686 matches
-
reutilizatori. Statele membre trebuie să încurajeze, dacă este cazul, crearea de indexuri accesibile on-line, care să cuprindă documentele disponibile, în vederea promovării și facilitării cererilor de reutilizare. Solicitanții de reutilizări de documente trebuie informați cu privire la căile de recurs disponibile, în ceea ce priește deciziile și practicile care îi afectează. Acest lucru este deosebit de important pentru IMM, care pot să nu fie familiarizate cu interacțiunile cu organismele din sectorul public ale altor state membre și cu căile de recurs corespunzătoare. (16) Punerea la dispoziția
jrc6030as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91202_a_91989]
-
Astico, de la izvoare (în provincia autonomă Trento și în provincia Vicenza, regiunea Veneția) până la barajul situat lângă podul de pe râul Pedescala din provincia Vicenza. Partea din avalul râului Astico, dintre barajul situat lângă podul de pe râul Pedescala și barajul de pe Pria Maglio, este considerată ca o zonă tampon. 5.4. PROGRAMUL PREZENTAT DE ITALIA ÎN REGIUNEA UMBRIA, LA 20 FEBRUARIE 2002, CARE REGLEMENTEAZĂ: Zona Fosso de Monterivoso: bazinul de drenare a apelor râului Monterivoso, de la izvoare până la barajele de netrecut situate
jrc5950as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91122_a_91909]
-
un pic milă de tine, când te știu zgribulit de atâtea geruri și stors neîncetat de arșiți, ești uneori un sărman porumbel ce aproape-și regretă curajul de-a se fi lansat peste uriașele întinderi inundate (când zborul nu-ți priește și măreția nu-ți ține de reazim).
Poezie by Simona Dima () [Corola-website/Imaginative/8777_a_10102]
-
bine dezvoltat, în parte datorită proiectului Tiigrihüpe la jumătatea anilor 1990, și a fost menționată ca fiind cea mai „conectată” și avansată țară a Europei în materie de e-Government. Software-ul Skype a fost scris de dezvoltatorii estoni Ahti Heinla, Priit Kasesalu și Jaan Tallinn, care anterior dezvoltaseră și Kazaa. Estonia are economie de piață funcțională de la sfârșitul anilor 1990 și unul dintre cele mai mari niveluri ale venitului pe cap de locuitor din întreaga Europă de Est. Apropierea de piețele
Estonia () [Corola-website/Science/296908_a_298237]
-
se traduce în românește: colină, deal cu nuci. De fapt la marginea satului se ridică și astăzi un deal mare căruia poporul îi spune Măgură - care cândva a trebuit să fie plantat cu nuci, căci cu adevărat acestor arbori le priește terenul de pe această Măgură. Cu câțiva ani mai târziu, în 19 oct. 1299 descriindu-se hotarele Gârbovei se amintește iarăși satul Gyomal și muntele Gyomalhegye. Un act din 1372 amintește tot de muntele Gyomal. Înainte de aceasta, la 2 februarie 1394
Geomal, Alba () [Corola-website/Science/300244_a_301573]
-
in bazinele hidrografice ale Crasnei si Crișului Repede. Localitatea Cizer, în structura sa actuală, cuprinde și satul Boianu Crasnei. Împreună, cele două așezări se învecinează cu satele Plesca la nord, Bănișor și Mal spre vest, Calea Lată în sud și Pria spre răsărit. Cizerul este situat la o distanță de 35 km față de municipiul Zalău Populația totală a așezării la recensământul din 1992 număra 1947 locuitori, din care 1816 erau români, 126 rromi, și 5 de alte naționalități. Numărul locuitorilor este
Cizer, Sălaj () [Corola-website/Science/301785_a_303114]
-
structuri sociale românești mai vechi. Urmele acesteia în Cizer se pot distinge în menționarea voievodului Petru din Cizer la 1449 și a voievodului Grigore Baboș care conducea în 1594 peste crainicii satelor Cizer, Boian, Ponița, Hurez, Stârci, Ratin și Wayfalua (Pria). Începând cu secolul 17 avem primele date despre locuitorii satului. Astfel în 1658 a fost consemnate 22 de sesii iobăgești, aparținătoare de Cetatea Șimleului, în partea posedată de principele Transilvaniei Gheorghe Rákóczi al II-lea. Date mai coerente despre locuitorii
Cizer, Sălaj () [Corola-website/Science/301785_a_303114]
-
Pria (în maghiară: "Perje") este un sat în comuna Cizer din județul Sălaj, Transilvania, România. Satul Pria este situat la limita sud-vestică a județului Sălaj cu județul Cluj, pe cursul superior al văii Priei, la poalele nord-vestice ale Măgurii Priei (vârful
Pria, Sălaj () [Corola-website/Science/301824_a_303153]
-
Pria (în maghiară: "Perje") este un sat în comuna Cizer din județul Sălaj, Transilvania, România. Satul Pria este situat la limita sud-vestică a județului Sălaj cu județul Cluj, pe cursul superior al văii Priei, la poalele nord-vestice ale Măgurii Priei (vârful cel mai înalt al Meseșului, grupare montană nordică a Munților Apuseni ce aparțin lanțului carpatic al
