ilustrate tot prin istorioare morale (Petre și Cristina, Prințul dezamăgit, Puterea religiei ș.a.). Printre alte povestiri, o meditație intitulată Gloria (Slava) omului este un solilocviu, de tip preromantic, pe tema soartei omenești, privită sub spectrul deșertăciunii. A. a fost
ARISTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285453_a_286782]
-
partid mare original. Vladimir Tismăneanu: Nu știu cât de inspirați sunt Ion Iliescu și susținătorii săi de modelul mexican, Însă eu cam Într-acolo văd evoluția, mult mai evident decât În China. Din punct de vedere ideologic, China și-a menținut anumite precepte marxist-leniniste și nu știm cât de departe va merge pe ideea capitalismului și a pieței. Poate că da, poate că nu. Sigur că s-au stabilit niște parametri ai schimbării economice În China, dar schimbarea politică nu s-a produs
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
creații proprii, cum a fost, de pildă, antitrinitarianismul și unde marele propagator al noii religii, Francisc Davidis, era unul dintre importanții traducători ai textelor biblice, alături de Heltai GĂspăr. Cât privește cultura umanistă, ea părăsește izolarea clericală și aristocratică, refuză vechile precepte religioase, înnoindu-se în continuu prin orășenime și prin școlile reformate înființate de aceasta, prin artă, știință și cultură îmbrățișate de cele mai alese minți ale timpului. Ea stârnește deseori vii proteste, nemulțumește acolo unde îmbracă o formă violentă, trivială
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
reprezentanți ai ortodoxiei în expresia sa radicală”. Este și acesta un indiciu cât se poate de convingător că doctrina isihastă este depășită, că vârfurile intelectualității sud-est europene își reorientează gândirea. Scrierile lui cu un nou conținut de idei pornesc de la preceptele biblice, analizele incumbă componentele sufletești, spirituale și trupești, evidențiind totodată trăsăturile principale ale comportamentului uman. Ieremia Cacavela, cărturarul grec care girează apariția cărții Divanul sau gâlceava înțeleptului cu lumea sau giudețul sufletului cu trupul (una dintre cele mai răspândite scrieri
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
aproapelui. Amin”. Efortul lui Cantemir este îndreptat întru luminarea poporului său; dialogul Înțeleptului cu Lumea din Divanul caută să identifice rostul existenței umane, să așeze învățătura în slujba idealurilor omului, să lumineze pe cei mulți prin impunerea nu doar a preceptelor biblice, ci și a gândirii filosofice. Apelul insistent, când la un mijloc de comunicare, când la altul, pendularea între hedonism și ascetismul religios fac ca multe dintre conceptele formulate să sporească dragostea de înțelepciune. Cantemir nu este tributar reformismului ortodox
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Intervenția Consiliului gubernial regal, prin pana unui cunoscut cărturar (e vorba de Köleseri SĂmuel), acum în ipostaza de secretar gubernial, restabilește dreptul liberei exercitări a comerțului. Cum știm însă, în spatele documentelor se află o mentalitate încă limitată la propriile-i precepte medievale, așa încât istoria hârtiilor emise în cabinete și cancelarii nu concordă întotdeauna cu aceea desfășurată în realitate. Deseori, omul ignoră hârtia, din neștiință sau cu bună știință. Mai apoi, dispozițiile de moment, conjuncturile, aleatoriul joacă și ele un rol formidabil
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
eventualelor confuzii. Căile sunt diferite: anume, există deosebiri între textele istoricului și cele ale filosofului, între istoria pragmatică a lui Schlözer, vehiculând ideile timpului, slujind, adeseori, ca instrument al acțiunilor politice imediate și filosofia lui Herder ce conținea nu numai preceptele Luminilor, ci și un vizionarism ce urma să fie îmbrățișat de romantici. Opera lui Schlözer este receptată direct, prin frecventarea celebrei școli a Göttingenului sau prin intermediul Vienei. Importante în cunoașterea ideilor sale sunt chiar scrierile istorice și lingvistice, mult răspândite
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
grecesc, conexiunile cu Herder au fost observate de C.Th. Dimaras, anume, prezența ideilor lui în dezvoltarea și afirmarea ideologiei și culturii neogrecești. Paul Cornea a analizat pașoptismul românesc și cultura germană, acordând importanță convergențelor dintre conținutul operelor istorico-literare romantice și preceptele herderiene. De asemenea, Iosif Wolf a studiat componenta herderiană a ideologiei române de la 1848, cu aplecare specială asupra reprezentanților transilvăneni. Aceluiași fenomen i-a acordat atenție Zoe Dumitrescu-Bușulenga, într-o cercetare comparatistă dedicată istoriografiei romantice românești în context european. La
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
