669 matches
-
propuse inițial sunt atinse. În primul volum (1952) antologia de proză și poezie, ce stă sub semnul „înstrăinării” și a cauzelor ei (Antologia pribegiei), cuprinde, în cele peste 250 de pagini, texte de la Dosoftei (Din Psaltirea în versuri a Mitropolitului pribeag Dosoftei), Ion Neculce și Miron Costin, trecând prin N. Bălcescu, A. I. Odobescu, Ion Ghica (Rușii țaru-și schimbă, dar năravul ba), Alecu Russo, Mihai Eminescu (cu multe pagini din publicistica poetului, selectate predilect dintre cele cu reverberație în contemporaneitate: Fantasmagoria imperială
ALMANAHUL PRIBEGILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285290_a_286619]
-
regi, de când minciună este, Duc laolaltă cea mai bună casă". Recrutul După ce Octav Băncilă își face datoria către patrie, ca ostaș, perioadă de când datează duioasa și poetica compoziție „Recrutul", artistul începe să eternizeze variii aspecte din viața țărănească: „Înainte de 1907", „Pribeagul", „Prevestirea" în care se poate observa marea taină pe care un moșneag din sat o strecoară la urechea unui alt moșneag, slab de auz, prevestindu- i mișcările țărănimii... (din „Pictorul Octav Băncilă de C. Săteanu, extras din revista „Artă și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
2014 Toate Articolele Autorului UNEORI Uneori păsările mai zboară aripa rănită de vânătorul laș șubredă,acoperă marea ca un gând pierdut.... Timp nu mai e, eu nu te-ntreb și nu-mă-ntreb de ce e lumea plină de atâția vânători pribegi iar tu îmi spui că legile sunt legi irosirea nu mi-o vezi iubești furtuna aripa mi-a rămas să mângâi Luna.... 23 octombrie,2014 Referință Bibliografică: UNEORI / Mia Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1392, Anul IV, 23
UNEORI de MIA POPA în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349738_a_351067]
-
-ar fi să fim uniți Să nu ne bată-n veci năpasta, Români să fim - neostoiți, Măcar aici, în țara asta! Să fim puternici și iubiți De toți ce ne-or ieși în cale Să nu mai fim considerați Sărmani pribegi sau haimanale. De la Carpați până-n Canada E cale lungă peste ape De ce să ne-nrudim cu sfada, De ce să nu ne fim aproape? Chiar Herodot să-și ceară scuze Că ne-a crezut doar dezbinați; Să fim iubiți de bune
Românii "vechi și noi" din Canada. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_444]
-
-ti că de zăpadă,/ Și lasă pe coardă de lira/ Suflarea ta caldă să cadă" (D. Zamfirescu, Pe mare, I); "Rețea resfira-ne-vom părul/ Sub tremur de ape" (A. Toma, Okeanidele); Prin crîngul străbătut de luna,/ De primăvară înflorit,/ Pribeaga, cîntă o nebună/ Trecînd cu părul despletit" (St.O. Iosif, Balada); "Jucau nebunele copile cu părul despletit la lună" (Iuliu C. Săvescu, Pe muntele Situ); " Și plîng și eu, si tremurînd/ Pe umeri pletele-i resfir..." ( G. Bacovia, Nevroza); Privindu
Secesionismul în literatura română (IV) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/18138_a_19463]
-
trebuie să fie încardinat fie într-o Biserică particulară sau într-o prelatură personală, fie într-un institut de viață consacrată sau într-o societate de viață apostolică, ce au această facultate, astfel încât să nu existe deloc clerici acefali sau pribegi (vagi). Can. 266 - § 1. Cineva devine cleric prin primirea diaconatului și este încardinat în Biserica particulară sau în prelatura personală pentru a cărei slujire este promovat. § 2. Cine a făcut profesiunea prin voturi perpetue într-un institut călugăresc sau a
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
