17,847 matches
-
bucătărie cât și de cameră a ei, a Romeliei, dar și cameră de zi. Odaia nu era deloc frumoasă: tavanul scund, ferestrele întunecoase, pereții coșcoviți și înnegriți din cauza fumului. De când venise Romelia, însă, încercă să o facă cât de cât primitoare, având grijă să o mențină curată, ordonată, să șteargă praful permanent. Puse laptele la fiert și așeză pe ochiul alăturat fiertura pentru porc. Privea cum arde focul, gândindu-se la treburile pe care le are de făcut în acea zi
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL II – EPISODUL 4 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1901 din 15 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348523_a_349852]
-
Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 82 din 23 martie 2011 Toate Articolele Autorului Introducere În general, orice taină are nu doar un sens și un aspect particular, ci ea are și un aspect comunitar. Ea nu privește numai pe primitorul ei luat izolat, ci are rezonanța și în jurul său, asupra comunității în care a primit-o și a cărei lucrare este. Dintre toate tainele cea care prezintă cel mai evident această înfățișare comunitară este Sfânta Euharistie. Împărtășirea cu Isus Hristos în
CATEVA REFERINTE DESPRE CARACTERUL COMUNITAR AL SFINTEI EUHARISTII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349141_a_350470]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > CÎND MÎINILE SUNT FRUMOASE Autor: Georgeta Zecheru Publicat în: Ediția nr. 1270 din 23 iunie 2014 Toate Articolele Autorului N-am văzut mîini mai frumoase decît acelea ce știu să-mbrățișeze Sunt calde, primitoare și duioase N-am întîlnit mîini mai frumoase cum sunt ale prieteniei ce ți se oferă Sunt bune, curate și uneori înșelătoare Nu sunt nicăieri mîini mai frumoase ca ale mamei care te învață primii pași, și primele cuvinte Sunt
CÎND MÎINILE SUNT FRUMOASE de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349304_a_350633]
-
pe alții, ci din cauza înlemnirii din suflet. Iisus Hristos a venit pentru toți, dar nu pentru oricine, asta însemnând că trebuie să te aduci în acea stare de spirit prielnică primirii parabolelor. De aceea, defectele care ne împiedică să fim primitori sunt: indigența minții (dezinteresul și prostia), consimțirea euforică (exaltarea fără temei), sufocarea spiritului cu grijile lumești, excesul de spirit critic (vigilența încruntată care nu se angajează în nimic), opacitatea agresivă. De cealaltă parte, însușirile care înlesnesc primirea mesajului pericopic sunt
DESPRE PARABOLE ŞI PERICOPE PERCEPUTE CA ADEVĂRURI SACRE ÎN CONCEPŢIA FILOZOFICĂ A LUI ANDREI PLEŞU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349295_a_350624]
-
mici gospodării ale măicuțelor, îngrijite și înnobilate de varietatea florilor. Căsuțele vechi, curate, proaspăt zugrăvite, parcă sunt desprinse din cărțile cu povești. Bat la una din porți, poposesc pe acolo și se face cum se face că leg prietenii. Măicuțele, primitoare și comunicative, femei de țară ori cu multă învățătură de carte, pictorițe de icoane, poete, specialiste în arta broderiilor și a goblenurilor, istorisesc despre Mânăstire și despre viața lor de mirese ale Domnului. O măicuță se oferă să-mi fie
CĂLĂTOR PRIN BUCOVINA DE ELIZA ROHA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349434_a_350763]
-
delicatețurile pomenite și cu multe promisiuni din partea lui Nae, că... „în caz că ne merg afacerile, să ne asociem și să dezvoltăm un lanț de chioșcuri-magazine, cu care să „înlănțuim” tot orașul, părțile înflăcărate au procedat la inventarul mărfurilor din stoc. Gestionarul primitor a fost domnul Mototolea, proprietarul chioșcului, care a avut prilejul să-și demonstreze calitățile sale de „adevărat” comerciant. Bineînțeles că Nae a avut grijă să care toate mărfurile bune în garajul său, lăsând pe stoc numai mărfuri greu vandabile, cu
FRAGMENT 2- CHIOŞCARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1394 din 25 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349718_a_351047]
-
