659 matches
-
În poezie sub forma clișeelor literare. Chiar tradiționalul ohtat, bunul familiei, devine la Iancu Văcărescu „un grămădit ohtat” (Călătoria), iar suspinurile vin totdeauna În valuri (Nemulțumire cu nădejdea): „Înfocate scoț suspinuri Tot În valuri, tot În chinuri, Ce fac, mă primejduiesc.” Există o anumită foame de noțiuni și dorință de expansiune În lirica lui Iancu Văcărescu și asta se vede mai bine În baladele lui, dintre care una Peaza rea, arată o mișcare extraordinară a fanteziei. Formula poetică permite trecerea rapidă
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ei de desfășurare este crîngul, pajiștea În ambianță nocturnă. Apare și plăcerea În suferință: „Ș-Îmi place ceasul de chin, Voi pururea să suspin”, Însă acest om simțitor și pătimaș nu stăruie În jertfă și amărăciune. Nu vrea să se „primejduiască”, cum zice Într-un vers citat Înainte. Caută simpatia, și „glasul de cuget” se arată a fi mai puternic decît glasul simțurilor. Recomandă, În toate, „tarea răbdare” și, Într-un Răspuns la plîngerea unui Înșelat de o femeie, se arată
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
În orice caz, decît priveliștile ce primesc adeziunea poetului. Alecsandri devine, fără voia lui, un remarcabil poet al pustietății. Însă dezolarea În fața golurilor din natură nu ține mult și nu provoacă un sentiment de neliniște cosmică. Ordinea universului nu este primejduită, haosul, golurile, pustiurile sînt accidente În natură. Dealtfel, Alecsandri trece repede peste ele. Odată tabloul Încheiat, ochiul caută cu aceeași curiozitate alt peisaj, În contrast de obicei cu cel dinainte, În așa fel Încît ele formează un cuplu de alb-negru
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
nu descoperă asemenea legături secrete. Ea se mulțumește cu sentimentul unei comuniuni bonome În natură. Lunca este o natură fericită. Nu cunoaște contestația pentru că nu cunoaște contradicția. N-are forțe rebele, În teritoriul ei nu există goluri, rupturi care să primejduiască sensul acestei comuniuni și plenitudini. Lunca este și un spațiu erotic. Eminescu cheamă femeia În mijlocul codrului, Alecsandri o invită (vom arăta mai tirziu) În luncă la o partidă de șoapte, de cîntece Îngînate și de bocete line. În interiorul luncii se
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Poemul coboară În cunoscutele convenții. Peisajul, constituit printr-un refuz ce se dovedește a fi productiv, se Încheie cu imaginea deprimantului ocean de iarbă „necunoscut În lume”. Am intrat deja În peisajul retoricii. Relația dintre poezie și obiectul ei este primejduită, În poemul comentat Înainte, de o teamă obscură. Teama este provocată În alt poem (Calea Robilor) de senzația de gol cosmic. Este unica dată cînd Alecsandri are o reverie uranică Încheiată printr-o reverie a pustiului terestru: „Pe cerul nalt
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
obiect metonimic) este la Conachi „umbreluța”. Un obiect dăruit, nu un obiect primit. Umbreluța este, negreșit, un mesager. Mesagerul unei mari pasiuni, investit și cu alt rol. El trebuie să vegheze castitatea ibovnicei, s-o apere de orice i-ar primejdui trupul și morala. Mai este, În aceste condiții, obiectul metonimic un fetiș? Schimbîndu-și adresa, el a pierdut Învestitura de care vorbește Barthes. Umbreluța nu e imaginea femeii inaccesibile, este un instrument de seducție și vigilență (ocrotire). Mesagerul și paznicul unei
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
vrea să-l mai aibă în clipa cînd îi trebuie cel mai mult? Dacă lovitura nimerește, intervine un al doilea moment critic, momentul cînd balena începe să fugă; atunci atamanul și harponistul aleargă de la un capăt la altul al ambarcațiunii, primejduindu-și nu numai propria viață, dar și pe a celorlalți. Atunci abia, își schimbă ei locurile, iar atamanul, adică șeful ambarcațiunii, își ocupă locul de comandă ce i se cuvine la prova. Orice s-ar spune, treaba asta mi se
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
caz, intenția lui. Căci în urma lui veneau două ambarcațiuni, iar el își făcea socoteala că acestea vor ajunge repede lîngă Pip și-l vor pescui - deși vînătorii de balene nu manifestă întotdeauna o astfel de solicitudine față de vîslașii care-și primejduiesc viața din pricina propriei lor lașități; asemenea accidente se petrec destul de adesea pe mare, iar în tagma vînătorilor de balene, un laș este aproape invariabil privit cu aceeași scîrbă necruțătoare cu care sînt priviți fricoșii în armatele și flotele de război
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
efectuată o analiză sistematică asupra operării stocării permanente pe baza datelor specifice privind inventarul deșeurilor, gestionarea stocării permanente și schema de operare, pentru a arăta că deșeurile nu reacționează cu roca în nici un mod, fizic sau chimic, care ar putea primejdui duritatea și etanșeitatea rocii, punând în pericol însuși locul de stocare permanenta subterană. Pentru aceste motive, ar putea să nu fie acceptate la depozitare deșeurile enumerate în art. 5(1) din Hotărârea Guvernului nr. 162/2002 privind depozitarea, deșeuri susceptibile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165649_a_166978]
