1,978 matches
-
română. Scrie la șaptesprezece ani în ziarul „Zori noi” din Suceava, dar adevăratul său debut are loc mai târziu, în 1963, când publică în revista „Luceafărul” povestirea Roata. Cea dintâi carte, culegerea de povestiri Sâmbăta morților, îi apare în 1968. Predilecția autorului pentru proza scurtă se relevă de la început, păstrându-se în Roata (1968), Ciobanul și cireșul sălbatic (1973) și chiar în construcția romanelor ce vor urma, compuse din fragmente ce pot exista și independent. Lumea satului bucovinean, întâmplări din timpul
GRUIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287377_a_288706]
-
sufletești” (Mircea Iorgulescu). Dimensiunea poematică și alegorică se asociază unor modalități de dislocare a epicului prin componente marcate liric și dramatic. Scriitorul experimentează în fiecare carte o „nouă formulă narativă” (D. Micu), dar întreg traseul creației sale este marcat de predilecția pentru reprezentarea unor situații-limită existențiale, eroii romanelor și ai dramelor fiind plasați în locuri care figurează spațiul închis, ospiciul (în Nebunul și floarea), azilul (în Paradisul pentru o mie de ani, 1974), cafeneaua (Adio, Arizona), în fond imagini-simbol ale unei
GUGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287380_a_288709]
-
scurtă. Schițele și povestirile grupate aici, ca și în Bună seara, Domnule Mann... (1998), Un scorpion pe contrasens (1999), Scuzați că ne-am cunoscut... (2001), scrise de-a lungul a trei decenii, vădesc un instinct sigur al situațiilor comice și predilecția pentru observația morală în registru ironic și sentimental. Sunt decupate din banalul cotidian încurcături ciudate, farse voluntare și involuntare al căror erou sau victimă generică este omul comun. Mici funcționari în birouri obscure, șoferi, lucrători forestieri, șantieriști, țărani, secretare, tineri
HURUBA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287471_a_288800]
-
Voicu a analizat În mod pertinent În trei cărți complementare (publicate toate trei În 2000) «subcultura conspirației» și condițiile de perpetuare a unui «antisemitism fără evrei». Lungă experiență concentraționara, instabilitatea politică și precaritatea economică fac din România un teren de predilecție pentru un asemenea discurs, cu un puternic potențial performantiv. Acest discurs nu este totuși circumscris frontierelor țării și originile sale, așa cum o demonstrează George Voicu, nu sunt neapărat de natură internă. Corpul de referințe pentru această «nouă ideologie», naționalistă, xenofoba
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
kinship), asupra rolului grupului domestic în viața comunitară și general socială și asupra comparațiilor dintre diverse culturi, în ultima vreme dedicând spațiu paralelismului dintre societățile simple (iliterate) și cele complexe (industriale și postindustriale). Relațiile de rudenie au constituit subiectul de predilecție al antropologiei socioculturale, pentru că în societățile preindustriale, și cu deosebire în cele simple (tribale), respectivele relații formau pivotul întregii vieți sociale; era practic singura instituție, ea concentrând aproape în exclusivitate funcțiile educației, religioasă, sanitară, politică, economică, de control social și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
obținute în acest fel schițează ceva din portretele axiologice ale subiecților înșiși. Tehnicii preconizate de Osgood i se reproșează unele neajunsuri generale ale scărilor de interval în cercetarea fenomenelor psihosociale (intervale neegale, „refugiul” în punctul 0), precum și plasarea conceptelor cu predilecție în jumătatea pozitivă a scării. De asemenea, se pune la îndoială caracterul bipolar și simetric al adjectivelor. S-a evidențiat că nu toate adjectivele sunt în poziție liniară; cercetările au dovedit că antinomia lexicală nu coincide întotdeauna cu cea psihologic-subiectivă
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
