2,149 matches
-
proza în „România literară”, „Euphorion”, „Lettre internaționale”, „Dilemă”, „Tomis”, „Arcade” ș.a. Colaborează cu articole de gen la „ProSport” și „Gazeta sporturilor”, precum și la realizarea unei enciclopedii a fotbalului (2003). Registrul comic-satiric este mediul predilect al prozei lui P. Detaliind această predispoziție, românele publicate își deduc tonul din datele contextualizării ficționale. Românul de debut, Efemeriada (2000), se desfășoară în ambianța deceniului al nouălea al secolului trecut: pe paletă de bază predomina cenușiul, blazarea, compromisurile, rutinele mărunte, reflexele condiționate, psihologiile blocate în cleiul
PARASCHIVESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288689_a_290018]
-
Alehem. Tot roman autobiografic este și M-am născut reporter! (1981), un „raport de activitate” ce se dorește a fi cât mai complet. M. își descrie viața din copilărie până la maturitate într-o manieră romanțată, dar din care nu lipsește predispoziția de a capta instantanee, întâmplări, locuri, figuri de oameni obișnuiți sau notabilități ale vremii. Întreaga construcție vrea să susțină ideea că orice trăire este o învățătură, adesea viața putând fi mai interesantă decât ficțiunea. Ciclul Șapte momente din istoria evreilor
MIRCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288172_a_289501]
-
desprinse. Obiectivele urmărite analiza temeinică a informațiilor științifice prind selecția copiilor pentru atletism cunoașterea potențialului biometric al copiilor, potrivit categoriilor de selecție specifice atletismului îndrăgirea atletismului de către copii și atragerea lor în practicarea sistematică a exercițiilor fizice selecția copiilor cu predispoziție atletică, identificarea acestora în amănunt și angrenarea celor mai buni în secția de atletism a școlii. Ipotezele cercetării În studiul pe care l-am efectuat am pornit de la următoarele ipoteze: 1. Sistemul de selecție promovat în țara noastră prezentând criterii
CONTRIBUȚII PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA SISTEMULUI DE SELECȚIE PRIMARĂ ÎN ATLETISM. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Mihai Dragomir () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_806]
-
de modificare adaptivă, sistematică și relativ durabilă a comportamentului motric cerut sportivilor. La baza învățării tehnice stau percepțiile subiectului asupra evenimentelor conjuncturale, urmate de declanșarea unor acțiuni proprii, organizate adecvat din punct de vedere spațial și temporal, fiind dependente de predispozițiile și aptitudinile individuale. T. O. Bompa [1, p. 54] observă că în învățare trebuie să fim atenți la următoarele aspecte ale tehnicii: structura cinematică, externă, sau formarea unei deprinderi; structura dinamică, internă sau baza fiziologică în execuția unei deprinderi. Din
REDUCEREA GREŞELILOR DE TEHNICĂ LA PROCEDEUL „BLOCAJUL INDIVIDUAL LA CORESPONDENT” DIN JOCUL DE VOLEI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Virgil Larionescu Moroşan () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_811]
-
bronhiilor. Unii oameni sunt mai predispuși la această infecție decât alții. Infecția este precedată de o simplă răceală, gripă sau poate fi cauzată de un streptococ. Factorii care predispun la bronșită sunt răceala, oboseala sau chiar malnutriția. De multe ori, predispoziția este pusă pe seama alergiilor sau inhalărilor de agenți chimici, cum ar fi fumul sau particulele de praf. Tratamentul bronșitei cronice trebuie supravegheat de medicul de familie. Acesta va găsi cauza din care suferiți de bronșită cronică și vă va trata
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
putea indica mai multe boli care au nevoie de tratament specializat. Alergiile Mulți oameni suferă de alergii. O alergie este cauzată de o hipersensibilitate la o substanță care în mod normal nu provoacă nici o reacție. Deseori este implicată și o predispoziție genetică la o anumită alergie. Eu nu am avut niciodată probleme cu alergiile până când un vecin a împrăștiat un erbicid și eu am avut ghinionul de a mă afla în zonă. Vântul a dus erbicidul până la mine, învăluindu-mă într-
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
metabolismul și funcționarea glandelor sexuale. Adrenalina pune organismul în stare de alertă, crescând rata bătăilor inimii și ritmul respirației și pompând sângele spre mușchi, pentru mai multă energie în caz de pericol. Glandele suprarenale stimulează acuitatea percepției, o activitate neobosită, predispoziția către acțiune, energia interioară, curajul și vigoarea. Ele sunt responsabile de intensificarea fluxului sanguin și de oxigenarea lui. Acum, când știți cât de importantă este buna funcționare a suprarenalelor pentru sănătatea și fericirea dumneavoastră, stimulați cu ajutorul degetului mare punctele lor
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
