20,415 matches
-
Monica Spiridon Cu cîtva timp în urmă, un sondaj de opinie solicita, printre altele, să fie identificat cel mai harnic ministru în funcție. Dacă aș pretinde că rezultatul, mediatizat intens, m-a mirat, aș minți. Nu cred că Domnul Băsescu este într-adevăr cel mai harnic, dar sînt sigură că reușește să fie cel mai prezent dintre membrii actualului guvern. De fapt, nu atît opinia populară
Praf în ochi by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/16747_a_18072]
-
fel - cronologică - nu are în literatură o atât de mare importanță. Dacă ar avea ar însemna să-i facem lui Dimitrie Bolintineanu un merit din faptul că a scris înaintea lui Mihai Eminescu despre lună. Prevăzând parcă obiecția, Adrian Marino pretinde că lucrările altor exegeți nu numai că au apărut după lucrarea lui, dar sunt și mai puțin valoroase. în această ordine de idei, el bagatelizează volumele Censorship in Romania de Lidia Vianu, Budapest, Central european University Press, 1998 ("de fapt
Terifianta cenzură ca inofensiv obiect de studiu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16748_a_18073]
-
Ele nu sînt propriu vorbind științifice. Speculația (în care Noica este maestru) reprezintă în astfel de abordări aproape totul. în orice caz, ambele idei merită o privire atentă. Și chiar dacă nu se vor dovedi "adevărate" (ceea ce, în fond, nici nu pretind a fi, rostul lor situîndu-se dincolo de acest criteriu), rămîn plauzibile și fascinante. Singurul aspect la care se mai poate contribui cu lucruri noi, după sclipitoarea desfășurare de silogisme de la Noica, este acela referitor la cauza absențelor revelate de autor: este
Sufletul românesc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16777_a_18102]
-
în primul rând despărțite, deculpabilizator, iar nu confuz amalgamate) etc. Sunt inutile nu pentru că s-ar dovedi neadevărate -, ci inaplicabile la o subiectivitate infinită și irepetabilă, aflată în neîncetată mișcare și schimbare; ceea ce autorul propune nu este de fapt, așa cum pretinde, o înțelegere deschisă a faptelor și a persoanelor (și, finalmente, a propriei persoane) în singularitatea lor, ci un manual de manipulare casnică, potrivit unor grafice și unor scheme minune agățate pe ușa frigiderului. S-ar mai cuveni poate subliniată, deloc
Cum să, cum să nu... by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16765_a_18090]
-
făcut pe șeful român, obișnuit "să impună vieții propria voință, fără să țină seama de realități", să-și piardă cumpătul și să-i dea indicații oaspetelui. "În acel moment am renunțat la rezerva mea și am spus fără ocolișuri: "Ceea ce pretinzi în țara dumitale că ar fi o societate a bunăstării și a umanismului nu are, în opinia mea, nici o legătură, nici cu una nici cu celălalt, ca să nu mai vorbim de democrație: în realitate ții țara într-o stare de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16759_a_18084]
-
în care a predominat festivismul, manieră comodă de-a amîna ori de-a evita abordarea chestiunilor de fond. "Podurile de flori", expresii ale efuziunii populare, regizate, totuși, pînă la un punct, ca și întîlnirile scriitoricești la care s-ar fi pretins o luciditate activă, au rămas în atmosfera unei factice "sărbătoriri", a unui "picnic" folcloric: "Festivismul rămîne (...) la moldoveni nu doar un excelent substitut al acțiunii directe, scrie Vitalie Ciobanu, în cartea sa Frica de diferență, un surogat de "înfrățire" care
Revolta împotriva maselor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16749_a_18074]
-