-
democratice; - Apărarea instituțiilor democratice; - Asigurarea consolidării și dezvoltării Republicii Populare Române; - Apărarea ordinii publice și securității poporului. Pentru înfăptuirea acestei meniri, ea uzează de următoarele atribute: - Informează asupra faptelor și stărilor de fapt care interesează securitatea poporului; - Previne infracțiunile care primejduiesc regimul democratic și securitatea poporului; - Constată și cercetează infracțiunile prevăzute în alineatul precedent, conform cu dispozițiunile Codului de Procedură Penală și prezentei Legi. ORGANE SPECIALE I. Secretariatul General Compus din: - Serviciul Cabinete, - Serviciul Secretariat, - Registratura Generală, - Arhiva Generală și - C.I.S. are
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
a oricui. A?adar, interesul na? ional este cel care trebuie s? fie elementul decisiv �n luarea oric? rei hoț? r�ri politice, culturale sau educative. Astfel, �n ochii lui Eminescu, ceea ce numea el �liberalismul american� (sau valorile umane occidentale) ar putea primejdui unicitatea caracterului etnic rom�nesc ? i trebuie deci respins. Eminescu, cel mai mare poet al Rom�niei, se n? scuse ? i el la Boto? ani. Că ? i Iorga, era de origine etnic? nerom�neasc? , numele original al familiei fiind Eminovici
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
este dreapt? sau nedreapt? �. Magistratul Holmes nu se referea la o �purificare etnic? �. Dar � protejat de dou? oceane, suveran pe continent ? i �nzestrat cu bog?? îi de nedescris ? i cu institu? îi democratice � na? ionalismul Statelor Unite nu era nici pe departe primejduit �n m? sura �n care erau na? ionalismul rom�nesc sau na? ionalismele balcanice. Dac? se sim? ea �n pericol, reac? iona �mpotriva americanilor nativi la fel de f? r? absolut nici un fel de scrupule, a? a cum o f? cuse �n 1942 �mpotriva americanilor de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
„Civilizația umană este amenințată din exterior de barbaria violenței și din interior de barbaria uitării.” R. Rieman Cuvânt înainte Trăim într-o lume anomică și debusolată, în care violența proliferează malign, primejduindu-i integritatea. De aceea, orice carte centrată pe un asemenea subiect se dovedește mereu bine venită, mai ales când problema este plasată într-un context mai larg, aspect evocat încă din titlu: violență, traumă, reziliență. Sunt trei teme care au
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
coincideau cu p]rți ale înv]ț]turii morale creștine. Aceast] coincident] a ajuns mai tarziu o tem] în ap]rărea filosofiei și a studiului scriitorilor p]gani, pe care scolastica o oferea când era acuzat] c] cercet]rile sale primejduiau credință. Descoperirea din filosofia grec] care îi interesa pe P]rinți era cea a gândirii practice (rațio practică) sau a „gândirii corecte” (recta rațio în latin], orthos logos în greac]). Atât Platon, cât și Aristotel au susținut c] exist] o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pînă la desfigurare, făcînd ca fostele locuri încîntătoare să semene cu ogrăzile unor cazărmi. Ce-și închipuie acești... inovatori, în țîfna lor parvenită, că boierii nu știau ce-i frumosul destinat veșniciei? Ignoranța lor ne interesează doar în măsura în care continuă să primejduiască imaginea unui oraș unic, prea puțin apărat de elanul resentimentarilor. În rest, Dumnezeu cu mila! Ce altceva e tolerarea, de către actualul regim, a grotescului spectacol cu un rege Cioabă, decît transferul aceluiași complex resentimentar, antimonarhic, antinobiliar, către o zonă ignobilă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
poporanistă, portretul unui „apostol” dăruit menirii lui în - utopie de început de secol - „satul ideal”. Cumnat cu Constantin Stere, P. cată însă cu mâhnire la „satul real”, cu sumbra lui mizerie. Și suferă pentru că satul e vatra de românism curat, primejduit de relele ce se abat dinspre oraș, „iadul gol” - contaminație sămănătoristă -, unde valorile autentice se alterează, se părăduiesc. Articolele, mizând pe stratagemele persuasiunii, vădesc indiscutabile aptitudini de psiholog. Încă student, P. emite, la un congres, avizate Considerațiuni psihologice din viața
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288944_a_290273]
-
la plural a conceptului de exil, deoarece există tot atîtea exiluri cîte epoci, motivări, persoane, căci, din punct de vedere politic și administrativ, exilat este acela care nu se poate Întoarce În țara din care a fugit fără să Își primejduiască libertatea. Astfel, exilul se caracterizează prin asumarea conștientă de către individ a responsabilității de a acționa public pentru a face cunoscută situația țării din care provine, avînd Întotdeauna o dimensiune elitistă, care Îl diferențiază radical de celelalte forme de migrație. Totuși
