70,602 matches
-
din străinătate, deși o astfel de apartenență este singura cale ca ceea ce spui să fie cu adevărat ascultat. Mi s-au propus poziții Înalte, În care se aveau Însă În vedere nu atât contribuția, cât girul meu. A fi Înregimentat presupune a trebui să fii de acord nu numai cu linia, ci și cu detaliile aplicării liniei la care ai aderat. Cum am preferat să lupt cu natura și nu cu oamenii, m-am limitat la cercetare și acțiuni de folos
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
când va apărea cartea, am să vă procur un exemplar. Pentru exactitate: domnul Naumescu a vizitat Parisul, așa, în scaunul pe rotile, printr-o organizație de binefacere, dar cu un an înainte de momentul când plasează el evenimentele descrise. E de presupus că în acea vizită și-a cules unele date pe care le-a folosit în paginile de proză și care dau acel izbitor sentiment de veridicitate. Este, din câte mi-am putut da seama, o proză despre singurătate și eșec
Măștile by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/9337_a_10662]
-
două fotografii ale sale, una recentă și alta din perioada respectivă, ca să vă verificați supozițiile.) Încă o dată reiau întrebarea: de ce v-a trimis dumneavoastră textul acela prin e-mail, fragmente din romanul său intitulat, premonitoriu, Relatare despre moartea mea? Am putea presupune că îl cuprinseseră nostalgia, regretul, remușcările și dorea să rescrie trecutul, întâlnirea cu dumneavoastră, am putea presupune că vă plăcuse foarte tare atunci, am putea presupune că în felul său chiar vă iubise și acum, când presimțea sfârșitul, flutura batista
Măștile by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/9337_a_10662]
-
reiau întrebarea: de ce v-a trimis dumneavoastră textul acela prin e-mail, fragmente din romanul său intitulat, premonitoriu, Relatare despre moartea mea? Am putea presupune că îl cuprinseseră nostalgia, regretul, remușcările și dorea să rescrie trecutul, întâlnirea cu dumneavoastră, am putea presupune că vă plăcuse foarte tare atunci, am putea presupune că în felul său chiar vă iubise și acum, când presimțea sfârșitul, flutura batista, vă făcea semne de împăcare, vă chema!... Nu, din câte îl cunosc eu, nu acesta e motivul
Măștile by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/9337_a_10662]
-
prin e-mail, fragmente din romanul său intitulat, premonitoriu, Relatare despre moartea mea? Am putea presupune că îl cuprinseseră nostalgia, regretul, remușcările și dorea să rescrie trecutul, întâlnirea cu dumneavoastră, am putea presupune că vă plăcuse foarte tare atunci, am putea presupune că în felul său chiar vă iubise și acum, când presimțea sfârșitul, flutura batista, vă făcea semne de împăcare, vă chema!... Nu, din câte îl cunosc eu, nu acesta e motivul, așa ar proceda o minte normală, nu el. Și
Măștile by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/9337_a_10662]
-
de cum arăta atunci Bucureștiul! Știți ce? N-ar fi poate o idee rea să profităm de pauză și să ne mai uităm în jur, avem timp, se spune că în partea a doua a ședinței va apare însuși Dumitru Popescu, presupun, stimată doamnă, că știți despre cine vorbesc! Șeful ziarulului pe care îl plătiți, dar vă permiteți să nu-i deschideți! Cel care ne trasează linia pe care mergem, noi, cei din cultură! Cel ce scrie discursurile Tovarășului pe care le
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
acest răstimp de peste doi ani mai multe ediții "populare" și "școlare", majoritatea "îngrijite" de anonimi și neanonimi, sperând, la apariția fiecărui articol, nu că-i voi vedea ieșind, în lumina tiparului, pe păcătoși, ca să-și toarne cenușă în cap, ci presupunând că unii - cel puțin unii! - editori îmi vor da tacit dreptate și că se vor strădui să respecte normele elementare de transcriere și adnotare corectă a textelor clasice antologate. Fiind sceptic din fire, nesocotindu-mi deci nici propriile-mi observații
Zădărnicie? by G. Pienescu () [Corola-journal/Imaginative/9987_a_11312]
-
ce ne desparte / mai mare ca o apă". Dacă mai are și alte poezii, cel puțin la fel cu asta, atunci scrisul său ar putea prezenta oarecare interes. Mesajul versurilor lui Vasile Gîrneț este, de multe ori, mai degrabă de presupus decît de constatat, pur și simplu. Contrar celor mai mulți care au încercat să se afirme în literatura basarabeană în preajma anului 2000, înșirînd alandala pe hîrtie tot ce le-a trăsnit prin cap în speranța că mai știi ce minune ar fi
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
secolului trecut. Destul de tranșant și din acest motiv lipsit de nuanțe și subtilități, se consideră postmodernismul (neomodernismul), un fel de replică la cele petrecute anterior. Evoluțiile muzicale din anii amintiți, sunt adesea puse generic sub umbrela avangardismului, cu tot ce presupune acesta, de la serialismul integral la creația stocastică, spectrală, acusmatică sau efectologică, până la cea aleatorică, minimală, repetitivă și alte varietăți consacrate. Simptomatică rămâne această aspirație, chiar obstinație a compozitorilor din epocă, de a împrospăta cât mai rapid elementele de bază ale
