11,263 matches
-
realmente contracarat. Vorbele nu au acoperire în fapte; principiile rămân pe hârtie sau suspendate în eter. Occidentul nu are de fapt interesul să sprijine țările din Est împotriva superputerii care le comandă. Iar dacă politicienii care au pornit de la această premisă ori au ajuns la această concluzie mai pot beneficia de o anumită înțelegere (așa-numita realpolitik exclude sau, în orice caz, diminuează idealismele, sentimentalismele, principiile, normele de drept internațional), intelectualitatea și presa franceză, pe care Dumitru }epeneag le va observa
Imposibila întoarcere by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8886_a_10211]
-
a putut să-i opună decât individualități, provenite în genere dintre intelectualii marginalizați anterior. în România, spre deosebire de alte foste "țări ale lagărului", nu a fost posibilă - datorită exacerbării dictaturii comuniste de tip stalinist - constituirea unei rezistențe, cât de cât, organizate, premisă a trecerii reale a puterii, într-o situație revoluționară, de la elita "militarizată" la societatea civilă. încercările individuale de deschidere spre "normalizare" au fost - în situația dată - stopate extrem de ușor de grupul din jurul lui Ion Iliescu fie prin propagandă activă ("noi
2007-anul opțiunii by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/8926_a_10251]
-
planetă, să ne cunoaștem cât mai bine, dincolo de orice deosebiri. Nu vreau să par sentimental, dar cred că inventarea internetului merită să fie salutată cu Simfonia a noua a lui Beethoven, deoarece, printr-o mai bună cunoaștere reciprocă, se creează premisele înfrățirii oamenilor de pretutindeni, a solidarității rasei umane. Nevoia de comunicare cu lumea Iată însă că, pentru o cultură ca aceea a noastră, marcată de puternice tendințe localiste, de timiditate și stângăcie în ceea ce privește comunicarea cu lumea, noile facilități își croiesc
Internetul între două extreme by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/9784_a_11109]
-
natura îl exercită împotriva orgoliului nostru înțelegător. Pentru Basarab Nicolescu, umilința pe care o îndură ambiția înțelegătoare a științelor poate fi micșorată recurgînd la filozofia lui Böhme. Viziunea gnosticului poate fi folosită ca un instrument simbolic de descifrare a universului. Premisa de bază a autorului român este că, dacă știința a apărut în Occident, fenomenul nu a fost rodul unei întîmplări: ceva trebuie să fi existat în Apus spre a-i servi științei drept condiție prielnică de apariție, iar acel ceva
Războiul nevăzut by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9776_a_11101]
-
căreia îi contrazice permanent regulile. Șubrezenia textului e dată de faptul că interpretările subiective, insinuările, atribuirile de intenții se bazează pe aparente date obiective, pro-venind din interpretarea aberantă a practicilor curente ale lumii culturale și științifice. Prima acuzație are ca premisă ideea că modificarea propriului text, la reeditare, e o practică anormală și vinovată (ce se modifică e foarte sumar explicat în text; de ce ar fi făcut-o autorul incriminat - e o pură ipoteză). Analogia aberantă (cu A. Toma), singularizarea ("în
Pseudo-argumentare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9817_a_11142]
-
să învețe din lecția editorială. Avem volume construite riguros, puse fluent în pagină, dând seama despre un discurs extrem de unitar (în marginea tautologiei, uneori) și de limpede. O scriitură care își câștigă deplina onestitate nu din motive estetice, ci din premise - să zicem - manageriale. Periculoasa și sublima intuiție a lui Ted Berrigan (The Business of Writing Poetry) pare să se generalizeze din carte-n carte. Într-un fel sau în altul, cei doi poeți la care mă voi referi în această
Cartea ţi-a ieşit aşa cum ai vrut by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9852_a_11177]
-
din viață sub cizma comunistă. Scrie Nicolae Breban și nu avem motive să îl contrazicem: În optica mea - și, sper, nu numai a mea! - responsabilitatea, vinovăția, analiza crudă, aspră, aproape a fiecăruia dintre cei care am trăit Ťepoca rușiniiť sunt premisa unui real nou început, a unei solide pietre de fundație pentru o Românie viitoare care să nu poarte în sânul ei conflicte mocnite, prost rezolvate sau false probleme, de care am avut parte cu duiumul în secolul care a trecut
Dilemele prozatorului în tranziţie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9875_a_11200]
-
reiau un ronset al lui Horia Bădescu fiind convins că, dacă uneori rafinează, iar alteori lansează asemenea eboșe critice așteptându-și completarea, Ioana Bot a reușit, prin Sensuri ale perfecțiunii, o carte care poate oferi extrem de mult. Modele, metode, autori, premise. Niciodată însă - slavă Domnului ! - răspunsuri.