la proporții intolerabile, încă într-un an relativ favorabil, 1969: "Decrete peste decrete. Cîrpim cu ele viața politică, speriați de eșecul generalizat. Ideologii aruncă răspunderea asupra cetățenilor și-i obligă să plătească din puținul lor venit oalele sparte. Caută responsabili, pretind conștiință, ba chiar elan și voie bună, cer jertfe și privațiuni, reducînd la minimum posibilitățile de cîștig și implicit nivelul de trai al populației. Fabuloase bunuri agricole rămîn pe cîmpuri; diriguitorii economiei preferă să le piardă decît să-i stimuleze
Jurnalul lui Victor Felea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16799_a_18124]
-
o problemă sensibilă care m-a preocupat mult timp. În urmă cu cîțiva ani, am propus Uniunii Scriitorilor o dezavuare publică a scriitorilor (fără să fie nominalizați) care au colaborat cu puterea comunistă. Cîinii de pază au început să latre pretinzînd că am cerut "un tribunal ale cărei sentințe să aibă putere executorie" sau că aș fi "procurorul general al națiunii române". În Franța, după 1944, a funcționat "Comitetul Național al Scriitorilor" care a avut drept scop să analizeze activitatea autorilor
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
la modă". Sau despre apucătura autoritaristă a lui Alexandru Piru: "Punctul său de pornire este cel al negării sau al contestărilor parțiale. E limpede că tînjește după calificativul de critic exigent și sever ce repune în discuție valorile mai recente pretinzînd că proporțiile lor sînt minime sau în unele cazuri de-a dreptul inexistente. Și-a propus, cu alte cuvinte, să desființeze falsele glorii. Din păcate, criticismul său izvorăște tot dintr-o apetență spre o glorie rapidă și spre autoritatea temută
Jurnalul lui Victor Felea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16781_a_18106]
-
ori o birui, reapare. Nu degeaba e balaur. Chiar dacă nu totdeauna reapare imediat. Și nici nu ești vreodată sigur că ai biruit-o. Este numai o victorie temporară - dacă e. Ce te lasă mai sărac, spun existențialiștii. Sau mai bogat, pretind romanticii. Dar oricum, ajungi și tu să-i semeni fiarei. De n-ar fi decît pentru că fiara, monstrul, are ades chip uman. Care, fie și numai pentru că e chip de om, e al tău. În labirint, ai parte de miraje
Don Quijote, frescele și labirintul by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16831_a_18156]
-
proclamat, în 1973, cu prilejul apariției revistei Ethos, un "exil secund", care-și propune a-i înlătura "pe toți disponibilii și nevertebrații", pe toți cei "care ar dori să-l transforme într-un martor decorativ pentru o agonie ce se pretinde o reînviere". Iată conținutul său pozitiv, care, odată cu închiderea unei uși, deschide o alta, către țară: "Exilul secund cheamă în spațiul lui de rigoare etică pe toți cei care în afara Țării sau înlăuntrul ei nu pot accepta transformarea spiritualității și
Glose la Virgil Ierunca (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16819_a_18144]
-
să-l analizăm prea bine, acum, în încremenirea de-o clipă, îl putem contempla în întreaga sa ticăloșie. Un supraviețuitor al războiului rece - și nimic mai mult. Un bătrân pofticios de putere care, la șaptezeci de ani bătuți pe muche, pretinde că ar mai fi în stare să conducă o țară! Un politruc resentimentar, obligat de greșelile și crimele trecutului să rămână pe baricade pentru a acoperi, cu propriul trup, găurile tot mai vizibile numite "teroriști", "mineri", "asmuțire interetnică", "demagogie", "corupție
La adio (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16855_a_18180]
-
simplu, nici mistica, nici muzica nu se lasă "traduse" în cuvinte sau, mai exact, în propoziții logice. Despre mistică și despre muzică nu se poate vorbi decît apelînd la imagini ori la metafore. în acest caz, e tot ce putem pretinde în materie de limpezime: ambiguitatea cea mai deplină. Puține reprezentări de acest fel mi s-au părut mai revelatoare despre un anumit conținut mistic decît o scurtă povestire a Selmei Lagerlöf. Un pustnic este atît de scîrbit de răutatea lumii