aceste motive este numită relativă. § 3. Reclamantul urmează forul părții pârâte; dacă partea pârâtă are mai multe foruri, reclamantul poate alege unul dintre ele. Can. 1408 - Oricine poate fi chemat la judecată în fața tribunalului domiciliului sau cvasidomiciliului. Can. 1409 - § 1. Pribeagul (vagus) are forul în locul unde se află de fapt. § 2. Persoana căreia nu i se cunoaște nici domiciliul sau cvasidomiciliul, nici locul de ședere, poate fi chemată la judecată în tribunalul reclamantului, numai să nu aibă un alt for legitim
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
trebuie să fie încardinat fie într-o Biserică particulară sau într-o prelatură personală, fie într-un institut de viață consacrată sau într-o societate de viață apostolică, ce au această facultate, astfel încât să nu existe deloc clerici acefali sau pribegi (vagi). Can. 266 - § 1. Cineva devine cleric prin primirea diaconatului și este încardinat în Biserica particulară sau în prelatura personală pentru a cărei slujire este promovat. § 2. Cine a făcut profesiunea prin voturi perpetue într-un institut călugăresc sau a
HOTĂRÂRE nr. 1.218 din 1 octombrie 2008 privind recunoaşterea Codului de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice şi a Codului Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205066_a_206395]
-
dintre motivele specificate în cann. 1408- 1414. § 2. Incompetența judecătorului care nu se poate sprijini pe nici unul dintre aceste motive este numită relativă. § 3. - Can. 1408 - Oricine poate fi chemat la judecată în fața tribunalului domiciliului sau cvasidomiciliului. Can. 1409 - § 1. Pribeagul (vagus) are forul în locul unde se află de fapt. § 2. - Can. 1410 - În cauzele privind lucrurile, partea poate fi chemată la judecată în fața tribunalului locului unde lucrul se află în litigiu, când acțiunea este îndreptată împotriva lucrului sau este vorba
HOTĂRÂRE nr. 1.218 din 1 octombrie 2008 privind recunoaşterea Codului de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice şi a Codului Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205066_a_206395]
-
de elevi una la Perieți și alta la Botaru. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Slobozia a aceluiași județ, având 2100 de locuitori în satele Perieți, Misleanu și Poenaru-Bordea. În acea perioadă, în aceeași zona apăruse și comuna Pribegi, cu 1085 de locuitori în satul Pribegi. În 1950, comunele au fost transferate raionului Slobozia din regiunea Ialomița și apoi (după 1952) din regiunea București, la un moment dat comuna Pribegi fiind desființată și inclusă în comuna Perieți. În 1964
Comuna Perieți, Ialomița () [Corola-website/Science/301247_a_302576]
-
secolului al XIV-lea, Mircea Cel Bătrân stăpânea domeniul cetății Bologa de lângă Huedin, cu 18 sate conduse de cnezi și voievozi cu centre de cultură ca Aștileul, etc. Mai târziu, Constantin Vodă Basarab a cumpărat prin intermediul lui Gheorghe Stefan, Domnul pribeag, de la Gheorghe Rákóczi al II-lea, cetatea Șinteului cu 30 de sate românești, din care făcea parte și satul Bălnaca. Legăturile culturale dintre Țara Românească, Transilvania și Moldova erau menținute și prin circulația cărților. Cărțile de cult tipărite în localitățile
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
veche credință în toate cele 4 puncte cardinale: spre Finlanda și Marea Albă în Nord, spre Volga și Marea Caspică în Sud, spre Siberia și Sahalin în Est și, în sfârșit, spre țările dintre Marea Baltica și Marea Neagră. Ramură sudică a pribegilor ruși de veche credință, preponderent filipoveană, s-a așezat pe pamant românesc prin migrații de intensitate diferită. Inițial au poposit pentru reculegere în vederea unei noi strămutări, cât mai aproape de granița cu patria mama, pentru o eventuală revenire în țară, după
Lipoveni, Suceava () [Corola-website/Science/301966_a_303295]
-