Pria, Sălaj () [Corola-website/Science/301824_a_303153]
-
Pe deal, pe malul stâng, stă vechea biserică de lemn construită în anul 1750. La sud de sat domină Măgura Priei, loc unde, descoperirile arheologice semnalază urmele unui tumul de pază și semnalizare, atribuit epocii romane. Trecutul îndepărtat al satului Pria este puțin documentat. Petri Mór a făcut în monografia Sălajului din 1901 o primă trecere în revistă a datelor istorice cunoscute despre sat. Pria de Sus și Pria de Jos intră în documente în anul 1481, între alte sate aparținătoare
Pria, Sălaj () [Corola-website/Science/301824_a_303153]
-
arheologice semnalază urmele unui tumul de pază și semnalizare, atribuit epocii romane. Trecutul îndepărtat al satului Pria este puțin documentat. Petri Mór a făcut în monografia Sălajului din 1901 o primă trecere în revistă a datelor istorice cunoscute despre sat. Pria de Sus și Pria de Jos intră în documente în anul 1481, între alte sate aparținătoare cetății de Valcău, în marea lor majoritate în posesia familiei Banffy. Satul Pria a rămas mai mult sau mai puțin în posesia familiei Banffy
Pria, Sălaj () [Corola-website/Science/301824_a_303153]
-
tumul de pază și semnalizare, atribuit epocii romane. Trecutul îndepărtat al satului Pria este puțin documentat. Petri Mór a făcut în monografia Sălajului din 1901 o primă trecere în revistă a datelor istorice cunoscute despre sat. Pria de Sus și Pria de Jos intră în documente în anul 1481, între alte sate aparținătoare cetății de Valcău, în marea lor majoritate în posesia familiei Banffy. Satul Pria a rămas mai mult sau mai puțin în posesia familiei Banffy până la mijlocul secolului al
Pria, Sălaj () [Corola-website/Science/301824_a_303153]
-
o primă trecere în revistă a datelor istorice cunoscute despre sat. Pria de Sus și Pria de Jos intră în documente în anul 1481, între alte sate aparținătoare cetății de Valcău, în marea lor majoritate în posesia familiei Banffy. Satul Pria a rămas mai mult sau mai puțin în posesia familiei Banffy până la mijlocul secolului al XIX-lea. În 1925, cea mai mare proprietate din sat aparținea încă aceleași familii. Din evul mediu până în 1867 satul Pria a aparținut administrativ de
Pria, Sălaj () [Corola-website/Science/301824_a_303153]
-
posesia familiei Banffy. Satul Pria a rămas mai mult sau mai puțin în posesia familiei Banffy până la mijlocul secolului al XIX-lea. În 1925, cea mai mare proprietate din sat aparținea încă aceleași familii. Din evul mediu până în 1867 satul Pria a aparținut administrativ de Comitatul Crasna. În comitatul Crasna, ca și în întreaga Transilvanie, administrația Regatului Ungar s-a suprapus unei structuri sociale românești mai vechi. Urmele acesteia în Pria se pot distinge în menționarea voievodului Grigore Baboș care conducea
Pria, Sălaj () [Corola-website/Science/301824_a_303153]
-
aparținea încă aceleași familii. Din evul mediu până în 1867 satul Pria a aparținut administrativ de Comitatul Crasna. În comitatul Crasna, ca și în întreaga Transilvanie, administrația Regatului Ungar s-a suprapus unei structuri sociale românești mai vechi. Urmele acesteia în Pria se pot distinge în menționarea voievodului Grigore Baboș care conducea în 1594 peste crainicii satelor Cizer, Boian, Ponița, Hurez, Stârci, Ratin și Wayfalua. Acesta din urmă, fiind menționat doar sub forma de sat al voevodului, ar putea fi identificat cu
Pria, Sălaj () [Corola-website/Science/301824_a_303153]
-
pot distinge în menționarea voievodului Grigore Baboș care conducea în 1594 peste crainicii satelor Cizer, Boian, Ponița, Hurez, Stârci, Ratin și Wayfalua. Acesta din urmă, fiind menționat doar sub forma de sat al voevodului, ar putea fi identificat cu satul Pria, singurul care lipsește de pe Valea Cizerului și a afluenților ei. În anul 1835 satul Pria aparține din punct de vedere religios de Protopopiatul Districtului Crasna. Începând cu anul 1876, satul Pria aparține Comitatului Sălaj din Regatul Ungariei, apartenență ce se
Pria, Sălaj () [Corola-website/Science/301824_a_303153]
-
Boian, Ponița, Hurez, Stârci, Ratin și Wayfalua. Acesta din urmă, fiind menționat doar sub forma de sat al voevodului, ar putea fi identificat cu satul Pria, singurul care lipsește de pe Valea Cizerului și a afluenților ei. În anul 1835 satul Pria aparține din punct de vedere religios de Protopopiatul Districtului Crasna. Începând cu anul 1876, satul Pria aparține Comitatului Sălaj din Regatul Ungariei, apartenență ce se va încheia în anul 1920, odată cu semnarea Tratatului de la Trianon, tratat ce prevedea stabilirea frontierelor
Pria, Sălaj () [Corola-website/Science/301824_a_303153]