Sensuri ale promovării by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9876_a_11201]
-
pe țară, unde participanții au avut de ales între mai multe programe prezentate. Atunci de ce să nu se discute ? Să se discute oricât de aprins, vom răspunde, dar nu pornind, cum fac confrații de la Cotidianul, de la probleme inventate și de la premisa falsă că "breasla literară românească este încă împărțită în privința legitimității USR". încă împărțită? Există cu adevărat două curente în Uniune, două fronturi de luptă, o dispută reală între cei care țin cu dinții de Uniune și cei care o vor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9885_a_11210]
-
Gheorghe Grigurcu Gheorghe Pârja ne propune un aliaj între vechime și modernitate, între simplitatea vocii inițiale a dezrădăcinatului și complexitatea rostirii sale pe planul unei culturi poetice care a evoluat. De la premisele universului arhaic poetul ajunge la un rafinament nervos ce-și caută efectele fără a se pierde din vedere arhetipul. Mai mult decît de Blaga, asemenea versuri ni se înfățișează precedate de "notațiile" lui Emil Isac, primul poet ardelean "modernist", cu
Poeţi din Nord (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9903_a_11228]
-
medii academice sau artistice din Germania și Austria. Impresia superlativă pe care ele au produs-o asupra auditoriului a fost buna vestire care a premers apariția ei, constituind fără îndoială una dintre explicațiile succesului de la "Gaudeamus". Un succes ale cărui premise se află în acel fel propriu și de acum notoriu de așezare în lume al dlui Andrei Pleșu. N-aș fi găsit cuvântul potrivit pentru a numi acest tip de prezență dacă d-sa însuși, cu redutabila-i capacitate de
Grația socială by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/9909_a_11234]
-
uitării de sine", în calitate de "paladin neînfricat în bătălii pentru visurile și interesele semenilor". Mandarinul e capabil a-și distila "veninul psihic" pentru a-l preface în medicament nu doar pentru sine, ci și pentru alții. El preferă înfrîngerea ca o premisă a victoriei, întrucît deceniile sînt simple clipe în rotația universală: "Mandarinul se teme de-abia a doua zi după victorie. El este nebiruit și rareori are victorii, fiindcă țelurile lui sînt prea înalte". Se ajunge astfel la o bravadă nietzscheană
Avocat și martor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8911_a_10236]
-
dezbatere "internă", eventual, chiar înainte de eveniment, în cadrul congresului care tocmai avusese loc. Ca atare, actul lor nu era altceva decît o raliere conștientă la gruparea conservatoare. În ce-l privește pe Stere, ralierea aceasta avea, pe lîngă motivația politică (crearea premiselor pentru o alianță între socialiști și conservatori), și una personală. Fiind român "supus" unui alt stat, el solicitase "recunoașterea", adică acordarea cetățeniei române, și avea nevoie de sprijin în Cameră și în Senat, ambele în majoritate conservatoare 16. Presa conservatoare
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
povestită, de un senior așezat, cumpătat și înzestrat cu o experiență considerabilă a lecturii istorice, culturale și estetice. Ion Rotaru a lucrat 35 de ani, începând de prin 1968 (când se afla la un lectorat în Franța, deci avea asigurată premisa unui efect de distanțare), la sinteza sa de istoria literaturii române și i-a dat trei versiuni. Nu e Istoria..., la modul absolut, ci O istorie a literaturii române, una dintre multele posibile (e titlul scurt și modest al primelor
Tradiționalismul valorizator by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8961_a_10286]
-
militat Gândirea? Tocmai pentru ethos, titlul pe care Busuioceanu îl alege pentru acest volum întregitor. Urmînd un anume protocol al așezării - într-un timp, în-tr-un spațiu, într-o naționalitate - bine ținut la Gândirea, ethosul începe cu Puncte de plecare. Sînt premisele unor bătălii, cum e de așteptat, cu literatura ce-și zice nouă, făcută din superficiu și din estetică, fără împămîntare. Oameni capricioși, bolnavi de toane, simboliștii sînt văzuți ca nepromițători. Firește, o perspectivă îngust- pro domo, pe care larghețea cu
Suflul ideilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8994_a_10319]
-
la masterul în studii germanice (1995-1996) la Facultatea de Studii Europene din Cluj, ca și calitatea de membru în Consiliul Național al Societății Germaniștilor din România. Orlando Balaș, actualmente lector la Facultatea orădeană de Litere, și-a construit cu seriozitate premisele pentru studiul subiectului propus în Reprezentări ale feminității în eposul germanic medieval (Ed. Echinox, Cluj, 2007), atât pe planul acumulării de cunoștințe de limbă (germana medie, islandeza veche, latina), cât și pe planul parcurgerii referințelor esențiale (textele literare medievale în
Un tânăr germanist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8984_a_10309]
-
1970). Prizonieră, literar vorbind, a discursului patetic, Blandiana vede sensuri și fără idei. Un moralism de pe poziția amorală, a abstragerii solipsiste, nu e lipsit de artificiul autoconstructiv. Afectivitatea ajunge dublată de afectarea inteligenței. Nu doar aici, voința critică nu deține premise autoanalitice de o egală acuitate. Nu lipsesc poetizarea, moralismul general și abstract. În timp (Eu scriu, tu scrii, el, ea scrie, 1976, Coridoare de oglinzi, 1984, Autoportret cu palimpsest, 1986), identificăm o luciditate mai largă, atât în idee, cât și