context, pentru că s-au cumulat două efecte: 1. trecerea rapidă de la o economie agrară la una bazată pe industrie; 2. politica deliberată a statului de egalizare a șanselor. Cu toate acestea, și aici au continuat să funcționeze reproduceri socioprofesionale, cu predilecție la intelectuali. Școala este o oportunitate prin care individul își poate depăși condiția socială inițială. Nu în măsura în care se crede în mod obișnuit însă, deoarece șansele școlare sunt, la rândul lor, determinate socioprofesional. În România, în vreme ce procentul de țărani în anii
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
interpretare a relațiilor explanatorii. 8.3.2. Continuitate și divergență axiologicătc "8.3.2. Continuitate și divergenȚĂ axiologică" Astăzi în lume, și cu deosebire în Europa și America, au loc numeroase conflicte între generațiile din familie. Ele se desfășoară cu predilecție pe planul atitudinilor și valorilor. În mod tipic, părinții consideră actuala mentalitate și conduită a tinerilor (în particular a adolescenților) ca fiind prea libertină, fără un suficient respect pentru tradiții și „bunul-simț”. La rândul lor, copiii și tinerii percep generația
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
rural, unde gospodăria continuă să fie și o unitate productivă, relațiile dintre cuplurile generaționale sunt mult mai intense, dar și mai contradictorii. În cazul conviețuirii a două sau trei nuclee conjugale, continua intersecție în treburile domestice dintre membrii familiei, cu predilecție dintre noră și soacră, este o sursă majoră de tensiuni. Permanenta interacțiune dintre bunici-părinți-copii în fluxul vieții de zi cu zi are, de asemenea, pe lângă aspecte pozitive (un suport emoțional mai bogat) și unele negative (divergențe în concepția educațională, concurență
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și în mediul urban, comparativ cu formele de schimb din țările occidentale (Hagestadt, 1995; Hogan et al., 1993). 8.3.4. Sistemul parental în contemporaneitatetc "8.3.4. Sistemul parental în contemporaneitate" Considerațiile de până acum s-au centrat cu predilecție pe raporturile copii adulți (căsătoriți)-părinți în vârstă. Acestea au și cel mai mare volum și cea mai mare semnificație în totalitatea relațiilor de rudenie în societatea contemporană. Proeminența lor în studiile de specialitate este dată și de o distorsiune
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
o serie de puncte de vedere pertinente și originale, cum ar fi accentuarea „conformației de constructor” a povestitorului (în detrimentul stilului, supralicitat de exegezele precedente), reabilitarea „târgovățului” Creangă (anatemizat de G. Ibrăileanu și de continuatorii săi) ori definirea Amintirilor... drept „anti-bildungsroman”. Predilecția nu întotdeauna fericită a lui R. pentru calambururi s-a concentrat în Reflexii și reflexe (1997; Premiul Uniunii Scriitorilor), pagini adunându-i „zicerile”, dintre care, multe, au intrat în circuitul oral. O culegere, Întâlniri cu clasicii (1998 ; Premiul Uniunii Scriitorilor
REGMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
redactor al Dicționarului graiurilor săsești din nordul Transilvaniei. În 1994 obține, pentru merite în domeniul cultural, gratificația de onoare a Premiului „Georg Dehio”, oferită de Breasla Artiștilor din Esslingen. Ca traducătoare, R. s-a îndreptat mai mult spre proză, cu predilecție spre narațiunile sugerând dinamismul vieții, ceea ce o face aptă pentru transpunerea literaturii destinată adolescenților. Tălmăcește, printre altele, romanul Seri albastre de Costache Anton și două volume din ciclul Cireșarii de Constantin Chiriță etc. O atrag, de asemenea, alte scrieri din
RICHTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289283_a_290612]
-