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
STUDIU PRECLINIC AL UNUI COMPLEX „MEDICAMENTOS MAGNETIC” Autori: STEFANICA CAMARUT, MARIA CAMARUT Coordonatori: DR.OVIDIU BREDETEAN, PROF.DR.GH.IACOB Universitatea de Medicină și Farmacie “Gr.T.Popa” Iași Facultatea de Bioinginerie Medicală Direcția de studiu: Substanțe Bioactive și Biotehnologii Medicale Chimioterapia convențională presupune introducerea în organism a unei cantități relativ mari de medicamente și expunerea potențială a țesuturilor sănătoase la efecte nedorite. O metodă care înlătura aceste inconveniente este cea care utilizează purtătorii magnetici (cunoscută că tehnică și/sau metodă „purtătorului magnetic”). Această
STUDIU PRECLINIC AL UNUI COMPLEX ?MEDICAMENTOS MAGNETIC? by STEFANICA CAMARUT () [Corola-journal/Science/84120_a_85445]
-
aude un tunet Înfundat, prelung, care zguduie pământul, Sculptorul pare a nu-l auzi) Este ușor să răspunzi, ca filozof, la Întrebarea aceasta, mult mai greu este să răspunzi ca artist. (respiră adânc, gâjâit, ca și cum și-ar lua avânt) Să presupunem că există Dumnezeu, și El ne-a creat. Dar după ce ne-a creat? Dacă ar fi El Însuși obligat să răspundă la Întrebarea aceasta, de ce ne-a creat, n-ar ști nici El ce să răspundă. (Este trist. Acum se
Brâncuși. In: Editura Destine Literare by Ștefan Dumitrescu () [Corola-journal/Science/76_a_300]
-
FEROFLUID CU MEDICAMENTE Autori: MARIA CAMARUT, STEFANICA CAMARUT Coordonatori: PROF.DR.GHEORGHE IACOB, DR. OVIDIU BREDETEAN Universitatea de Medicină și Farmacie “Gr.T.Popa” Iași Facultatea de Bioinginerie Medicală Direcția de studiu: Substanțe Bioactive și Biotehnologii Medicale Vectorizarea pe cale magnetică a medicamentelor presupune complexarea acestora cu purtători magnetici și fixarea cu ajutorul câmpurilor magnetice externe a acestor „medicamente magnetice” doar în zona afectată. Complexele medicamentoase magnetice trebuie să fie stabile și eficiente, astfel încât cu o cantitate mică de particule magnetice să se poată administra
EXPERIMENTARI IN VITRO PRIVIND COMPLEXAREA UNUI FEROFLUID CU MEDICAMENTE by STEFANICA CAMARUT () [Corola-journal/Science/84119_a_85444]
-
în care variabilele au fost determinate conform unei viziuni unitare fără a fi cu totul epuizate astfel încât personajul și-a păstrat un anume mister care a dat frâu liber imaginației spectatorului. Acest exemplu arată că realizarea unui spectacol de calitate presupune conștientizarea importanței variabilelor și determinarea lor prin analiza minuțioasă a partiturii și intuirea voinței compozitorului precum și conturarea unui mesaj prorpiu și adaptarea operei la condițiile receptării. Lupta dintre tradiționalism și inovație nu este relevantă atâta timp cât determinarea variabilelor se face riguros
Particularități ale teatrului liric by Raluca Pașcalău () [Corola-journal/Science/83154_a_84479]
-
footnote Ibidem. footnote>. Sfântul Macarie recunoaște pericolul care rezidă în a nu permite Duhului să lucreze asupra inimii, din cauza lipsei de disciplină și a ascetismului, dar și consiliază împotriva celor care, experimentând harul divin și trăind o viață de autocontrol, presupun că sunt liberi de păcat<footnote Ibidem, 17.6. footnote>. Anterior Sfinților Macarie și Grigorie de Nyssa, utilizarea termenului beție în creștinism îmbrăcase în principal o conotație punitivă, fiind enumerate pericolele și nedreptățile aduse de beție<footnote Clement, Pedagogul, 2
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
automatizarea gândirii, particularizarea limbajului și obținerea unor forme concordante cu conținutul propus, fapt care implică obținerea unui ethos nou, a unui suflu artistic înnoitor, toate acestea contribuind la apariția și consolidarea unei școli bine întemeiate. Atingerea acestui scop final a presupus eliminarea treptată a influențelor pe plan estetic și pe acela al mijloacelor specifice. A presupus, de asemenea, și originalitatea faptică a produsului artistic închegat drept un tot unitar. Contribuția lui George Enescu la dezvoltarea muzicii românești de cameră poate fi
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
obținerea unui ethos nou, a unui suflu artistic înnoitor, toate acestea contribuind la apariția și consolidarea unei școli bine întemeiate. Atingerea acestui scop final a presupus eliminarea treptată a influențelor pe plan estetic și pe acela al mijloacelor specifice. A presupus, de asemenea, și originalitatea faptică a produsului artistic închegat drept un tot unitar. Contribuția lui George Enescu la dezvoltarea muzicii românești de cameră poate fi rezumată la două fapte de maximă importanță: a) Compozitorul a descoperit, a cunoscut și însumat
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice Urcușul duhovnicesc spre Dumnezeu presupune o adevărată luptă pe plan spiritual cu noi înșine, cu diavolul și cu atracția manifestată de materie asupra trupului material. În literatura patristică ni se relatează cu bogăție de amănunte formele diferite de manifestare a omului căzut de la ascultarea de
