1,561 matches
-
nu se mai repete, că avem scandal cu directorul. Aerisiți și voi mai mult când aveți istoria! Ca de obicei seara se întâlnea cu băieții la terasa Constanța și Stani era în întârziere și se grăbea. Dintr-o cofetărie iese precipitată fata de dimineață l-a observat prin geamurile uriașe și s-a apropiat veselă de el. Cât pe-aici să nu o recunoască parfumată, șpreiată, cu haine bune pe ea, era bine făcută și drăguță, nici nu se compara cu
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
mă plimb cu tine, restul sunt nimicuri, nu mă interesează! Și deodată, grăbindu-se nepermis de mult, îi spuse întinzându-se dintr-o răsuflare: - Dacă ai fi aflat ce mult te-am visat când eram mai mică! Și, hotărâtă, adăugă precipitat. Nu mai mergem în oraș, ne este suficient parcul! Lui nu îi venea să creadă când o auzi destăinuindu- se. Bucuros de această mărturisire neașteptată, pășind înlănțuiți în lateral, începu să mediteze. Parcul misterios îi aștepta, trebuiau doar să străbată
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
rudele, așteptând parcă să se întîmple acel fapt care i-ar fi răzbunat fără ca ei să mai facă ceva. Arcurile negre de metal erau bune și de fiecare dată sicriul mișcat când încolo, când încoace revenea la locul său. Marșul precipitat îi încălzise pe oameni și stârnise în rândurile lor o oarecare veselie. - Haideți după el, să-l ducem până la cimitir. Femeile călcau apăsat, hotărâte să facă un lucru despre care nu știau prea multe până acum. 219 - După ce-l ducem
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
care dintre toate popoarele s-au specializat mai adânc în bunurile trecătoare și au creat un drept pentru a iubi legal pământul, au pus atâta frenezie, încît decadența lor a fost, de fapt, prăbușire și dispariție. Sfârșitul Imperiului roman, agonia precipitată oferă atât farmec maladiv și dezagregarea lui este o consolare atâtor inimi bolnave, că de câte ori tentațiile disoluției încearcă sufletul, crepusculul imperial îi este leagăn de sicriu. Cine n-a cunoscut acea dispoziție de care vorbea Verlaine, comparîndu-se imperiul de la sfârșitul
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
of order", ceea ce însemna că delegația română cerea cuvântul. Tötterman a privit câteva clipe către locul unde se afla delegația română și a ezitat, părând că nu știe ce să facă; de undeva din spatele său însă cineva i-a spus, precipitat și destul de tare spre a se auzi în sală: "nu îi da cuvântul !". Ca urmare, Tötterman a bătut în masă cu ciocanul de lemn, aflat la îndemâna președintelui de ședință, și a anunțat închiderea lucrărilor până a doua zi dimineața. În
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
la primire și cunoscător al limbii române, întrebându-l "Mă, ce a tradus ăsta aici, a tradus corect ?". Surprins, dar și puțin speriat de întorsătura lucrurilor, el a răspuns că " Da..., a tradus corect". În această situație, președintele Ceaușescu, foarte precipitat și încruntat, mi-a cerut "Mă, tu tradu, cuvânt cu cuvânt, ce îți spun eu !" și a reluat ceea ce a spus mai înainte. Datorită topicii total diferite, frazele din limba română nu pot fi traduse simultan și în mod inteligibil
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
au înțeles să răspundă frontal idealurilor iluministe, stabilind polemic un set de opoziții: originea nobilă față de prezentul decrepit, mitul peren față de creația trecătoare, universul oniric față de realitatea fizică, eroul revoluționar față de filistinul burghez, vizionarismul anarhic față de calmul rațiunii etc. Melancolia precipitată a lui Novalis (1772-1801) sau Lamartine (1790-1869), evaziunile narative în lumea grecească din poetica lui F. Hölderlin (1770-1843) sau Friedrich von Schiller (1759-1805), J. Keats (1795-1821) ori G. de Nerval (1808-1855), recuperarea unor teme biblice la J. Milton (1608-1674) sau
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
pe mâna unor ființe a căror capacitate craniană este cu 10% mai mică” (femeile - n. M.M.). „Abia ajung creierii cei mai dezvoltați pentru a conduce o națiune pe calea progresului și prosperității materiale”, prin urmare ideea emanicipării femeilor „e cam precipitată și... nerealizabilă”. Evident, Ateneul Român nu a mai găzduit și conferințele în replică ale feministelor românce în general, ale Sofiei Nădejdexe "„Nădejde,Sofia" în particular. Pe scurt, ea demonstrează utilizând argumentele biologiei, anatomiei și antropologiei, că raportat la greutatea corpuluixe
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
