876 matches
-
fost subordonat categoriei naționalului. Mai mult, prin ceea ce Paschalis Kitromilides numește unul dintre cele mai mari anacronisme ale istoriografiei balcanice, această răsturnare a fost proiectată asupra întregului trecut est-european, pentru a da conceptului modern de națiune o vastă și venerabilă preistorie. Acceptîndu-și naționalizarea, ortodoxia nu a făcut decît să se acomodeze cu categoriile secolului, să-și afle loc în ele, fără ca totuși specificitatea ei spirituală să lucreze, precum un ferment axial, în modernitatea și în istoria est-europeană. în preajma revoluției sovietice, Biserica
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
semnificație. Ne gândim că dacă nu știm cu ce scop au fost efectuate, au putut conduce ele Însele la tulburări psihice În condițiile „chirurgiei” respective. Prin analogie, concluziile se pot extinde și la alte grupări, chiar la alte culturi din preistoria Moldovei, În care condițiile sociale nu puteau fi prea diferite. Nici sub aspectul antropologic și nosografic patologiei psihiatrice nu au putut fi esențiale. Boala psihică, așa cum o interpretăm astăzi, reflectă un complex polivalent, biologic, psihosocial și social. Ori, nu putem
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
ai romanului sau ai omului de știință", Eliade vorbea despre "originea extatică" a unui mare număr de "subiecte", motive, personaje, clișee ale literaturii epice și se visa autorul unei cărți despre ""izvoarele" extatice ale poeziei epice și ale lirismului, despre preistoria spectacolului dramatic și, în general, despre lumile fabuloase descoperite, explorate și descrise de vechii șamani"25. O altă mărturisire din Jurnal, datată 19 noiembrie 1977, reproduce subiectul conferinței Literary Imagination and Religious Studies din cadrul colocviului Religious Studies and the Humanities
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
recuperează identitatea de tânără institutoare traversează ciudate "crize/extaze paramediumnice"811. Veronica/Rupini vorbește egipteană, ugaritică, protoelamită și sumeriană, coborând tot mai adânc, în trecut până la protolimbajele nearticulate, "o serie de țipete guturale, preumane"812. Acest proces de reîntoarcere în preistorie, corespunzând doctrinei transmigrării și reîncarnării, este însoțit de un proces de îmbătrânire rapidă, cauzată de apropierea de Dominic Matei. Acesta realizează că despărțirea este inevitabilă, așa cum fusese, în trecut, despărțirea de Laura (pe care o regăsim și în nuvela Ivan
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
prin ceea ce ar fi propriu altor spații mentale. Astfel, s-a vorbit despre difuziunea unui vechi motiv iranian, preluat de către sectele eretice creștine (gnostici, mandei, manihei) și transmis mai departe bogomililor 424. Însă, Mircea Eliade, într-un studiu amplu despre preistoria cosmogoniei populare românești 425, consideră că ipoteza originii bogomilice a acestui mit întâmpină dificultăți, în primul rând pentru că el nu se găsește în nici un text bogomilic și apoi pentru că mitul acesta cosmogonic are o răspândire foarte mare, chiar în regiuni
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
autentica provocare filosofică pentru logica paraconsistentă", în Revista de filosofie, Tom LII, nr. 3-4, București, 2005. Eliade, Mircea, Insula lui Euthanasius, Editura Humanitas, București, 1993. Eliade, Mircea, Sacrul și profanul, Editura Humanitas, București, 1992. Eliade, Mircea, "Satana și Bunul Dumnezeu: Preistoria cosmogoniei populare românești", în De la Zalmoxis la Genghis-Han, Editura Științifică, București, 1980. Eliade, Mircea, Tratat de istoria religiilor, Editura Humanitas, București, 1992. Enescu, Gheorghe, Dicționar de logică, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1985. Enescu, Gheorghe, Paradoxuri, sofisme, aporii, Editura Tehnică
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Saeculum I.O., București, 1995. 421 Gheorghe Vlăduțescu, Filosofia legendelor cosmogonice românești, Editura Paideia, București, 1998, p. 136. 422 Ibidem, p. 153. 423 Ibidem, pp. 160-161. 424 Nicolae Cartojan, op. cit.; Gheorghe Văduțescu, op. cit. 425 Mircea Eliade, "Satana și Bunul Dumnezeu: Preistoria cosmogoniei populare românești", în vol. De la Zalmoxis la Genghis-Han, Editura Științifică, București, 1980. 426 Ovidiu Papadima, op. cit., p. 22. 427 Ibidem, p. 29. 428 Ibidem, pp. 21-22. 429 Ștefan Afloroaei, Întâmplare și destin, Editura Institutul European, Iași, 1996, p. 67
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
au dreptate, dar afirmă?iile lor nu s�nt � sociologice ?i nu pot fi luate � la lettre. În efortul de a-?i situa disciplină �n timp ?i �n spa?iu, P. J. Simon (Histoire de la sociologie, PUF, Paris, 1991), distingea �preistoria sociologiei� ?i �sociologia propriu-zis? (cu pionierii ?i fondatorii ei), J. Cazeneuve (�n Leș initiateurs de la sociologie. Ț. Herseni (�n Sociologie. Teoria general? a vie?îi sociale) face o adev?raț? munc? de notar inventariind idei diferite �n leg?tur? cu