a început să decadă devenind schit. Ultimul călugar, Rafail, adus la schit în anul 1715 a murit necuminecat. Sub ocupația austriacă, între anii 1718-1739 cătunul Lipovu a fost depopulat, prilej pentru constituirea unuia nou prin reașezarea unei părți din populația pribeagă într-o nouă locație numită Lipovu Țuțuroaie (după numele moșiei), vechiul cătun fiind cunoscut sub numele de Lipovu Rumâni, Lipovu Români, Lipovu Românesc. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea populația a fost obligată să se strămute de pe
Comuna Lipovu, Dolj () [Corola-website/Science/300405_a_301734]
-
A urmat „ridicarea” sa ca domn, adică ungerea (miruirea) și încoronarea sa, ceremonia având loc la 20 ianuarie 1527, în cetatea de scaun a Sucevei. Pe plan intern, la începutul domniei Petru Rareș a avut o atitudine conciliantă față de boierii pribegi din motive politice, permițând revenirea unora dintre aceștia în țară. Pe plan extern, în primii ani a întreținut relații bune atât cu Regatul Poloniei, cu care a încheiat în 1527 un tratat de alianță ce prevedea sprijin reciproc în cazul
Petru Rareș () [Corola-website/Science/299144_a_300473]
-
în 1956, la București. Între 1956-1962 și-a făcut studiile de medicină, în specialitatea psihiatrie. Din 1956 a fost asistent la Institutul medico-farmaceutic. A debutat cu nuvelistică în Gazeta Literară în 1967. Opera: Diminețile bătrâne, 1969; Fete și băieți, 1971; Pribegi, noi visăm, 1973; Vara, 1976; Macul Galben, 1980; Cu drag, pentru Monica, 1991. O primă ipoteză asupra rădăcinii "Pold" sau "Apold" ar fi că reprezintă un nume de persoană "Appold" provenită din Adelbald din Germania (întâlnit și astăzi ca nume
Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/299829_a_301158]
-
în Muntenia, însă puternica ofensivă otomană din vară, care amenința Belgradul, l-a determinat să-și amâne planurile și să-i dea lui Vlad comanda defensivei în Transilvania, având sub arme steagurile românilor localnici precum și o seamă de boieri valahi pribegi. În august Vlad inițiază o campanie în Țara Românească, care îi aduce tronul. Vladislav al II-lea „au pierit de sabie în mijlocul Târșorului“ fiind înmormântat la Mănăstirea Dealu, piatra sa tombală, pusă de Craiovești, pe care i-a făcut vlasteli
Vladislav al II-lea () [Corola-website/Science/298781_a_300110]
-
întreaga familie, l-a iubit foarte mult pe mult-așteptatul moștenitor-Alexei -bebelușul”. Alexei a suferit de frecvențe atacuri de hemofilie, care erau cât pe ce să îi provoace moartea. Mama Anastasiei se baza pe sfaturile primite de la Grigori Rasputin, un stareț pribeag, crezând că rugăciunile lui l-au salvat pe suferindu-l tsarevitch de mai multe ori. Anastasia și surorile ei erau învățate să îl considere pe Rasputin că "Prietenul Nostru”, căruia i se puteau destăinui. În toamna anului 1907, mătușa Anastasiei
Marea Ducesă Anastasia Nicolaevna a Rusiei () [Corola-website/Science/298806_a_300135]
-
au luat domniia și au dat-o lui Pătru vodă Șchiopul"". După mazilirea lui Iancu Sasul în 1583, în urma jalbelor trimise sultanului de către boieri, a fost așezat ca domnitor, pentru a treia oară, Petru Șchiopul (1574-1577, 1578-1579, 1583-1591). Astfel, boierii pribegi s-au reîntors în Moldova, unde au primit dregătoriile avute anterior. ""Auzindu déciia pribégii carii era fugiți pintr-alte țări de nevoia Iancului vodă, cu dragoste s-au întorsu la domnu său, Pătru vodă. Pre carii i-au miluit iară cu
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
lui Mircea sperau că populația se va răzvrăti și îi va sprijini, dar se pare că lucrul acesta nu s-a întamplat. Mai mult chiar, Ostermayer lasă să se înțeleagă că țăranii l-au susținut pe domn, iar dintre boierii pribegi «aceia care n-au fost uciși, au scăpat cu mare greutate...». S-ar putea ca lupta să se fi dat lîngă satul Miloste, în județul Vîlcea."
