71,953 matches
-
la Timișoara deloc) a început să se strige "Jos comunismul!", cu refuzul repetat al lui Gușe de a-i chema pe ruși, cum îi cerea Iliescu, și cu declarația unui comandant de la Târgoviște că procesul nu s-a desfășurat sub presiune, dar ulterior s-a înscenat presiunea, prin focuri de armă în zidurile cazărmii, înțelegi că ce s-a întâmplat a fost trecerea de la revolta populară la o lovitură de stat gorbaciovistă. Și totuși, e trist s-o spunem, Iliescu a
Păreri inconfortabile by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/17259_a_18584]
-
se strige "Jos comunismul!", cu refuzul repetat al lui Gușe de a-i chema pe ruși, cum îi cerea Iliescu, și cu declarația unui comandant de la Târgoviște că procesul nu s-a desfășurat sub presiune, dar ulterior s-a înscenat presiunea, prin focuri de armă în zidurile cazărmii, înțelegi că ce s-a întâmplat a fost trecerea de la revolta populară la o lovitură de stat gorbaciovistă. Și totuși, e trist s-o spunem, Iliescu a fost legitim pentru că în '90 poporul
Păreri inconfortabile by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/17259_a_18584]
-
sînt folosite pentru sugestie, nu pentru exactitate. (E drept că fragmentele sînt reproduse în format mic, devenind aproape ilizibile, ca pentru a descuraja confruntarea versiunilor.) Operația de rescriere este în sine interesantă, pentru că ilustrează deopotrivă tendințele, greșelile tipice, dar și presiunea normei; de altfel, în cazul dat, rezultatele reviziei sînt din punct de vedere lingvistic foarte corecte. E vorba de fapt de mai multe situații destul de diferite: cele mai multe privesc corectarea unor erori indubitabile de ortografie, de punctuație sau de gramatică; altele
Scriere și rescriere by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17300_a_18625]
-
că vor fi ajustate numai salariile și pensiile nesimțite. Adică acele drepturi imense, care nu au avut la bază principiul contributivității la bugetul statului. Nu s-a făcut nimic cu variantele fluturate de ochii lumii, deoarece interesele erau prea mari, presiunea era imensă. Balaurul a fost atins la buzunarul adânc și a reacționat virulent, scuipând foc și lavă, deoarece câștigurile lunare de la 2000 la 6000 de euro, le consideră prea mici pentru a fi atinse. Evident, inițiatorii au tăcut, ca prin
Opriți măcelul. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_228]
-
unei densități palpabile a senzațiilor, mobilitatea și tensiunea continuă care își asumă spontaneitatea actului creator, însă doar ca efect. Aventură scriitorului se desfășoară la hotarul dintre "adevăr" și "minciună", dintre notația lucida a trăirii directe și tentația cuvîntului supus unei presiuni alterante din partea multiplelor limbaje care și-l revendică. Oniria. Jurnal de vise (1985-1995) este o confesiune deghizata a conștiinței creatoare, încorporată în realitatea literei. Aceasta se mișcă că un duh pe deasupra apelor, fiind un reper permanent și necesar. Nu degeaba
Sub obrocul autenticitătii by Robert Capsa () [Corola-journal/Journalistic/17916_a_19241]
-
dragostea mea pentru Teatrul Independent, prins de el ca un gândac pe un dop de pluta într-un insectar, continuăm seară de seară să mă duc la spectacole." (Pag.362) Korotkov din Diavoliada e o altă natură labila, cedând sub presiunea unui real copleșit de irumperea fantasticului. Juxtapunerea gogoliană de elemente anodine și proiecții fabuloase minează coerentă interioară a funcționarului de la întreprinderea de produs chibrituri. Diavolul va apărea, deloc întâmplător, în ipostaza unui birocrat intransigent, Kalsoner, ce va proba o capacitate
Prăbusirea casei Kalabuhov by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/17924_a_19249]
-
erori de lectură din însăși partea tipografului care a cules cartea în 1938. Lecțiunile fanteziste, nebăgate în seamă, adesea, nici de autor, s-au perpetuat și au proliferat. Li s-au adăugat, în anii din urmă ai scriitorului, intervenții sub presiunea cenzurii, vizibil în contrast cu spiritul românului. Prin confruntări succesive între ediții, lucrurile șunt restabilite și repuse în matcă originară, la mai bine de șaizeci de ani de cînd Otilia și ceilalți protagoniști ai intrigilor țesute în jurul "enigmei" sale preocupă conștiința cititorilor
Un centenar oarecum prematur by Geo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17912_a_19237]
-
anume fugă de lirism, care purcede din fugă eului de sine. Așa cum am arătat și alteori, numeroși optzeciști virează spre descripție, anecdota, reportaj că spre o obiectivare salutara. Unor impulsuri structurale anafective, extrovertite, li se asociază astfel, după toate probabilitățile, presiunea mediului totalitar, care a coincis cu începutul activității lor. Nu doar simțindu-se altă făptura - situație pe deplin clarificatoare -, ci și, îndeobște plonjînd în atmosferă de aventură cvasiimpersonală a visului, Simona Popescu reflectă o insatisfacție difuza față de prezent, un proiect