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
1918 ?i dup? 1918, p�n? �n 1990 � propun�ndu-ne c�teva �chei� de analiz?, avertiz�ndu-ne asupra a ceea ce putem ?i ce nu putem afla din aceast? carte. Re?inem, de exemplu, precizarea c? autorii nu se refer? la �preistoria� ?tiin?elor sociale, c? nu fac o �lectur? militant?� a trecutului disciplinei, c? �ncearc? s? văd? �principalii actori� ai sociologiei �n contextele societ??ilor lor, f?r? a omite luarea �n seam? a mizelor interne ?i internă?ionale ale perioadelor
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
precursorilor ?i a fondatorilor�), cum se face adesea. Astfel, nu vom reg?și referin?a obligatorie la filosofii Antichit??îi, nici la filosofii politici ai Rena?terii sau ai �Luminilor� secolului al XVIII-lea, care s�nt trimi?i �n preistoria ?tiin?elor sociale. De asemenea, a existat preocuparea de a nu propune o lectur? par?ial? sau militant? a disciplinei, f?c�nd apel la un fir teoretic pretins director care se dovede?te �ntotdeauna excesiv de reduc?ionist. Din contră
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
e folosită tot mai mult pentru producerea uneltelor, iar organele feței pentru vorbire. Deoarece unealta și limbajul nu pot fi separate în evoluția socială a omenirii, începuturile limbajului aparțin perioadei creării primelor unelte: „Posibilitatea limbajului există din momentul în care preistoria ne oferă unelte, deoarece unealta și limbajul sunt neurologic legate, iar ambele sunt nedisociabile în structura socială a umanității. Nu există probabil nici un motiv să separăm, în stadiile primare ale antropinilor, nivelul limbajului de cel al uneltei, deoarece în prezent
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
dimensiunea niciodată complet reconstituită a unei realități care, dacă nu ne mai aparține temporal, constituie totuși o însemnată componentă valorică a prezentului. În această accepțiune, presociologia poate face parte din istoria sociologiei sau este un apendice forțat? Istoricii vorbesc despre preistorie și o includ în istoria istoriei (istoriografie) știut fiind că ea contribuie la înțelegerea istoriei. Atunci când ne scriem biografia nu omitem desigur părinții, rudele apropiate, chiar evenimente cu efecte importante pentru evoluția noastră ulterioară petrecute înainte de a ne naște (intrauterin
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
spirit pur. Ierarhia acestor două dimensiuni este clar și neîndoielnic trasată: suveranitatea lui Dumnezeu asupra lumii pământești, autoritatea acestuia unanim recunoscută și care ia forme pământene structurând relațiile dintre oameni. * Ne aflăm încă în zona presociologiei, unii autori o numesc preistoria sociologiei, sintagmă neconvenabilă nouă, care deschidem o posibilă istorie a sociologiei. Construcțiile despre viața socială cu care am făcut cunoștință nu răspund suficient cerințelor și pretențiilor unei științe autentice despre societate; deocamdată, ele rămân o promisiune ce se va împlini
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
Milza, Istoria Europei, . vol. I 28. Serge Berstein & Pierre Milza, Istoria Europei, vol. II 29. Serge Berstein & Pierre Milza, Istoria Europei, vol. III 30. Serge Berstein & Pierre Milza, Istoria Europei, vol.IV În pregătire: Adrian Nicolescu, Istoria civilizației britanice. Din preistorie pînă în secolul al XVII-lea Jean Carpentier & François Lebrun, Istoria Franței INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Lascăr Catargi nr. 43 • O.P. 1 • C.P. 161 • cod 700107 • Tel. Difuzare: 0232/233800 • Tel./Fax: 0232/230197 • euroedit@hotmail.com • editura ie@yahoo
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
vă referiți concret? Mă refer, desigur, la presa cotidiană, a cărei ignoranță s-a exprimat în toată splendoarea ei. Dacă ați citit comentariile apărute în diversele publicații din București, ați fost izbiți de faptul că ziariștii noștri se scaldă în preistoria literei imprimate. Altfel spus, capacitatea lor de interpretare a fenomenului literar a rămas pe undeva, pe la începuturile anilor '90, mulți dintre autorii evocați în această presă bizară nu au mai scris literatură de cel puțin cinci ani. Spre deosebire de tristul decalaj
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
devotamentul cu care ați binevoit să-i vedeți pentru mine pe Rudbeck și ceilalți! Dar mai întâi de toate, vă rog să-mi permiteți să vă vorbesc despre dvs., despre al dvs. „Nakula și Sahadeva”, despre admirabilele dvs. cercetări privind preistoria religioasă indo-iraniană. Dl Dumézil mi-a transmis șpalturile pe care i le trimiseserăți și ceea ce vreau să vă spun este în cunoștință de cauză: nu, nu regretați nimic! Dacă ați vedea ce plăcere i-ați făcut dlui Dumézil, doar atâta
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