Milostea, Vâlcea () [Corola-website/Science/302036_a_303365]
-
boierime și rudele celor uciși pleacă în pribegie în Transilvania și Ungaria, unde se coalizează și încearcă în două rânduri să-l răstoarne de pe tron. Prima încercare a reprezentat-o bătălia de la Periș, din 24 august 1546, când oastea boierilor pribegi a fost atacată prin surprindere și nimicită de . La începutul lui 1548 are loc o nouă plecare în pribegie a boierilor rămași în țară, în frunte cu: Stoica stolnicul, Vintilă vornicul, Radu marele logofăt și Pârvu postelnicul. În aceste condiții
Mircea Ciobanul () [Corola-website/Science/302518_a_303847]
-
nimicită de . La începutul lui 1548 are loc o nouă plecare în pribegie a boierilor rămași în țară, în frunte cu: Stoica stolnicul, Vintilă vornicul, Radu marele logofăt și Pârvu postelnicul. În aceste condiții se produce o regrupare a boierilor pribegi și în același an are loc a doua confruntare. Având în frunte un pretendent tânăr, însoțiți și de 1000 de mercenari secui au intrat în țară sperând în sprijinul populației care să se răzvrătească. Dar, acest lucru nu s-a
Mircea Ciobanul () [Corola-website/Science/302518_a_303847]
-
nu s-a întâmplat; mai mult chiar, cronica brașoveanului Ostermayer lasă să se înțeleagă că țăranii l-au sprijinit pe domnitor. Lupta se pare că s-a dat lângă satul Miloste în județul Vâlcea, iese victorios, iar unii dintre boierii pribegi care nu au fost uciși scapă cu foarte mare greutate. Deoarece Habsburgii care au ocupat Transilvania în 1551 voiau un domnitor devotat cauzei lor în Țara Românească, noul guvernator al Transilvaniei, generalul imperial Castaldo îl sprijină pe Radu Ilie, care
Mircea Ciobanul () [Corola-website/Science/302518_a_303847]
-
București cu gândul de a prelua ei puterea. , văduva lui Mircea, dorind cu orice preț să-și ocrotească minorul ce-l instalase deja pe tron, s-a pus, atunci, ea însăși în fruntea oștii domnești, ieșindu-le în întâmpinare boierilor pribegi. Era pentru prima dată, în istoria României, când o femeie conducea o oștire de război. Astfel, în lupta sa pentru putere, doamna Chiajna a avut, în ordine, trei lupte, în interval de doar o lună: la Românești, la Șerbănești și
Doamna Chiajna () [Corola-website/Science/302522_a_303851]
-
După răzvrătirea din Rîșnov, s-a retras iar în Iași și i-a urmărit pe cei nesupuși, pedepsindu-i cu moartea.De frica lui, armenii au fugit în munții care despart Transilvania de Moldova. La început, ei se socoteau numai pribegi în Țara Secuilor și a Bistriței, căci încă nădăjduiau la vremuri mai prielnice pentru a se întoarce în Moldova. Totuși, în 1672 și 1673 vremurile în Moldova au fost mai rele, țara suferea uimitor din pricina trecerii turcilor și tătarilor spre
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
încheiat cu victoria lui . Mircea Ciobanul fuge la Giurgiu, apoi trece Dunărea la turci. În decembrie primește steagul de domnie de la sultan, în urma negocierilor purtate cu trimisul acestuia. Pe plan intern, se remarcă prin alcătuirea Sfatului Domnesc numai din boieri pribegi ce formau tabăra antiotomană, rivali ai lui Mircea Ciobanul și prin mutarea reședinței la Târgoviște. Mircea Ciobanul revine în țară cu oaste formată din turci și tătari la care se alătură și Alexandru Lăpușneanu, cumnatul său, și, pe 11 mai
Radu Ilie () [Corola-website/Science/309766_a_311095]