1,838 matches
-
la maimuțele cynomolgus , nu a condus la instalarea unor semne importante de toxicitate . Toxicitatea a apărut la maimuțele care au primit 100 x 106 UI/ kg și zi , timp de 3 luni . ul În studiile privind utilizarea interferonului la alte primate decât omul au apărut tulburări ale ciclului menstrual ( vezi pct . 4. 4 ) . us Rezultatele studiilor privind reproducerea la animale arată că interferon alfa- 2b recombinant nu a fost teratogen la șobolan sau iepure și nici nu a afectat negativ sarcina
Ro_1148 () [Corola-website/Science/291907_a_293236]
-
noastre. Că o atare creatură precum Conțopistul-varză răzbate prin vremi este un omagiu adus infinitelor subterfugii și șireteniei lumii noastre. În era Cortinei de Fier, Varza era stăpîna supremă. Atunci cînd numai elitele Își permiteau să mănînce carne și pește, primatul verzei, cu alaiul său de napi, gulii și cartofi, era acceptat de popor fără urmă de Îndoială. În metaforă, ca și În realitate, Varza ședea pe tron, servită fiind de un credincios anturaj de deținuți. Susan Îl privește pe Wakefield
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
După moartea lui Pericle, Atena se vede din nou prinsă în iureșul războaielor; pe acest fundal, viața socială va suferi și ea importante modificări. Sofocle, care are acum 70 de ani, asistă îngrozit la impunerea unei noi ideologii, care afirmă primatul individului asupra colectivității, lăsând drum liber ambițiilor și capriciilor personale (această nouă mentalitate va fi subtil reflectată în Electraă. Bătrânul dramaturg se gândește tot mai mult la Pericle, la vremurile glorioase când se simțea parte integrantă a unui stat armonios
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
învățau să meargă, mâncând înghețate. Eu și Mitch, cei răniți de viață, nu ieșeam în evidență; doar dacă ne priveai de foarte aproape ai fi observat că eram altfel. Am început cu Pădurea tropicală, unde erau mai ales maimuțe sau primate sau care-o fi numele lor științific. Erau toate soiurile de maimuțe - săreau prin copaci și se scărpinau și se uitau posomorâte în gol -, prea multe ca să mai fie interesante și singurele care mi-au atras atenția au fost cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
unul greco-oriental e mai mare decât între acest din urmă și un muscal, un grec sau un bulgar. Lucrul sună paradox, dar e departe de a fi. Cu toate cele patru puncte, cu tot "ex patre filioque procedit", cu tot primatul recunoscut al papei, același spirit de comunitate religioasă-națională domnește la românii greco-catolici ca și la cei greco-orientali. Nu e vorbă măcar despre o biserică universală, care să coprinză omenirea întreagă înfrățită; nu e nici măcar vorba de-o biserică coprinzând un
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
care ia naștere în prezent, are în vedere doar abilitatea conviețuirii de zi cu zi, într-o comunitate multietnică" și "în ce măsură ar fi posibilă regăsirea rădăcinilor trecutului sub forma unui program ideologic teritorial explicit formulat, în care să fi funcționat primatul întregii populații a țării asupra intereselor fiecărui grup național?" . Nu e deloc întâmplător faptul că, dintre istoricii, politologii, sociologii sau etnologii care iau parte la dezbaterea problemelor Bucovinei ca "model de integrare europeană actuală și viitoare" evreii subscriu fără rezerve
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
1) provincie de coroană sub administrație militară (1774-1786), 2) cerc administrativ integrat provinciei imperiale Galiția (1786-1849; 1852-1861) apoi 3) ducat autonom cu statut, dietă, stemă proprii și toate atributele autonomiei provinciale (1862-1918) procesul integrării zonei la imperiu a însemnat distrugerea primatului majoritar al românilor și transformarea ducatului într-un mozaic de 12 naționalități și 10 religii diferite; dintr-o zonă uninațională, românească, în 1774, Bucovina a ajuns, în 1910, un Das Volkerkonglomerat (popor conglomerat) în care românii reprezentau abia o treime
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
se realizează. Pe de alta parte, evaluarea devine mai fructuoasă numai în condițiile de stabilire, cu cât mai mare exactitate, a ceea ce trebuie realizat în fiecare secvență a procesului. Am afirmat anterior că organizarea științifică a activității de evaluare postulează primatul obiectivelor. Prezentăm în continuare considerentele pe care se întemeiază acest rol: a) obiectivele reprezintă condiția sine qua non a evaluării rezultatelor obținute în procesele sau activitățile educaționale implicit în practicarea exercițiilor fizice. În orice act de evaluare se pornește de la
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
după cele prezentate încercăm să formulăm următoarele precizări (care de fapt reprezintă coordonate teoretice ce trebuie luate în calcul în îmbunătățirea noului sistem de evaluare): * determinarea obiectivelor și proceselor de evaluare se afla într-o relație de interdependență postulat fiind primatul obiectivelor; * evaluare în afara obiectivelor mai ales în activitățile educative nu își ating scopurile pierzându-si o parte din funcții; * obiectivele bine formulate induc criterii de evaluare; * evaluarea indică dacă s-au realizat obiectivele propuse, oferă informații care să servească drept