pe un traiect fidel propriilor coordonate - ale emisiei lirice, acreditând un poet adevărat, reflexiv cu autenticitate, practicând „un lirism țâșnit din intensa trăire a ideilor” (Paul Georgescu), într-o expresie densă, cultivată și concentrată, nu lipsită de vigoare, supravegheată, cu predilecție pentru paradox și pentru formularea sentențioasă, gnomică. Cu deosebire remarcabile sunt textele din volumul Insomnia ideală, multe dintre ele în proză, cu aspect narativ sau eseistic. Definitorie este coerența de ansamblu, piesele componente articulându-se în grila unui scenariu, cu
ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289304_a_290633]
-
în „45 de nopți”, timp în care se parcurge drumul de la ancestral către industrializare, de la tezaurul vechi al „oamenilor apelor” - ai unui pământ cu „taine” și „adevărat rai” - la o țară în care „timpul se oprește și se face cântec”. Predilecția pentru râpele și adâncul Dunării, cu mâl, stuf, ghioluri, câini-enoți, știuci, se păstrează și în cărțile despre pescuit - până la urmă niște „fantezii” anecdotice, amuzante, care fac din memorie un „tărâm străin”. „Participă” la această patimă comună, în Haz cu pește
ROMAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289302_a_290631]
-
numai spre cultura autohtonă, ci și spre cea universală. Astfel, „Cartea străină”, rubrică al cărei titular este I.V. Costin, prezintă prompt unele noi apariții din alte literaturi, îndeosebi franceză și engleză, și consacră substanțiale medalioane unor scriitori, cu o interesantă predilecție pentru cei ruși și, în general, pentru spațiul slav (G.M. Ivanov scrie despre Leonid Andreev, Ján Kollár, Mickiewicz, Șevcenco, Gogol, Ivan Vazov). Preocuparea pentru familiarizarea cititorilor cu literatura universală se desprinde, de asemenea, din abundentele traduceri, multe dintre ele foarte
ROMANIA LITERARA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289322_a_290651]
-
de clasicizare a formulei lirice se întâlnește cu aceea de purificare estetică a mesajului. Cartea include și câteva notabile poeme închinate limbii române. Poetă lirică prin excelență, R. practică și satira (ciclurile Satire, Fata morgana, Spini rătăcitori) și manifestă o predilecție aparte pentru epigramă. Împreună cu criticul Vasile Coroban a editat, prefațat și comentat opera lui V. Alecsandri (I-IV, 1958-1959). Este și autoarea unei ediții de Opere alese din A. S. Pușkin (I-III, 1961). A realizat tălmăciri din mari scriitori clasici
ROSCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289373_a_290702]
-
nașterea lui Vasile Pârvan, scriu Al. Zub și Radu Vulpe. Dar evenimentul tratat cu obsecvioasă admirație, de obicei pe un ton ditirambic, rămâne tot Festivalul Național „Cântarea României”. În ceea ce privește interesul pentru literatura lumii, în anii ’50 traducerile îi vizează cu predilecție pe scriitorii sovietici: Boris Gorbatov, Alexei Tolstoi, Mihail Șolohov, Aleksandr Fadeev, Arkadi Gaidar. Totuși, Victor Hugo este evocat prin tălmăcirile lui Ioan Botez, Eugen Jebeleanu și Mihu Dragomir. De asemenea, Mihai Beniuc dă versiuni din Pablo Neruda, George Lesnea din
ROMANIA LIBERA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289316_a_290645]
-
Adevărul literar” ș.a. Este redactor responsabil adjunct la „Studii de literatură română și comparată”, publicație a Universității de Vest. În 1999 i se acordă Premiul pentru critică literară al Filialei Timișoara a Uniunii Scriitorilor. În critica literaturii curente, R. manifestă predilecție pentru poezie. Rezultatul unei prime etape foiletonistice e cartea Valori lirice actuale, o lucrare sistematică, îmbinând criteriul generațiilor/promoțiilor cu cel tematico-stilistic. Se realizează o panoramă a poeziei române de la al doilea război mondial până la zi, începând cu poeții generației
RUJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289397_a_290726]
-
Botta sau Eugen Barbu sunt recitite prin prisma metaforelor-cheie. Se rețin comentariile asupra prozei, îndeosebi acelea despre Eugen Barbu sau despre D.R. Popescu. Analiza imaginarului primului prozator stă sub semnul „metaforei toamnei”, echivalată cu supratemele „melanholiei” și mortificării latente, cu predilecția pentru structurile opulente ale narațiunii de tip baroc (ca în Princepele) sau, dimpotrivă, pentru epica de tip fragmentarist, utilizând tehnica rupturii și a discontinuității narative, a colajului și citatului. În studiul despre D.R. Popescu se analizează mijloacele epice prin care
ROZNOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289393_a_290722]
-
al doilea se află o analiză a principalelor „arhitecturi epice”, de la aceea a romanului arab, japonez sau bizantin până la cea de tip medieval sau renascentist. Bunăoară, datele fundamentale ale bizantinismului (estetismul duplicității, destinul individual privit ca teleologie mistică) ar explica predilecția pentru cultivarea romanului hagiografic sau a celui „secret” (cele două cronici ale lui Procopiu din Cezareea); scenariul călătoriei și imaginarea schemei „aventurii personalității” sunt întrupate, în maniere specifice, în hagiografie, romanul arab, monogatari, romanul medieval al căutării Graalului, ajungându-se
ROZNOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289393_a_290722]
-
În anii 198047. Prin contrast, zonele metropolitane În Europa sunt, În medie, de trei-patru ori mai dens populate decât cele din America. Chiar și zonele suburbane europene sunt de patru ori mai dense decât cele din Statele Unite ale Americii 48. Predilecția americanilor pentru terenuri este egalată numai de dorința noastră de a fi proprietarii caselor construite pe acele terenuri. Politica guvernului federal a Încurajat proprietatea caselor În defavoarea Închirierii, pe piața americană a locuințelor. Garanțiile pentru ipoteci oferite de Federal Housing Administration
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
la comunitățile În care au copilărit atunci când se decid să-și Întemeieze o familie. O veche zicală americană spune: There is no such thing as a free lunch (Nimic nu-i pe gratis). Am plătit un preț foarte ridicat pentru predilecția noastră pentru autonomie și mobilitate. Dorința pentru spații private din ce În ce mai mari și mai multe, alături de sentimentul dezrădăcinării și schimbarea constantă a rezidenței ne-a costat mult, În termenii esteticii vieții de zi cu zi. Din ce În ce mai mulți americani locuiesc În cartiere
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ultimii douăzeci de ani, anumiți de factori au schimbat contextul comercial. Creșterea dramatică a costului energiei, creșterea costurilor și riscurilor asociate cu cercetarea și dezvoltarea, ciclul de viața din ce În ce mai scurt al bunurilor și serviciilor, costul crescut al forței de muncă, predilecția consumatorilor pentru produse personalizate, care apar la momentul oportun, competiția globală și profiturile mai mici sunt factori care au contribuit la perimarea schimburilor pe piață și a modelelor ierarhice. Comerțul global devine mai dens și accelerat. Nici o firmă nu poate
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
că reconfigurarea lumii politice Într-o „structura de autorități suprapuse și loialități Încrucișate, care țin toate popoarele Împreună Într-o societate universală”19 ar fi cu mult mai superioară atât sistemului existent al statelor suverane În competiție, care au o predilecție pentru război, cât și perspectivei unui guvern mondial unic, al cărui monopol asupra mijloacelor de constrângere și violență ar mari represiunea și opresiunea la o scară mare20. Bull s-a dovedit a fi deosebit de prevăzător. Atunci ce este Uniunea Europeană? Sociologul
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
craiovean și-a publicat aici câteva schițe și impresii de călătorie, precum și un inspirat articol dedicat lui Mihai Eminescu, care atrage atenția mai ales prin paralela cu Alfred de Musset și prin afirmația că la 1890 Eminescu era poetul de predilecție al tineretului. În ultimul număr Traian Demetrescu tipărește recenzia Poveștile lui Ion Creangă, în care comentează, printre cei dintâi, comuniunea de sentimente și de cugetare dintre povestitor și oamenii simpli, de la țară. R.Z.
LUCEAFARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287876_a_289205]