de neorânduială. Pe umerii arhitectului se încolăceau două mâini puternice, deși lustruite ca sideful, iar pe un obraz se apăsau buzele cărnoase ale unei femei tinere, oacheșe, în care Hagienuș crezu a recunoaște pe Sultana, fata lui Manigomian. Fata dispăru precipitat. Prefăcîndu-se a nu fi observat nimic, Hagienuș întrebă de Saferian. Arhitectul răspunse că acela va veni de jos, el însuși o luă apoi pe urmele Sultanei. Mai târziu, din aceeași direcție sosi greoi, sprijinit pe brațul unui servitor, Saferian Manigomian
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
De aceea Suflețel se îndoi aproape că Gaittany era autorul grozavelor invective. Când sună și îi ieși la scară însuși Gaittany cu brațele deschise, într-o explozie de bucurie factice de a-l vedea, Suflețel se întrebă dacă tot scandalul precipitat nu fusese o iluzie... Gaittany părea omul de totdeauna, incapabil de disonanțe sociale, calm și egal ca niciodată. Suflețel îi vorbi despre muzeu, îi ceru informații. Gaittany nu lăsă a-i scăpa nici o mișcare de contrarietate, cu toate că fu plictisit de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
entuziasmului la cea mai mică bănuială de eroare, ca și când ar fi fost la mijloc siguranța sa personală. În aceste împrejurări, Gaittany era brutal față de mințile fine, în ciuda perfectelor lui maniere. În cazul recent, înapoiase lui Ioanide albumul cu o grabă precipitată chiar în cursul zilei și cu o carte de vizită, pe care scrisese "cu vii mulțumiri". Pentru doamna Ioanide asta însemna desăvârșitul bonton, Ioanide vedea dincolo de aparențe și era sensibil la mizeria morală. Gaittany în mod normal ar fi chemat
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
direct numai lui Hergot, dacă nu cumva sub aceste vorbe abstracte nu se ascundea vreo agitație neobișnuită, ceartă în casă, probleme grave. Într-adevăr, când i se întîmpla o enormitate, Hergot nu putea să se exprime suficient. Sufla ceva mai precipitat, mișca mâinile ca și cum ar fi voit să reclame și sta la îndoială, tremura din buze și atâta tot. Pe urmă îl vedeai prin curte vorbind singur, spunând în gol ceea ce avusese de gând să spuie altora. Așadar, jurnalul condensa până la
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
al cărui bec avea filamentul ars. În acea porțiune, întunericul era complet. Afară de asta, probabil nimeni nu trecuse pe stradă, sau dacă totuși pășise, din cauza frigului brusc lăsat pe seară și a fulguielii mersese cu capul drept și cu pași precipitați. Ideea de crimă pentru furt se înlătură chiar de la început la acei care nu-și puteau închipui altă cauză. Dan Bogdan, în mod obișnuit, nu ieșea cu bani la el, având în portmoneu sume derizorii. În momentul asasinării avea în
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Iuliu Caesar revelă spiritul domnind în această organizație. Membrii echipei au lucrat cu oarecare emoție, Munteanu a lovit la întîmplare și fără energie, fugind fără a-și lua stiletul, pe care n-a avut răgaz a-l căuta în căderea precipitată a lui Dan Bogdan. Tudorel a izbit și el cu violența emoției, căci pumnalul împrumutat de la Carababă, pe care Carababă-tatăl îl confunda, e acela care făcuse contuzia descrisă în raportul medicului legist. Când, până G. Călinescu dimineața, Gavrilcea a aflat
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
dar eu mă întorc! - Parcă asta e direcția dumitale. - Nu! negă Suflețel energic, privind în toate părțile. - Unde stai, omule? - Ce, se agită Suflețel, mai avem acum case? Ne ascundemîn grote, ca troglodiții, în catacombe. Vin bestiile apocaliptice! Și scuturând precipitat mâna lui Gulimănescu, trecu drumul și se pierdu pe o stradă laterală. Ca să inducă în eroare (lamentabilă comedie!), Suflețel lua un tramvai într-o direcție opusă cartierului său, apoi se dădea jos la stația următoare și revenea pe străzi ocolite
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
eu înapoi, n-aveți grijă! Gavrilcea și Pica se suiră într-o mașină foarte urâtă, de tip vechi - după cât constată Hergot privind de la fereastra cabinetului de consultații. Tudorel nu merse cu ei, ci, după plecarea lor, o luă pe jos, precipitat. La mai puțin de o jumătate de oră după aceasta, se opriră două mașini, nu mai arătoase decât cea dintâi. Erminia bănui că Pica s-a întors și se repezi la ușă. Dar fu întîmpinată de cinci persoane cu revolvere
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
în ceea ce privește implementarea unor inovații venite din altă parte. Mediul public pare a fi atins de virusul NIH, interzicând preluarea unor experiențe care se petrec în alte forme de organizații. Practic, teama legitimă de a nu provoca disfuncționalități datorită unor transpuneri precipitate a metodelor private a condus uneori la adoptarea unor poziții extreme de imobilism nejustificat. • Tradiția "continuității" Rolul statului și a instituțiilor sale este, fără îndoială, de a garanta o anumita stabilitate a națiunii și a cetățenilor săi. Principiul continuității propriu