Mistică și muzică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16854_a_18179]
-
și culturii europene ce se cuvine subliniat. Invitați de Ecaterina a doua, iluminiștii francezi tocmai pregăteau revoluția de la 1789, "mătușa", ca să spunem astfel, a revoluției din octombrie 1917 ce deschise perioada unui lung război civil european pînă în 1945, - alții pretind pînă în 2000. Ce era bun pentru Franța, nu putea fi însă bun pentru Rusia pravoslavnică. Iar rușii îi întoarseră Franței complimentul, - deși mult mai tîrziu, - cînd izbucni și la ei revoluția, nepoata celei dintîi... Care nepoată se dovedi cam
Marchizul în răsărit by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16863_a_18188]
-
un eseu monografic) și de noi înșine (printr-o ediție de "opere alese" oprită după al treilea volum), și-o asumă recent o autoare din generația care ne urmează, ajunsă acum la maturitatea care permite întoarcerea privirii spre predecesori și pretinde, totodată, întemeierea proprie într-o perspectivă teoretică: Ioana Bot, universitar clujean cu bune specializări (parțial făcute în străinătate) în cîteva din domeniile practicate de însuși Caracostea. Cartea sa, teză de doctorat la origine, a apărut la sfîrșitul anului trecut și
Procesul Caracostea by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16882_a_18207]
-
epocii sale de propășire indenegabilă, ci nu s-a putut exprima decît în contrasens cu aceasta. Pe linii paralele, trenul său a mers, față de cel al epocii, în direcția opusă. Nu e vorba nici de un "protest antiburghez", propriu-zis, așa cum pretindea sociologismul marxist, întrucît autorul Scînteilor galbene n-a fost un militant de stînga, ci de o fișă de sensibilitate, care căpăta uneori, e drept, conotații pitorești: "Un incident produs pe cînd colabora la revista Versuri (Iași, 1911) i-a provocat
O viață a lui Bacovia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16891_a_18216]
-
în afara vorbirii regionale) în registrul colocvial și în presă; o sumară verificare în Internet oferă exemple precum "strigînd din rărunchi" (textele unui cenaclu), "ideea salvatoare a lui Ninel este să urle din rărunchi" (România literară, 1998); "o țară care se pretinde tolerantă și creștin-ortodoxă pînă în rărunchi" (Viața liberă, arhivă); "sindicaliști sau peremiști care cer din rărunchi demisia guvernului" (Academia Cațavencu = AC, 1997) ș.a.. Apare însă și o modificare a construcției care poate trezi o oarecare perplexitate: formula din toți rărunchii
"Din toți rărunchii"; "din toți bojocii" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16931_a_18256]
-
sunt primii îndreptățiți să configureze, pentru înțelesul tuturor, tabloul cuprinzător al situării României în lume. Desigur, ieșiri la rampă ale unor istorici, economiști, sociologi se produc continuu, bunăoară, în cadrul interviurilor de presă sau al show-urilor televizate. Dar ceea ce se pretinde în asemenea ocazii sunt îndeobște analize punctuale, relevante pentru problematica jurnalistică, jurnalieră a mass-media. I se poate cere mai mult unui specialist. Un istoric, un economist, un politolog, un culturolog poate fi solicitat să prezinte sinteze, clare, exprimate în termeni
Situarea României în lume by Matei Stârcea Crăciun () [Corola-journal/Journalistic/16961_a_18286]
-
al partidelor politice cât și al presei. Spre exemplu, presa relatează zilnic despre absenteismul parlamentarilor și despre dinamica ascendentă a salariilor lor. Subiecte picante, lesne de speculat jurnalistic, oportune, dar, ne-esențiale. Inversând termenii discuției, ar fi grotesc să se pretindă alegătorilor să-i voteze pe parlamentari pentru că au 'prezență bună' și 'salarii mici'. Argumentul l-ar fi încântat probabil pe Ceaușescu.) Se cere observat, pe de altă parte, că multă lume pare a ignora încă ce înseamnă Parlamentul într-o