voi de asemenea ca maxima ta să devină o lege universală? Dacă nu, ea trebuie respinsă...6. Această temă va fi reluată în scrierea lui Kant despre religie. Legea morală, citim aici, i se impune în mod irezistibil omului în virtutea „predispoziției lui morale”. Dacă împotriva acestei predispoziții nu ar acționa înclinații puternice „omul ar fi bun din punct de vedere moral”7. Iar despre „religia rațiunii” Kant afirma că ea „trebuie să fie inteligibilă pentru oricine și convingătoare, fără nici o paradă
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
să devină o lege universală? Dacă nu, ea trebuie respinsă...6. Această temă va fi reluată în scrierea lui Kant despre religie. Legea morală, citim aici, i se impune în mod irezistibil omului în virtutea „predispoziției lui morale”. Dacă împotriva acestei predispoziții nu ar acționa înclinații puternice „omul ar fi bun din punct de vedere moral”7. Iar despre „religia rațiunii” Kant afirma că ea „trebuie să fie inteligibilă pentru oricine și convingătoare, fără nici o paradă de erudiție”8. Credința religioasă pură
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
a fi cinstiți și buni, ba chiar înțelepți și virtuoși”, nu este mai puțin adevărat că întemeierea judecății morale comune prin enunțarea într-o formă universală a principiului moralității este importantă și din punct de vedere practic. Ca și alte predispoziții bune, „predispoziția noastră morală naturală” va rezista mai bine primejdiei de a fi coruptă dacă ea va fi întărită printr-o întemeiere teoretică. Înțelepciunea judecății morale comune, „care altminteri constă mai mult în conduită decât în cunoaștere”, are nevoie, aprecia
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
cinstiți și buni, ba chiar înțelepți și virtuoși”, nu este mai puțin adevărat că întemeierea judecății morale comune prin enunțarea într-o formă universală a principiului moralității este importantă și din punct de vedere practic. Ca și alte predispoziții bune, „predispoziția noastră morală naturală” va rezista mai bine primejdiei de a fi coruptă dacă ea va fi întărită printr-o întemeiere teoretică. Înțelepciunea judecății morale comune, „care altminteri constă mai mult în conduită decât în cunoaștere”, are nevoie, aprecia Kant, „și
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
propriu-zis intelectuale, și cu atât mai puțin specific filosofice. Este o apropiere pusă în lumină și de cercetări recente de etică evoluționistă. Aceste cercetări arată în mod clar că există la oameni și la specii apropiate, cum sunt primatele superioare, predispoziții înnăscute de cooperare și ajutorare a semenilor. Sunt predispoziții promovate de selecția naturală, pe care Michael Ruse le desemnează prin expresia altruism social.33 Este vorba de imperative resimțite cu atâta forță, chiar și în comunități omenești arhaice, încât nu
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Este o apropiere pusă în lumină și de cercetări recente de etică evoluționistă. Aceste cercetări arată în mod clar că există la oameni și la specii apropiate, cum sunt primatele superioare, predispoziții înnăscute de cooperare și ajutorare a semenilor. Sunt predispoziții promovate de selecția naturală, pe care Michael Ruse le desemnează prin expresia altruism social.33 Este vorba de imperative resimțite cu atâta forță, chiar și în comunități omenești arhaice, încât nu este nevoie ca ele să fie justificate. Un exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
genetică. Ultimele nu au, așa cum s-a crezut mult timp, doar o determinare culturală. Din punct de vedere strict biologic, omul, ca și rudele lui apropiate, primatele superioare, nu este o ființă pur egoistă. Există o corelație semnificativă între planul predispozițiilor și sentimentelor altruiste programate genetic, care determină ceea ce ne place și nu ne place, și cel al noțiunilor de bine și rău, noțiuni care susțin conștiința datoriei și a obligației morale. Nu există, dimpotrivă, o susținere biologică pentru preceptele comune
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
unor mari tradiții religioase, de exemplu pentru preceptul că toți oamenii sunt la fel de importanți și că avem obligația de a-i ajuta în egală măsură pe toți. Cercetările antropologice și sociologice indică în mod clar existența unei scări a intensității predispozițiilor altruiste ale indivizilor. Pe palierul cel mai înalt stau copiii proprii și rudele apropiate, se continuă cu prietenii, cu colegii și colaboratorii și se coboară apoi la consăteni, la oamenii din aceeași regiune, din aceeași țară etc. Disponibilitatea majorității oamenilor
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
mentalități culturale care par să câștige teren în societăți prospere, este de a oferi asistență și ajutor cu deosebire celor care, cel puțin în principiu, pot să înapoieze ceva din ceea ce li s-a oferit.35 Simțim mult mai puternic predispoziția de a-i ajuta pe cei apropiați. Există, fără indoială, o tensiune între asemenea predispoziții biologice și imperativul kantian de a-i ajuta în egală măsură pe toți oamenii care nu se pot ajuta singuri, sau cel utilitarist de a
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