Poezia ca vis, visul ca poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17914_a_19239]
-
Europa, în care contractul de stat cuprindea popoare care "acceptau" conviețuirea și mai ales își delegau competența împăratului și poporului dominant. Criză imperiilor europene a dus la noua Europa a națiunilor. Nu în toată Europa națiunile au știut să reziste presiunilor părților componente, mai ales dacă respectivele părți componente sufereau de o anume criză de creștere a conștiinței de sine. Iugolavia este una dintre națiunile care nu au rezistat acestei "crize de creștere". Un alt exemplu este Cehoslovacia. Criză Iugoslaviei începe
Sfîrsitul dinozaurului? by Eugen Uricaru () [Corola-journal/Journalistic/17930_a_19255]
-
ale lumii rurale: coordonată stabilă, stereotipa, ritualizata, si coordonată fluida, instabilă, dinamica. În cea dinții sînt integrate marile evenimente ale vietii cotidiene și ceremoniale: muncă și odihnă, reculegerea și sărbătoarea, nuntă și înmormîntarea. Prin cea de-a doua se manifestă presiunile istoriei, agresiunea factorilor de civilizație, intruziunea culturii consumului într-o economie cvasinaturală și inevitabilul derapaj către o iconografie ambientală kitsch. Însă dincolo de analiză sociologică implicită și de mărturia asupra degradării unor repere cu valoare muzeala din viața satului, Korniss recuperează
Arta ca rememorare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17953_a_19278]
-
și avantajul că oferă un adevărat grafic al stării de spirit în lumea post-decembristă, un sondaj implicit realizat pe un eșantion de elită. Ne amintim astfel de "înclinația spre anarhie a ăpetitionariloră post-decembristi", cînd un ministru al Culturii trăia "sub presiunea unor revendicări care se cereau rezolvate pe loc și numai la nivel de ministru" (Andrei Pleșu). Urmează o perioadă în care "toate iritările s-au atenuat că prin farmec. Ceea ce în primii doi ani post-revolutionari scotea lumea în stradă, în
Dialoguri bine temperate by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17965_a_19290]
-
Rodica Zafiu Presiunile politice la care a fost supusă în deceniile trecute, în special în anii '50, cercetarea lingvistică sînt mai puțin cunoscute decît episoadele similare din istoria recentă a literaturii; ele s-au putut reconstitui doar fragmentar, din anecdotele în circulație orală
Politică si lingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17969_a_19294]
-
univers al obstacolelor, al frămîntărilor și decepțiilor. Astfel încît nu putem a nu-i consideră pe poeții în chestiune decît un soi de existențialiști șui generis. Formulă lor poetica e cea a umorului absurd, corespunzînd unei tendințe de eliberare de sub presiunea unei cenzuri ideologice, de sub constrîngerile unui mediu nociv, conform explicației oferite atît de teoria psihanalitica privitoare la comic, cît și de cea axiologica, înrudită cu prima (Wilhelm Stern, Charles Lalo). Deoarece, cu tot fundalul escatologic realizat, asistăm, în condițiile de
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
Bin S-a mai scris despre limbajul buletinelor meteorologice - un fel de "cod restrîns", cu lexic și sintaxa limitate și repetitive. La trăsăturile impuse de natură și de funcția textului se adăugau, cu un deceniu în urmă, cele create de presiunile politice totalitare și de modelul oficial al limbii de lemn (restricții suplimentare, imprecizie, evitarea extremelor, a denumirilor unor regiuni etc.). Textul meteorologic e caracterizat, în esență, de căutarea unui compromis între exactitatea științifică și interesul practic al publicului, între un
Meteorologice by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/18086_a_19411]
-
și numai printr-o muncă îndelungată." Slavici nu și-a recunoscut nici odată aceste pagini și nu a revenit asupra lor. Le putem considera deci provizorii, apărute pe fondul unei iritări care nu a durat. O iritare stimulată și de presiunile jurnalistice ale momentului; și de dialogurile cu colegii de la Timpul; și de necesitatea de a lămuri, cu cât mai multă elocventa, situația "celor patru milioane de români." Fiindcă în fiecare moment al acțiunii sale Slavici va urmări cu atenție complotul
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
scrie, acaparata de proiecte mari, care pretind un decalaj față de agitația realului, un răgaz de concentrare, un spațiu al solitudinii, propice unor meticuloase distilări ale embrionului inițial, tentative triate în tihna, în atelierul de lucrul. Cît timp va trăi sub presiunea celor două chemări - politică și literatura - asumate integral, din toată ființă, vă tînji după un echilibru, care îi alunecă mereu că o himera. I se va părea mereu că sacrifică un talger pentru celălalt, indecisa între priorități. Cînd se intersectează
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]
-