au maculat botezul, pocăința nu are nici o valoare. Lor li se aplică logion-ul despre păcatul Împotriva Duhului Sfânt. Ambrozie și discipolul său, Augustin, revalorizează pocăința, dând lacrimilor prețul ce li se cuvine. Un suflet, spune extraordinar Augustin, trimițând și la preceptele filozofiei stoice, nu poate fi judecat și osândit până În ultima clipă a vieții. Pentru că oricând există o șansă de convertire, așadar o șansă de mântuire. Păcatul Împotriva Duhului echivalează, În această optică tolerant-realistă, cu Încremenirea În refuz, cu Încăpățânarea de
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
conducerea relațiilor internaționale este dezvoltarea unui echilibru Între puteri. Mai mult, Într-o lume a anarhiei, prinsă În capcana competiției permanente pentru putere și a aranjamentelor geostrategice particulare, logica sistemului rămâne mereu aceeași, indiferent de perioada istorică. În concordanță cu preceptele realismului, Nixon și Kissinger au criticat aspru doctrina acelei Pax Americana anticomuniste adoptate de SUA În primii ani ai Războiului Rece. Lupta Împotriva comunismului, oriunde și oricând, cu orice mijloace și indiferent de costuri, În numele unei cruciade ideologice, era considerată
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
și funcție a socialului, în dependența directă de un anumit moment și mediu. Valoarea unei opere era judecată după forță acesteia de a reprezenta o comunitate, tipuri umane specifice, aspirații etnice că și după realismul inspirației și al „zugrăvirii”, după preceptele morale ale autorului. B. fixează unele trăsături caracteristice ale literaturii ardelene, între care preocuparea pentru „ridicarea” poporului a devenit o adevarată religie a păturii culte. Slavici, „părintele” prozei artistice transilvănene, cel ce a orientat-o definitiv spre „realismul popular”, se
BREAZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285876_a_287205]
-
pe individualitatea operei de artă îl atașează și mai mult de critica junimistă, ca și afirmația că sentimentul frumosului este indiferent, în ansamblu, la condițiile sociale ori etnice. Îndreptându-și atenția exclusiv asupra operei, C. a căutat să lupte, potrivit preceptelor junimiste, împotriva „falsului talent”, în numele unui adevăr estetic, dedus din cercetarea tratatelor de estetică și din lectura atentă a capodoperelor literaturii universale. În mod firesc, el a ajuns astfel la crearea unui model ideal, ținut de unic criteriu valoric. De
CARP-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286121_a_287450]
-
din Londra și Paris îl determină să revină asupra versurilor de imitație, de aici nota de originalitate a poeziilor mai târzii, care „au independență și originalitate, imită mai puțin și interpretează mai mult, poetul este tentat de a-și formula precepte morale proprii” (Cornelia Cârstea). În satire și epigrame a fost un precursor în literatura rusă (istorici importanți ai literaturii ruse îl socotesc un întemeietor al poeziei rusești moderne), dovedindu-se un subtil observator al moravurilor, ridiculizând vicii umane, individuale sau
CANTEMIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286075_a_287404]
-
meschinăriei citadine (O răsplată). Tematica sămănătoristă sau poporanistă are însă o abordare particulară. Motiv frecvent și la el în perioada de început, „datoria” intelectualilor de la sate se înscrie în narațiuni cu finaluri neprevăzute, cu motivații adânc omenești, nu doar conforme preceptelor. Așa în Popa Vasile; aici personajul se întoarce de la intenția de a-și părăsi satul nu din cauza „datoriei”, ci a milei adânc omenești. Elemente de legendă ori basm sunt și ele prezente, dar, precum în Vâlva băilor, brutal, dezmințind legenda
AGARBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
personal, cât prin firea-i răzbunătoare și aprigă. Alte pesonaje, precum Iosif Rodean (Arhanghelii), îl prevestesc pe Ion al lui Rebreanu, prin vitalitatea amoralismului. Tematica, mediul și personajele povestirilor lui A. sunt variate, dificil de clasificat, întrucât scriitorul abordează, după preceptele realismului, domeniile cele mai diverse și folosește în mod curent împrejurările autobiografice. Solemnitatea povestirii este rece la prima vedere, neprietenoasă, privirea pătrunzătoare și iscoditoare păstrând o urmă de neîncredere generată de timiditate. Cele mai multe dintre povestiri sunt de valoare medie, fiind
AGARBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
povestitorul nu agreează autoritatea și, când are prilejul, o parodiază (de exemplu, în Nenea), precedându-l pe Rebreanu și deosebindu-se radical de Sadoveanu. Este tolerant, adept al liberului arbitru și, chiar în cazul sinucigașilor, manifestă o neutralitate binevoitoare, contrară preceptelor religioase și înrudită cu mentalitatea lui Tolstoi (Legea trupului). Personajele lui A. sunt de regulă niște inadaptabili, împresurați de o aură a muceniciei. Cele mai reprezentative și mai reușite sunt acelea al căror caracter este tulbure, chiar întunecat. Uneori, astfel
AGARBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]