Situarea României în lume by Matei Stârcea Crăciun () [Corola-journal/Journalistic/16961_a_18286]
-
de la etajul ultim al unui bloc, murind îndată - sinuciderea care nu necesită nici o investiție. Câteva mii de mușterii care și-au ipotecat casele pentru a putea, din generoase dobânzi, ieși la socotelă cu cheltuielile crescânde, asediază instituțiile centrale ale statului, pretinzând despăgubiri de la buget, iar când trec prin dreptul bisericilor, cad în genunchi. Și, într-adevăr, doar o minune ar mai putea interveni pentru ei! Nemulțumite de nivelul încasărilor, principalele regii - telefoane, electricitate - pretind măriri de tarife, pe măsura sporirii valorii
Feluritele chipuri ale nemulțumirii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16943_a_18268]
-
cheltuielile crescânde, asediază instituțiile centrale ale statului, pretinzând despăgubiri de la buget, iar când trec prin dreptul bisericilor, cad în genunchi. Și, într-adevăr, doar o minune ar mai putea interveni pentru ei! Nemulțumite de nivelul încasărilor, principalele regii - telefoane, electricitate - pretind măriri de tarife, pe măsura sporirii valorii dolarului și a unui dezastruos gol în casieriile lor, pricinuit de neplăți - din partea unor foarte însemnați clienți care și ei au de încasat sume incomensurabile de la furnizori. Neplătind nici unii nici alții, se echilibrează
Feluritele chipuri ale nemulțumirii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16943_a_18268]
-
din penibilul biografiei. Fapt e că o face cu gustul umorului, cu talent și cu subtilitate. Funcția de insolitare a acestui tip de umor depinde de ce parte a baricadei se situează cititorul, de partea diaristului sau dincolo de ea". S-a pretins că I.D. Sîrbu ar fi fost un ins maleabil, versatil, amoral. Însă una din fațetele cele mai caracteristice ale Jurnalului lasă o mărturie tocmai asupra devotamentului și lealității sale față de părinți, față de limba română, patria sa interiorizată, față de marii săi
Un spirit captiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16945_a_18270]
-
iar Melancolia renașterii, cel mai recent. O discuție despre o operă atît de actuală și de complexă nu se poate nici schița în cele două pagini ale editorialului meu. Un portret al omului îmi depășește puterile. Aș fi neserios să pretind a-l fi cunoscut într-un timp atît de scurt. Și totuși! Din Autoportretul scris în 1990 și reprodus de Adriana Babeți în Orizont (după ediția americană a Melancoliei), aflăm cum se vede K. (așa îi place să-și "rezume
Konrád György și antipolitica by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16993_a_18318]
-
această constelație paradoxală a ospitalității, între propriul interes și sacrificiul de sine, pragmatism și utopie. Legea ospitalității pare să dicteze într-adevăr că ospitalitatea absolută trebuie să rupă cu ospitalitatea ca drept sau datorie, cu "pactul" de ospitalitate. "Ospitalitatea absolută pretinde ca eu să-mi deschid casa și să dau nu numai străinului (care are un nume de familie, un statut social de străin etc.) dar și celuilalt, absolut necunoscut, anonim și să-i fac loc, să-l las să vină
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]
-
mîna pe Institutul de matematică părăsit, pe care, în joacă, îl iau în stăpînire și în care instalează statul lor major de joacă, plus o masă de ping-pong. Au planuri mari. Să revoluționeze toată știința. Unii adulți, prăpăstioși, măriseră potul, pretinzînd că puștii ar fi urmărit și să dea o lovitură de stat, să dea jos guvernul, să aleagă un guvern de-al lor unic în istorie... Dar nu a mai existat, oare, o "cruciadă a copiilor"?... Fusese o cruciadă a
Miscellanea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16987_a_18312]