-
sat al voevodului, ar putea fi identificat cu satul Pria, singurul care lipsește de pe Valea Cizerului și a afluenților ei. În anul 1835 satul Pria aparține din punct de vedere religios de Protopopiatul Districtului Crasna. Începând cu anul 1876, satul Pria aparține Comitatului Sălaj din Regatul Ungariei, apartenență ce se va încheia în anul 1920, odată cu semnarea Tratatului de la Trianon, tratat ce prevedea stabilirea frontierelor Ungariei cu vecinii săi. În anul 1918, în luna noiembrie, la Pria, în prezența comandantului "Corpului
Pria, Sălaj () [Corola-website/Science/301824_a_303153]
-
cu anul 1876, satul Pria aparține Comitatului Sălaj din Regatul Ungariei, apartenență ce se va încheia în anul 1920, odată cu semnarea Tratatului de la Trianon, tratat ce prevedea stabilirea frontierelor Ungariei cu vecinii săi. În anul 1918, în luna noiembrie, la Pria, în prezența comandantului "Corpului I de voluntari români constituit la Darnița-Kiev", căpitan în rezervă Victor Deleu, are loc o adunare populară prin care se aduce la cunoștința celor prezenți, hotărârea românilor de a se uni cu "Patria Mamă", astfel, atunci
Pria, Sălaj () [Corola-website/Science/301824_a_303153]
-
Darnița-Kiev", căpitan în rezervă Victor Deleu, are loc o adunare populară prin care se aduce la cunoștința celor prezenți, hotărârea românilor de a se uni cu "Patria Mamă", astfel, atunci, ia ființă "Consiliul național român local" și "Garda națională română Pria", formată din 22 de membrii, având rol de asigurare a ordinii publice locale. În perioada interbelică satul face parte din Plasa Crasna, componentă a județului Sălaj, urmând ca odată cu reorganizarea administrativă a României, după modelul sovietic (regiuni și raioane) și
Pria, Sălaj () [Corola-website/Science/301824_a_303153]
-
județului Sălaj, urmând ca odată cu reorganizarea administrativă a României, după modelul sovietic (regiuni și raioane) și înființarea Regiunii Autonome Maghiare (1952 - 1968) să aparțină zonei teritoriale a raionului Zalău, Regiunea Cluj. Din anul 1968, după desfințarea Regiunii Autonome maghiare, satul Pria va face parte din zona administrativ-teritorială a actualului județ Sălaj. De-a lungul timpului (din secolul al XVIII-lea, până în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea) în sat funcționau 8 mori de apă (construite din lemn
Pria, Sălaj () [Corola-website/Science/301824_a_303153]
-
pentru a vedea din perspectivă divină rostul fiecărui lucru. Astfel, judecățile oamenilor sunt contradictorii și ceea ce unii socotesc demn de laudă alții găsesc demn de pedeapsă, în același fel în care ei nu înțeleg, de exemplu, de ce organismelor sănătoase le priesc, unora, alimente dulci, altora, amare; sau, de ce unii bolnavi sunt întăriți de leacuri ușoare, alții de leacuri puternice. Este cu atât mai greu de înțeles felul în care Dumnezeu socotește a da fiecăruia ce i se potrivește, din perspectiva providenței
Boethius () [Corola-website/Science/299190_a_300519]
-
Cizer este o comună în județul Sălaj, Transilvania, România, formată din satele Cizer (reședința), Plesca și Pria. Localitatea Cizer, în structura sa actuală, a asimilat și fostul sat Boian. Comuna Cizer este situată la limita sud-vestică a județul Sălaj, ocupă zona marginală de contact a Depresiunii Crasna cu horstul lamelar al Meseșului, inclusiv culmea înaltă a Măgurii
Comuna Cizer, Sălaj () [Corola-website/Science/312586_a_313915]
-
punctul cu cea mai mare altitudine din județul Sălaj), in bazinele hidrografice ale Crasnei si Crișului Repede, și se întinde pe o suprafață totală de 71,23 km2. Comuna este constituită din trei localități: Cizer, reședința de comună, Plesca și Pria. Localitatea Cizer, în structura sa actuală, cuprinde și satul Boian. Cizerul este situat la o distanță de 35 km față de municipiul Zalău Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Cizer se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior
Comuna Cizer, Sălaj () [Corola-website/Science/312586_a_313915]
-
Fondul turistic de care dispune comuna Cizer este caracterizat de bogăția elementelor naturale și antropice existente la nivelul comunei. Fondul turistic natural este reprezentat de peisajele montane al Măgurii Priei, vârful cel mai înalt al Meseșului, de pitorescul văilor Poicu, Pria si Crasna, de armonia vegetației cu relieful și nu în ultimul rând de prezența unei faune de exceptie. Comuna dispune de resurse turistice de natură antropică foarte variate și atractive. Fondul construit, de excepție, cu elemente păstrate atât pe culmile
Comuna Cizer, Sălaj () [Corola-website/Science/312586_a_313915]