Dincolo de poezie by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8990_a_10315]
-
propunând un model moral și formulând un îndemn la păs-tra-rea spiritului de independență . ("Lovinescu căuta independența instituțională considerându-se el însuși o instituție"). Ștefan Borbély vorbește despre "fondul existențial" al criticii lui E. Lovinescu, spre deosebire de critica altora care "pornesc de la premisa uitării vieții". Aurel Sasu vorbește și el despre "adaosul sufletesc" perceptibil în critica lovinesciană, arătând că această "atitudine mai mult decât confesivă evoluează pe măsură ce se apropie de evenimentele de după 1940 și pe măsură ce se apropie de anul morții". Marta Petreu revendică
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9019_a_10344]
-
măsură (dar nu cu totul) diferit de Clujul lui Petru Poantă. Deosebirile, inerente între două subiectivități, provin din diferențele de experiență, de biografii și, până la urmă, de destin. Petru Poantă a fost un răsfățat al Clujului, eu un refuzat. Aveam premise comune în a iubi orașul studenției noastre. Amândoi veneam la Cluj (ca spre o țintă râvnită, salvatoare) din zone ardelene ceva mai îndepărtate, oricum marginale. Poantă este originar dintr-un sat hunedorean, a făcut liceul la Hunedoara și a descins
În căutarea Clujului pierdut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9030_a_10355]
-
miere și fiere" califică astfel întregul discurs în discuție. Dăm mereu în textele lui Nicolae Tzone de probele unei exaltări a ipostazei de poet, a aprecierii la superlativ adresate creației proprii. Pentru omologarea unui atare statut genialoid e nevoie de premisa unei diferențieri copleșitoare, a unei originalități absolute. Drept care autorul cultivă un laitmotiv al originalității d-sale grațios-obsedante, în numeroase variațiuni pe aceeași temă: "îmi bat în tîmple să mă recunoașteți mereu un cui de sînge lung foarte lung/ și-n
Un nou avatar al avangardei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9029_a_10354]
-
În treacăt fie spus, România constituie un exemplu trist al derizoriului actului de justiție, așa că filmul lui Jordan este cum nu se poate mai actual la noi.) Relația dintre acest detectiv și Erica are zonele ei de subliminal, nefericirea constituie premisa unui puternic rapel la interioritate, a unei comunicări profunde, iar această relație, marcată de zone de umbră și de tandrețe mi se pare cea mai reușită realizare a lui Neil Jordan din acest film. Finalul induce ideea de circularitate, Erica
New York, NewYork... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9064_a_10389]
-
sine se realizează numai prin neînțelegeri care intrigă: te intrigă pe tine și îi intrigă și pe alții. Te intrigă propria neînțelegere, dar te intrigă mai ales și mai grav neînțelegerea altora, care te obligă la o reconsiderare de sine, premisa unei transformări necesare. Faptul de a nu fi înțeles te ajută mai mult decât faptul de a fi înțeles, cu condiția să nu ai o pioasă relație cu tine însuți. Trebuie să înfruntăm dezastrul momentului actual pentru a ieși la
File răzlețe dintr-un carnet by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9120_a_10445]
-
avalanșă de sensuri progresive și tot mai greu controlabile" (p. 147). Așadar, deși, dintre toate straturile operei, ideile se pretează cel mai bine sistematizării (motiv pentru care criticul le ridică la putere, în teoria sa), în finalul logic al dezvoltării premiselor, opera lui Adrian Marino e un grandios eșec. Aceasta și pentru că ideile literare, așa cum le concepe și le rulează el, se adecvează numai aproximativ la textele literare propriu-zise. Cum punctează decisiv Mircea Martin, critica ideilor literare "rămâne să fie apreciată
Despre obiectivitate (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9118_a_10443]
-
din iad" (Acum, acum). Sînt versuri caracteristice unei sensibilități înfricoșate nu doar de "abandon", ci și de măcar aparenta absență de perspectivă pe care o înfățișează "babilonica cetate". Senzația neantului, structurile moarte de sticlă și beton, mecanicele exactități terifiante par premisele unui efort sisific, pe portativul unei mitologizări elementare: "Porți neantul în gînd,/ Te prefaci a fi mulțumit,/ Te scrutează atîtea priviri de sticlă,/ Atîtea capete de beton.// Știi exact ora Terrei,/ Cui să-i spui?/ Nici nu mai poți plînge
Candoare și caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9272_a_10597]
-
le spun pe toate cele legate de autor. E de ajuns plagiatul din Incognito, care e o culpă profesională gravă pentru orice scriitor. Cum să-l mai creditezi? Cum să mai speri că o nouă lectură ar putea să fie premisa unei reevaluări estetice (strict estetice!) pozitive? Poți ignora speța morală a cazului? N-aș fi vrut să merg mai departe cu rechizitoriul biografic, pentru că sunt cunoscute culpele ce decurg din oportunismul ideologic al lui Eugen Barbu și din serviciile făcute
O relectură suspicioasă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9332_a_10657]