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
vieneze, alcătuiesc un material publicistic de succes, datorită căruia în scurt timp gazeta ar fi ajuns la tirajul, imens pentru vremea aceea, de 1800 de exemplare. Dar o știre eronată, prin care se anunță prematur căderea Plevnei, pune capăt întreprinderii, primejduind totodată și pe redactori, atacați de „publicul” indignat. În numărul păstrat, Caragiale publică articolul O măsură urgentă, în care cere trimiterea pe front a medicilor Gărzii Naționale, și o compilație, după surse franceze, despre omul politic L.-A. Thiers. „Ecourile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288363_a_289692]
-
pentru "a smulge din jurul Tronului buruienile care îi întunecă strălucirea", "Frontul Constituțional" viza, mai ales, camarila, definită de liderul georgist drept "putere ascunsă care determină venirea și plecarea guvernelor, așează meschine socoteli personale deasupra celor mai vitale interese de stat, primejduiește prestigiul Coroanei"569. Gheorghe Brătianu și-a precizat, de asemenea, poziția față de problema modificării Constituției, vehiculată insistent de camarilă și de cercurile politice din România. Încă din anul precedent, el arătase că unele din reformele politice preconizate de conducerea georgistă
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
optat pentru o soluție proprie, nelăsându-se influențat de partizanii politici. Pronunțându-se pentru un "guvern de mână tare și de autoritate", președintele georgiștilor respingea ideea unui guvern național-țărănist, apreciind că acesta ar favoriza închegarea unui front popular, care ar primejdui regimul monarhic. El respingea și ideea unui guvern Al. Vaida-Voevod, argumentând că acesta i-ar putea favoriza pe legionari, primejdioși pentru monarhie și pentru liniștea țării. Invitat prin intermediul lui P. Papacostea să se alăture unei coaliții Averescu, Goga, Cuza, care
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
exproprierii de la 1918-1921. Mă voi servi în documentarea mea de citate din cartea colegului Mihail Antonescu, "Regimul agrar român". Iată ideile și principiile directoare ale partidului liberal care au dus la procesul de expropriere. [...] Ori de câte ori exercițiul proprietății devine antisocial și primejduiește starea generală, armonia socială și "last but not least" proprietatea productivă, ea însăși, ca funcțiune socială, statul e în drept să intervină ca regulator-coordonator și să legifereze, în scop de a face să-și îndeplinească mai bine funcțiunea ei socială
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
țară. Nu de acum, ci de doi ani am făcut să se audă un strigăt de prevestire. El nu a fost ascultat. Acum târgul s-a încheiat între guvern și misiții care pândesc la ușile dosnice; el s-a încheiat primejduind existența, însăși a țării și a monarhiei. Dar acest guvern s-a făcut, în același timp, slugă plecată străinilor pe care i-a ademenit, făgăduindu-le afaceri și câștiguri. De aceea, el este primit cu bucurie de cămătarii de peste graniță
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
al corupției și al jafului din averea publică. El cere astăzi, prin cetățenii capitalei și delegații din toată țara, plecarea de la cârmă, cu un ceas mai devreme a guvernului, care compromite tot mai mult, renumele și tradiția glorioasă a PNL, primejduind interesele vitale ale țării. El revendică cu hotărâre răspunderea întreagă a guvernării, pentru mântuirea țării". (" Mișcarea", nr. 1138, 4 decembrie 1934.) Diverse hârtii interesând viața PNL " D-nii mareșal Aversecu, președintele Partidului Poporului și Gheorghe I. Brătianu, președintele Partidului Național Liberal
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
demnitate și de cumințenie, în viața națională. [...] V-am spus în marea întrunire care a avut loc la București, acum două săptămâni "Mă veți găsi ireductibil în două împrejurări: dacă aș avea convingerea că un interes al statului poate fi primejduit, dacă aș avea sentimentul că demnitatea partidului și valoarea morală a acțiunii noaste pot fi, în orice fel, compromise". Cunoașteți propunerile de colaborare ce mi s-au adresat. Indiferent de chestiunile de portofolii, sau de mandate [...] nu mi s-a
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
preoții creștini să ajungă la ei, să Întemeieze mănăstiri și să Învețe pe alții să cânte. Deci, În evul mediu, viața muzicală se desfășoară În mănăstiri, religia fiind singura ei temă. Dar și această epocă ia sfârșit. Europa se vede primejduită din toate direcțiile. Seminții străine amenință să năvălească. În asemenea Împrejurări preotul nu mai putea juca rolul principal. Europa avea nevoie de bărbați care să fie În stare să o apere cu arma În mână. Astfel ia naștere ordinul cavalerilor
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Juncă Ciprian () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93535]