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
presa românească din exil. Accentul este așezat pe misionarismul eminescian, pe contradicția dintre valențele tradiționale ale culturii și civilizației românești relevate de Eminescu și tipul de societate colectivistă propus prin rusificare. În gândirea politică eminesciană eseistul aprofundează perspectiva istorică, crezul primatului național, critica liberalismului și a formelor goale, „pătura suprapusă” și „clasele pozitive”, sensul etic și călăuza spirituală a neamului, „misiunea noastră ca stat”. Echilibrul judecății de valoare, aprecierea istorică exactă, raportarea juridică a demonstrației critice la aspectele ce țin de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286372_a_287701]
-
Lecțiilor de filosofie juridică de către Iosif Constantin Drăgan (1940 - ediția a IV-a a lucrării lui Giorgio del Vecchio), Mircea Djuvara evidenția importanța lecțiilor pentru cultura noastră națională, În timpuri istorice vitrege: „În timpurile unui pozitivism care duce la afirmarea primatului forței față de drept, Giorgio Del Vecchio a fost În știință stegarul entuziast al ideii de justiție. Dar această idee a constituit În trecut tocmai temeiul dezvoltării noastre politice și naționale și tot pe ea ne bizuim În vremurile noastre de
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
tale să poată fi oricând maxima unei legislații universale? În această dilemă Kant a ales principiul de drept, acela al necesității necondiționate. Doar aceasta putea să reiasă În viziunea Metafizicii moravurilor, realitatea păcii eterne, ca stare descinzând din recunoașterea datoriei. Primatul noțiunii pure a datoriei de drept, În raport de opoziție cu scopurile particulare și Împotriva oricărei consecințe bune sau rele, ni-l arată pe Kant ca pe același gânditor al generalului și necesarului, considerate În calitate de valori superioare, atât pe planul
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
și industriale - din 19 Ianuarie 1941 (Monitorul Oficial No. 16). În expunerea de motive Domnii Miniștri de Justiție și Economie Națională arată că „instituirea comisarilor de românizare avusese ca scop organizarea unui regim economic stăpânit de interesul național și de primatul nostru etnic, într’un anumit moment, împiedicând astfel menținerea sub nume românești simulate a întreprinderilor evreești sau străine de interesele noastre; de asemenea a urmărit o informare exactă asupra drepturilor și intereselor economice, aflate în mâinile străinilor de rasă și
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Direcția Teatrelor o rotește între degete, goală, hotărît parcă să se lase de fumat, întronează convingerea că toți cei prezenți se află în fața unui spectacol de actualitate, care va prinde la public, mai ales la cel tînăr, iar discuția în jurul primatului textului ori a regiei nu-și are locul. Este vizionarea unui spectacol, și el, în calitatea sa de inspector, este de acord să iasă la public. Dacă cineva o să întrebe ce-i cu proporția doi la unu, care, de fapt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Crimeea, însoțind trupele engleze: „Oaspete agreat oriunde în tabăra ostășească, obișnuind să ia masa laolaltă cu combatanții, a făcut din reportajele transmise de pe câmpul de luptă o autentică armă, în fața căreia generalii au început să tremure“4. De altfel, în privința primatului, inscripția memorială de pe cripta lordului W.H. Russel din catedrala St. Paul’s din Londra, reprodusă în lucrarea monografică ce i-a fost consacrată ulterior, este lipsită de echivoc: „Primului și • Leonid Boicu, Geneza „chestiunii române“ ca problemă internațională, Iași
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
priviți - așa cum o face sociologia pozitivistă - ca marionete incapabile de interpretare, ca „idioți culturali” cum se exprimă autorul, care nu fac decât să acționeze mecanic pe baza unor preconstrucții comunicaționale. ¬ Sociologiile interpretative. Ca reacție la teoriile structurale (care urmăreau evidențierea primatului unor dimensiuni societale ale comunicării asupra persoanei văzute în realitatea ei practică), începând cu anii ’60 ai secolului trecut, s-au dezvoltat o seamă de curente care urmăreau alte perspective - persoana, grupurile, raporturile intersubiective în experiența vieții cotidiene. Aceste abordări
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
a SȘF, cu tema “Valori formative ale umanismului în școala românească”, Buc., 12-13 iun 1992]. în: CrRom, 4, nr. 13-14, 1992, p. 11. [48] DELEANU, MIHAIL. Romanul Neamul Șoimăreștilor de Mihail Sadoveanu. în: LRAL, 1992, p. 142-144. [49] DERȘIDAN, I., Primatul textului, cercetări metodice și literare, Ed. Cogito, 1992, Oradea. [50] DERȘIDAN, IOAN, Specificul lecției de lectură literară prin întrebări si răspunsuri. Lecturi se(le)cționate. Noi de Nichita Stănescu, CTC, 3, nr. 3, 1992, 2. [51] DOCA, GHEORGHE; ROCHETTI, ALVARO