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
Noi admitem că la foarte mult păcate Satana ne ademenește; însă la cele mai multe noi înșine ne dedăm, prin trândăvia și lenevirea noastră. Nicăieri nu zice Sfânta Scriptură că, la fratricidul lui Cain, Satana ar fi fost în joc. Dar să presupunem că Satana a șoptit lui Cain gândul cel rău, totuși vinovăția păcatului rămâne asupra aceluia care a primit șoptirea, a urmat ei și i-a dat cel dintâi prilej de a se apropia de sufletul său. De asemenea, nici amăgirea
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
continua cu o serie de tuburi din trestie, cu diametre din ce în ce mai mari, ce formau în acest fel o structură tubulară de tip antenă telescopică. Găsim reprezentarea grafică a acestui instrument într-o miniatură din culegerea Cantigas de Santa Maria. Se presupune că timbrul delicat și subtil al acestui aerofon era adaptat mai ales interpretărilor rafinate ale poemelor de tip sawt și muwashshah, anterioare apariției suitelor nouba. Acest instrument este considerat astăzi dispărut, atât din punct de vedere muzical, cât și organologic
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
în anumite creații localizate în jurul orașului algerian Constantin, fiind absent din restul repertoriilor maghrebiene. Dacă execuțiile de tip responsorial sunt specifice poemelor cântate de tip muwashshah și zajal - în cadrul noubei această practică este asimilată și transformată în antifonie. Acest procedeu presupune existența a două sau mai multe grupuri - ce pot fi identificate cu coruri - care dialoghează, intonând rând pe rând aceleași fraze melodice. Antifonia specifică Greciei antice prezintă următoarea particularitate : două sau mai multe grupuri intonează la unison aceeași melodie, în timp ce
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
inventeze noi șabloane motivice, mai mult sau mai puțin diferite față de cele tradiționale, care îi vor defini și îi vor individualiza personalitatea artistică. Introducerea acestor motive modale noi trebuie să aibă la bază analiza detaliată a motivelor deja existente și presupune o cunoaștere extrem de profundă a spațiului și a contextului modal respectiv, precum și o capacitate improvizatorică și o creativitate deosebite. Plecându-se de la materialul melodico-ritmic modal, ce conține scara modală, treptele principale, contextul sonor specific modului respectiv, se avansează pe scara
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
la întrebarea: Cce deducții din domeniul istoric, s-ar putea trage din ele? Această armonie ritmică a jocului, am luato oare dela Grecii vechi? prin cine? sau cum? Faptul n-ar fi unic. Se poate fără un prea mare risc presupune că celebrul Philippe de Vitry, în tratatul său muzical cunoscut sub numele de Ars nova (sec. XIV), a conceput sistemul său aplicabil în muzica măsurată, spre deosebire de muzica religioasă plană, pe baza unei vizibile influențe a metricii antice. Desigur, spiritul unei
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
putea percepe lumina cu care e înrudit, întrucât nici degetul și nici un alt mădular trupesc nu poate ajuta vederii, nefiindu-le dată în chip natural această însușire înrudită, tot așa și când e vorba de părtășia cu Dumnezeu, trebuie să presupunem că e cu putință doar atunci când cel ce gustă din ea și se împărtășește din ea are în ființa lui ceva înrudit. De aceea și spune Scriptura că omul a fost făcut «după chipul lui Dumnezeu», pentru că - după cum cred - numai
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
sau transfigurarea ontologică individuală, în dorința sa ascendentă de Dumnezeu (o transformare care, trebuie să subliniem din nou, nu este niciodată completă), este necesar să insistăm puțin asupra înțelegerii capadociene a procesului de θέωσις sau îndumnezeire. Sfântul Grigorie de Nyssa presupune că acest proces de îndumnezeire este unul care permite și acompaniază, în același timp, actul dăruirii. În timp ce nu trebuie să presupunem că învățații capadocieni ar poseda o înțelegere identică a procesului de θέωσις, discuția lansată de Verna Harrison asupra relației
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
completă), este necesar să insistăm puțin asupra înțelegerii capadociene a procesului de θέωσις sau îndumnezeire. Sfântul Grigorie de Nyssa presupune că acest proces de îndumnezeire este unul care permite și acompaniază, în același timp, actul dăruirii. În timp ce nu trebuie să presupunem că învățații capadocieni ar poseda o înțelegere identică a procesului de θέωσις, discuția lansată de Verna Harrison asupra relației θέωσις-ului cu implicarea socială și caritatea identificată la Sfântul Grigorie de Nazianz, într-unul din articolele sale<footnote Verna E. F.
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]