cauză atît de dificilă precum rolul lui Miron Cozma în mineriada din ^91. La Curtea Supremă s-au ocupat de acest caz, repet, trei judecători inamovibili care au dat sentința știuta. Nu-mi permit să fac speculații asupra așa-numitelor presiuni politice care se fac asupra justiției de la noi. Am foarte mari îndoieli, totuși, că judecătorii Curții Supreme s-au lăsat pistonați politic în sentința pe care au dat-o. S-a scris în presă că sentința acestei Curți a venit
Miron Cozma si legea by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18110_a_19435]
-
fiecare miner - sau ca si miner - să primească cei zece mii de dolari râvniți i s-a înfipt în creier. Judecătorul care l-a slobozit își dă demisia din magistratură, nu covârșit de rușine, ci clamând că o face în urmă presiunilor. Cei care îl judeca pe Miron Cozma în procesele pe rol sunt, de la natură, înzestrați cu o răbdare îngereasca. Așteaptă să-l aibă legat în față, cum ar vrea să dea nas în nas cu extratereștrii. DESIGUR, nu e sfârșitul
Scurtă privire peste umăr by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18113_a_19438]
-
căzut greu și pentru guvern, nu numai pentru Miron Cozma. Cu toate astea au fost comentatori la posturile t.v. și ziariști care au declarat deschis sau au dat de înțeles că aceasta sentința a fost obținută de putere prin presiuni asupra Curții Supreme de Justiție. * Totuși liderii unora dintre partidele de guvernămînt au avut reacții, publicate în presă, care nu seamănă deloc cu ale unor persoane care știau, deci erau pregătite, să facă declarații sigure despre sentința dată de Curtea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18109_a_19434]
-
ale senectuții.De-a lungul întregii sale vieți, pictorul oscilează însă între contemplația robustă și coborîrea abruptă în istorie, între siguranța, puțin egoistă, a creatorului și revolta ca formă de participare la viața socială. Pînă la urmă, Baba a rezistat presiunii și, poate, chiar tentației, de a coborî prea mult sub incidența istoriei, a rezistat cu demnitate, senin și fără eroism de paradă. Cînd se revoltă însă, și nu sînt rare aceste momente, revolta lui este fundamentală. El se manifestă atunci
Corneliu Baba, în absența aniversării by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17413_a_18738]
-
La Chișinău, Limbă Valahă / Română suportă de multe decenii presiunea / jugul rusificării. Pe chipul Basarabiei se imprimă tot mai adânc pecetea „mancurtizării” care înseamnă în primul rând uitarea cuvântului mamei, realitate surprinsă veridic de poetul Grigore Vieru chiar în cunoscutul poem ce poartă titlul « Cuvântul Mamei»: Pruncii îl zuruie. Bătrânii
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
minore pentru a se evita o prăbușire a administrației de bază a țarii. Această decizie a Suveranului va căpăta denumirea de grevă regală și ea a ținut tocmai până an ianuarie 1946. an timpul grevei regale au venit de ăndată presiunile sovietice. Cum regele a comunicat celor trei mari puteri aliate decizia sa, generalul Susnikov, șeful sovietic al Comisiei aliate de control, l-a informat, la 22 octombrie 1945, pe mareșalul Curții, Negel, ca "documentul regelui este ăndreptat direct spre ruperea
Greva regală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17429_a_18754]
-
n.m.) a adăugat că Uniunea Sovietică ar putea rupe relațiile cu România și că, ăn timp ce n-ar socoti pe Suveran direct răspunzător, toți consilierii participanți la redactarea notei sale ar trebui arestați". Mareșalul Curții a adăugat că "orice presiune imaginabila a fost centrată de politicienii F.N.D. și de ruși asupra regelui și a mamei sale, cu amenințări abia voalate asupra sorții lor apropiate și a consilierilor lor", amenintăndu-se cu readucerea pe tron a fostului rege Carol al II-lea
Greva regală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17429_a_18754]
-
nu trebuiește dat nici un sfat și nici o asigurare regelui, dată fiind prezenta să situație dificilă față de Groza și oficialitățile sovietice sau eventualitățile ce s-ar ivi privind viitorul său politic sau poziția sa personală". Opoziția era supusă, și ea, unei presiuni concertate, orice declarație oficială a celor trei partide fiind aspru cenzurata și neputând apărea an presă. Asta an timp ce regele aștepta de la cele trei mari puteri răspuns la notificarea sa oficială. La 31 august 1945 șeful misiunii americane la
Greva regală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17429_a_18754]
-
dispute asupra continuității), alegerea autorilor enciclopediei coincide cu poziția dominantă în lingvistică românească, dar existența problemelor controversate este în mod onest și informativ semnalată. În privința "limbii moldovenești", tonul explicației e foarte net: se arată că nu motive științifice, ci doar presiuni politice au determinat, după al doilea război mondial, încercarea artificială de impunere a conceptului. Sînt amintite cererile unor lingviști sovietici că limba moldoveneasca să fie considerată o limbă romanica distinctă, ca și faptul că acestea n-au fost luate în
Limbile Europei by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/17447_a_18772]