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
social în parte, obligându-i să-și reconsidere reprezentările sociale cu ajutorul cărora operaseră până atunci. Aceasta a avut repercusiuni asupra fiecărui individ, îndeosebi în procesul de dezvoltare a personalității celor ce se găseau în perioada de formare. Modelul marxist al primatului contextului socioistoric asupra dezvoltării individului se aplica perfect în acest caz. Iată interpretarea unui cunoscut psiholog, Paul Popescu-Neveanu,privind „înțelegerea esenței umane ca rezultând din ansamblul relațiilor sociale”: primatul socioistoricului asupra individului constă în „transplantarea” esenței contextului în individ, acesta
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
celor ce se găseau în perioada de formare. Modelul marxist al primatului contextului socioistoric asupra dezvoltării individului se aplica perfect în acest caz. Iată interpretarea unui cunoscut psiholog, Paul Popescu-Neveanu,privind „înțelegerea esenței umane ca rezultând din ansamblul relațiilor sociale”: primatul socioistoricului asupra individului constă în „transplantarea” esenței contextului în individ, acesta „nu este prin sine însuși generator, ci doar purtător al esenței «zămislite» într-un cadru sociocultural”. În consecință, schemele mentale, structura gândirii, orientările valorice ale individului sunt subordonate „transformărilor
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și transferabile, legătura cu experiențele cotidiene ale elevilor și cu contextul în care ei trăiesc sunt câteva repere ce ar putea face învățarea mai plăcută și mai eficientă. Temele cross-curriculare propun depășirea manierei clasice de concepere a curriculumului, centrată pe primatul disciplinelor formale, în favoarea unei viziuni constructiviste, care transcende limitele rigide ale obiectelor de studiu. Apariția temelor cross-curriculare are așadar o dublă sursă: evoluțiile specifice teoriei și metodologiei curriculumului și ale teoriilor despre învățare și nevoile exprimate ale societății contemporane față de
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
în parte, obligându-i să-și reconsidere reprezentările sociale cu ajutorul cărora operaseră până atunci. Aceasta a avut repercusiuni asupra fiecărui individ, îndeosebi în procesul de dezvoltare a personalității celor ce se găseau în perioada de formare. Paradigma marxistă a primatului contextului socio-istoric asupra dezvoltării personalității individului se aplică perfect în acest caz. Organizarea și funcționarea socialului s-a „reflectat” în dezvoltarea personalității, în stilul de organizare a reprezentărilor. Pentru a crea un nou model social a fost suficient să se
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
nonverbal, si, probabil, mai mult decât orice altceva, ne putem comunica starea emoțională. Numeroși lingviști sunt de părere că limbajul nostru verbal a evoluat dintr-un sistem non-lingvistic de comunicare care a fost moștenit din trecutul nostru, din statutul de primate. Dacă aceasta aserțiune este reală, atunci ei ar trebui să se aștepte că unele forme ale comportamentului nonverbal să fie aceleași în cadrul culturilor. Evidență curentă sugerează că anumite expresii faciale ale emoției, numite dispoziții sunt universale. Paul Ekman afirmă că
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
emoțiile au evoluat filogenetic, în funcție de scopurile și sarcinile vieții umane, profesorul american face următoarele observații: 1. Există câteva elemente comune ale contextelor în funcție de care apar emoțiile, în pofida diferențelor de învățare socială. 2. Deși emoțiile pot fi observate și la alte primate, este posibil ca anumite emoții să fie specifice doar oamenilor; nu există însă studii convingătoare în acest sens. (Desigur, faptul de a reprezenta experiență emoțională în cuvinte schimba multe dintre caracteristicile experienței emoționale propriu-zise, în moduri în care nu pot
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
lungi de timp, nu fac decât să însumeze ceea ce este de fapt o serie concisa de episoade emoționale. El vorbește de existență a șapte caracteristici ale emoțiilor: apreciere/evaluare automată, elemente comune cu evenimente din trecut, prezența (și) la alte primate, debut rapid, durata scurtă, apariție neașteptată (spontană) și fiziologie distinctă. Mai mult, autorul consideră că aceste caracteristici se regăsesc în amuzament, furie, înfiorare (un sentiment de respect, amestecat cu teamă și uimire, sentiment copleșitor al propriei micimi), dispreț (sfidare), mulțumire
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
ușor de spus și nu încerc s-o fac. Sigur, în primul rând, că lucrurile stau așa și din rațiunile pe care le-a expus Maiorescu. Dar mai e, dincolo de acestea, un factor inanalizabil. Prezența lui în viața publică și primatul pe care și l-a arogat cu totală inocență i-au fost omologate de oamenii cu adevărat mari cu care a fost amic sau contemporan. Ca persoană era fără îndoială de o perfectă distincție, de o desăvârșită bună creștere și
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]