a întîmplat lor (și prezintă interes, să zicem: general; național), cei tineri "țin minte" ce le-au spus, le-au povestit, le-au încredințat întru neuitare bătrînii. Asta ar fi faza (istorică) a... neștiinței de carte, a informației (culturii) orale; preistoria... istoriei pe care o trăim indiferent de vîrsta noastră, exact din 15/28 iunie 1914 cînd a început Războiul cel care nu s-a terminat nici azi. Or, chiar și membrii comunității (sînt tentat să spun: colectiviștii...) românești sînt, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
ele „adevărul“). Recuperarea dacilor se Înscrie În tipologia generală a miturilor fondatoare moderne; spre deosebire de abordarea tradițională — preocupată de noblețea originilor și mizând pe intervenții providențiale din afară —, interpretarea modernă Înclină spre continuitate autohtonă (mergând tot mai adânc În trecut, până În preistorie). Evoluție stimulată de marile ideologii ale ultimelor secole: democrația și naționalismul, În sensul cărora masele autohtone contează mai mult decât elita cuceritoare, iar teritoriul național actual se proiectează În trecutul Îndepărtat. Și progresele Înregistrate de arheologie susțineau această nouă abordare
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
devenirii universale, apa este comparată sau de-a dreptul asimi¬lată lunii. Ritmurile lunare și acvatice sunt orchestrate de același destin: ele fac să apară și să dispară periodic toate formele, ele dau universalei deveniri o structură ciclică. Încă din preistorie, ansamblul ApăLună - Femeie era intuit ca un circuit antropocosmic al fecundității”. Este astfel așteptată imaginea fecioarei în mijlocul potopului regenerator: „Printre brazi, printre mălini/ Înoată-ș, înoată bohor negru./ Înoată-ș, înoată,/ În coarne-ș poartă,/ Dar ce anume’n coarne-ș poartă?/ Legănel de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
o făptură creatoare, simili Dei, ne-ar fi cu neputință a concepe apropiata sa denaturare, demisia sa de la ceea ce îi revelează esența. Pornind, dincolo de teoriile dizolvante, de la icoana omenescului, așa cum s-a conturat din zorii istoriei (cu anticipări încă în preistorie), am fi înclinați spre încredere. O încredere în renașterea poeziei, precum a mitologicei păsări din propria-i cenușă, încă păstrând căldura trăirilor noastre crepusculare. Sunteți un artizan al reflecției, care are în miezul ei duhul metaforei. Fiecare clipă pare să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
De-aș muri primăvara/ Păsările m-ar cânta/ Vântuțu m-ar legăna/ Rândunele m-ar duce/ Și cucu mi-ar pune cruce / Dintr-o creangă de măr dulce. În această lume de pe Valea Izei, înconjurată din toate părțile de munți, preistoria s-a întâlnit în mod miraculos cu postistoria, așa cum uneori apusul lunii continuă spre dimineață și se întretaie cu răsăritul soarelui, de nu mai știi care e un astru și care altul, și această atingere a extremelor temporale și paradigmatice
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ce-am trăit și am scris până acum n-a fost decât un exercițiu de încălzire și profesionalizare pentru construcția durabilă pe care urmează s-o ridic în timpul binecuvântat care urmează. Paradoxal, suntem încă un popor foarte tânăr, bogat în preistorie dar extrem de sărac în istorie scrisă, și avem mult de lucru la temeliile lui spirituale. Abia aștept să descalec din capitala sufocantă a acestui popor rătăcit, undeva departe de tot, cât mai departe de București, în ținuturile sălbatic de globalizate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
în viață de mulți, mulți ani, din păcate prea devreme, au fost cadre didactice la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, unde au început, ș-au început cariera, practic, amândoi în acest mediu. Mama mea a avut - să zic - o preistorie scurtă de doi ani sau trei ani în învățământul mediu în Rusia. Și poziția lor era cea de intelectuali, absolut independenți, care și-au croit un drum.... da ... N. D.: - De profesori, deci. M. V.: - De profesori, da... N. D.: - Ce
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
știu asta pentru că în biroul în care lucram era un cunoscător de germană - inginer - și-atunci prezența era justificată prin relația cu Germania, deci, ceva din utilajul ăsta terasier cred că avea relație cu Germania, cu siguranță, pentru URSS, din preistorie încă, din 1933, când a fost acolo o mișcare, o grevă celebră în manualele de altă dată, se lucra cu Uniunea Sovietică și în perioada când am lucrat eu, dar asta vă spun: motivul prezenței mele acolo era legat de
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
fi atins stadiul actual. Devotamentul ei față de actul de editare, răbdarea și competența ei profesională mi-au fost alături în ultima vreme și mi-au spulberat numeroase îndoieli. Vasile Calestru Huși, 27 iulie 2010 I. CONSIDERAȚII GENERALE CU PRIVIRE LA GEOGRAFIA ȘI PREISTORIA ZONEI HUȘENE Așezat în partea de răsărit a județului Vaslui, într-o mică depresiune, larg deschisă către râul Prut, care constituie hotarul cu Republica Moldova, în centrul fostului județ Fălciu, orașul Huși este înconjurat din trei părți de dealuri acoperite cu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]