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
după 3-5 zile de fermentație, suficient tanin și culoare au fost extrase într-un nou tanc, în mod obișnuit pentru altă perioadă de timp. Următorul pas este numit separarea; vinul este separat de sedimente care conțin celule de drojdie și precipitat, și apoi stocat la temperatură joasă pentru a se învechi pentru dezvoltarea aromei și limpezire. Limpezirea finală poate fi grăbită prin adăugarea unor compuși numiți stabilizatori cum ar fi cazeina, taninul, argila bentonită sau vinul poate fi filtrat prin pământ
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
Există două mari grupe de tulburări: 1. Tulburări cantitative care cuprind hiperbulia, hipobulia și abulia; 2. Tulburări calitative reprezentată de parabulie. 4.1.9.1. Tulburări cantitative ale voinței Hiperbulia se caracterizează prin exagerarea activității. Bolnavul acționează și reacționează rapid, precipitat, sărind adesea etapele elaborate în planul acțiunii preconizate. Această fluiditate ideativă, asociată cu tendința de a trece la act, perturbă derularea cursivă. Forma cea mai ușoară este polipragmazia, constituită prin faptul că bolnavul începe mai multe activități pe care nu
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
râs. Acum, când și când, schițează ― după spusele Monicăi ― un surâs vag. Deodată, mă aude spunîndu-i Monicăi că n-am reușit, azi dimineață, să "intru" în Simfoniile 2 și 3 ale lui Brahms. În două clipe apare la telefon. Vorbește precipitat: "Gabriel, nu se poate, te rog fii atent, e o grozăvie ce spui! Simfoniile lui Brahms... Imposibil! Sânt supreme..." ― "Virjil, intervine Monica. Lasă omul în pace! Nu i-au plăcut și gata!" ― " Nu se poate, doamnă!" se aude din colțul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
se simte la locul lui, aspiră la o reînnoire fără să știe cum să ajungă la ea și, sedus de ideile noi, le adoptă fără alegere și chibzuire. Se mai poate simți „depășit” pe plan intelectual, reacționând Într-un mod precipitat, iritabil sau nerăbdător. În mod special, Îi scade toleranța și reacționează foarte prost când Îi sunt puse la Îndoială ideile. Pe scurt, tinde către revoltă. Evenimente: Sunt posibile rupturile intelectuale, ca o consecință a faptului că individul Își afirmă ideile
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
fusese condamnat în România pentru furt. Ecoul acestui delict a fost enorm. Fotografia lui Mailat, cu o față de copil, cu o privire rătăcită, apare rapid pe primele pagini a ziarelor și pe siturile de pe internet. Sunt luate rapid, în mod precipitat, măsuri discutabile împotriva românilor, de către guvernul Prodi, la cererea expresă a primarului de atunci al Romei, Walter Veltroni. Pentru o perioadă de trei-patru luni "problema românească", înțeleasă în totalitate ca o problemă de siguranță publică, a dominat întregul spațiu mediatic
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
interne deosebit de inteligent în persoana lui Giuliano Amato care se afla în mod vizibil dincolo de limita unei crize de nervi. Și uite așa, o lege de o importanță capitală cum este legea siguranței a ajuns să fie scrisă în mod precipitat (care, evident, ar fi meritat câteva amendamente făcute la rece) și să intre în vigoare în câteva ore sub forma unui decret (care a fost imediat botezat "decretul Veltroni") și să fie aprobată de un Consiliu de Miniștri extraordinar aflat
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
obsesia lui Mussolini Două obiective urmărea Mussolini prin ocuparea statului elen: eliminarea influenței britanice din Grecia și privarea Imperiul britanic de sprijinul venit din colonii, prin acțiuni militare pentru supremație în bazinul estic al Mării Mediterane și a zonei adiacente. Precipitată și intempestivă, Italia fascistă - cu divizile sale fără temeinice preparative - trece la invadarea teritoriul grec, cu speranța că și armata italiană este capabilă de victorii „fulger” și surprinzătoare ca cea germană. Într-un dialog din 14 octombrie 1940, Il Duce
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
total opuse, erau interesate de deznodământul dramei, străduindu-se să o provoace ori, mai degrabă, să o prevină. Mareșalul Antonescu și oamenii săi, care, deși se pregăteau să iasă de pe scena istorică, nu-și imaginau cum se va realiza; complotiștii, precipitați să ocupe locurile rămase libere, nu-și dădeau prea bine seama când și în cel fel se va produce revirimentul. Optimismul le era molipsitor, cu toate că, la urma urmelor, acțiunea lor nu se baza pe forțele proprii, ci, cu precădere, pe
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]