și ajutor cu deosebire celor care, cel puțin în principiu, pot să înapoieze ceva din ceea ce li s-a oferit.35 Simțim mult mai puternic predispoziția de a-i ajuta pe cei apropiați. Există, fără indoială, o tensiune între asemenea predispoziții biologice și imperativul kantian de a-i ajuta în egală măsură pe toți oamenii care nu se pot ajuta singuri, sau cel utilitarist de a promova fericirea tuturor oamenilor, indiferent de ceea ce pot ei să ne restituie.36 Este vorba
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
oamenii care nu se pot ajuta singuri, sau cel utilitarist de a promova fericirea tuturor oamenilor, indiferent de ceea ce pot ei să ne restituie.36 Este vorba, până la urmă, de o tensiune între rațiunea comună, care susține aceste imperative, și predispozițiile noastre genetice. Apelul umanitarist-universalist al acelor mari orientări în filosofia morală al căror punct de sprijin este imperativul rațiunii morale comune - regula de aur - poate, desigur, contribui la atenuarea acestei tensiuni, fără să o poată totuși înlătura. * * * Am examinat filosofia
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
nu are acces la desăvârșire. Lui nu i se poate pretinde o „moralitate perfectă”. Desăvârșirea morală, sfințenia, rămâne pentru el doar un ideal. În al doilea rând, idealul perfecțiunii morale, ca și orice ideal de altfel, acționează asupra omului cu predispoziții bune nu în mod „strivitor”, ci stimulator. Se poate oare contesta că o ființă care are conștiința legii morale, respect pentru lege și, totodată, conștiința distanței care separă starea și comportarea ei de exigențele absolute ale legii are imboldul îmbunătățirii
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
15. În centrul reprezentării kantiene despre viața bună stă ideea că aceasta va putea fi câștigată și păstrată numai prin sforțarea aspră și continuă a omului de a-și supune deciziile și acțiunile controlului rațiunii. Ca ființă sensibilă, omul are predispoziții și înclinații parțial bune și parțial rele. Răul în purtarea omului nu izvorăște din înclinații, ca atare, ci din lipsa sau slăbiciunea controlului lor de către rațiune. Face răul, credea Kant, cel care aude glasul rațiunii dar se abate în maxima
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
izvorăște din înclinații, ca atare, ci din lipsa sau slăbiciunea controlului lor de către rațiune. Face răul, credea Kant, cel care aude glasul rațiunii dar se abate în maxima acțiunii sale de la ceea ce poruncește legea morală. Această abatere, și nu o predispoziție naturală sau alta, i se poate imputa, prin urmare, omului. „Temeiul Răului nu poate fi plasat, cum se face de obicei, în sensibilitatea umană și în înclinațiile naturale rezultate din ea.” Doar „aplecarea spre Rău, care, întrucât vizează moralitatea subiectului
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
subliniau că a trăi în acord cu rațiunea înseamnă a trăi în seninătate și voioșie. Iată o însemnare, în acest sens, a împăratului-filosof Marcus Aurelius: „Eu mă simt voios ori de câte ori îmi păstrez sănătoasă rațiunea conducătoare și cu o astfel de predispoziție încât să nu respingă nici un om și nici vreuna din întâmplările care survin oamenilor, ci să primească totul cu voie bună, folosind fiecare împrejurare potrivit cu valoarea ei”. (Marcus Aurelius Antonius, Către sine, traducere de M. Peucescu și D. Burtea, Editura
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
expresie elaborată unei specificități culturale latente care se exprimă în manifestările trăirii artistice și religioase la români, ca și în forme de viață arhaice autohtone, capătă prestigiu și se afirmă ca tendință dominantă. Ea a fascinat multe spirite cu pronunțate predispoziții creatoare. Să ne gândim la teologie, filosofie, critică și istorie literară, la Nichifor Crainic, Dumitru Stăniloae, Nae Ionescu sau George Călinescu. Rezerva unor personalități culturale de mare anvergură - dacă nu aversiunea lor afirmată - față de tradiția raționalistă europeană nu putea să
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
apă pentru a nu vă deshidrata, fie că sînteți prea obosiți sau foarte tensionați, fie că se resimt efectele Înaintării În vîrstă și ale stării generale de sănătate etc. De exemplu, o alimentație săracă reduce puterea de regenerare și crește predispoziția la infecție, care, la rîndul ei, amînă vindecarea; de asemenea, cercetările au demonstrat că stresul are un efect similar de Întîrziere a proceselor de vindecare. Vindecarea - o problemă holistică Din informațiile anterioare deducem că vindecarea nu este ceva care se
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
celelalte aspecte - mintea, emoțiile, spiritul, chiar mediul și stilul de viață - fiind la fel de importante. Modelul holistic nu vizează numai simptomele unei boli sau maladii, ci le cercetează și cauzele. Acesta presupune că, deși cauzele fizice, precum un virus sau o predispoziție genetică la boală, reprezintă, În mod evident, un factor al bolii, există totuși și alți factori care trebuie luați În considerare. Starea psihică a unei persoane, gradul de stabilitate emoțională, condițiile de trai sau stresul de la serviciu pot fi toate
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]