și național la păstrăv”, „Concurs de găurire a buștenilor pentru plută”, „Expoziție și concurs gastronomic”, „Cele mai frumoase și performante păstrăvării”, „Cel mai frumos costum popular tradițional”, „Cea mai frumoasă gospodărie tradițională”,”Cea mai frumoasă grădină cu flori”, „Cea mai primitoare pensiune agroturistică.” S-au acordat premii și Trofeul Festivalului Păstrăvului, o diplomă și un păstrăv sculptat în lemn. Festivalul Național al Păstrăvului în numai 5 zile ne-a oferit o sinteză a unui mod complex de viață bazat pe hărnicie
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
de unde soarele strălucește auriu, privegheat de un glas divin. La plecare parafrazând un mare poet, am putea spune și noi „Te salut din inimă, frumoasă Bucovină!” și sperăm să fii mereu la fel de nobilă și de măreață, de bogată și de primitoare, de originală și de încântătoare, de blândă și de odihnitoare, iar focul tradițiilor, al prieteniei, al respectului față de valorile autentice să ardă veșnic la Ciocănești. Informația despre localitate ne-a fost oferită de următoarele persoane: Marilena Niculiță, director Muzeul Național
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
ființe prin naștere de către un ipostas și prin primirea ei totală prin nașterea de către alt ipostas. Dar Dăruitorul prin naștere, sau Tatăl, privește în același timp cu bucuria deplinei iubiri spre Cel ce există prin dăruirea Sa de Sine. Și Primitorul existenței prin naștere, la fel. Cel ce există ca rod al dăruirii desăvârșite prin nașterea din primul ipostas, se bucură de Dăruitorul existenței Sale prin naștere, însă nu ca Cel ce este El însuși izvorul acestei bucurii, căci tot ce
DESPRE EXISTENŢA, MISIUNEA ŞI SOBORNICITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1995 din 1 [Corola-blog/BlogPost/344349_a_345678]
-
desăvârșită Existența care nu este conștiință de sine nu este deplină. Rostul existenței se împlinește prin persoană. Persoana presupune deopotrivă conștiința propriei identități și capacitatea dăruirii de sine, trăirea bucuriei rezultată din dăruirea față de celălalt. Persoana este existență dăruitoare și primitoare, capabilă să comunice bucuria trăită. O persoană nu-și poate fi autosuficientă. Existența ei se împlinește prin relația cu altă persoană. În Sfânta Treime este structurată existența desăvârșită, întrucât există și cea de-a treia Persoană capabilă să împărtășească printr-
DESPRE EXISTENŢA, MISIUNEA ŞI SOBORNICITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1995 din 1 [Corola-blog/BlogPost/344349_a_345678]
-
încet am ajuns deasupra ei și corpurile noastre au fost unite de o tandră îmbrățișare, despărțite doar de slipuri, care au dispărut cu repeziciune, de parcă nici nu le-am fi avut pe noi. Căldura și umiditatea cupei era dulce și primitoare, iar puful pubian electrizant. Mă cutremuram de plăcere și mă temeam să-mi grăbesc prea tare simțurile, stârnite de febrilitatea căutărilor ei printre pulpele mele. O mână fină și pricepută a călăuzit pe drumul plăcerilor magnifice principalul pion al simțurilor
VALEA MARE – VALEA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344410_a_345739]
-
PSD brăilene, doamna Didina Stănescu, din cuvintele căreia cităm: ,,Le felicit pe colegele noastre de la Organizația Municipală pentru ideea de a organiza o actiune de suflet, cum este dăruirea de carte și pentru ideea de a alege Movila Miresii ca primitor al cărților, pe care Organizația de Femei șiOrganizația Județeană de Tineret s-au străduit să le adune cu drag, pentru a fi oferite bibliotecii movilene. Personal ofer o Enciclopedie a limbii române, o lucrare științifică care poate fi de folos
ORGANIZAŢIA MUNICIPALĂ DE FEMEI A PSD BRĂILA, INIŢIATOAREA ACŢIUNII ,,O CARTE PENTRU FIECARE” de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344512_a_345841]
-
și ocazional: botez, cununie, absolvirea liceului. În acest an în timpul festivalului slujba a fost oficiată de părintele Oprea Eugen din Ibănești Sat. O vizită făcută la familia Chirteș Izidor și Alexandra, în localitatea Uricea, într-un spațiu molcom, feeric și primitor, ne-a ajutat să ne convingem de hărnicia și bunul gust cu care acești oameni ai muntelui își îngrijesc gospodăria. Aici, unde te-ai aștepta foarte puțin, din grădinița casei ne zâmbesc florile multicolore, fragede și delicate, iar în interior
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
cu vreo opt ani ne-a chemat într-o miniexcursie în Portugalia, țară în care a trăit mulți ani și a fost iubit și respectat de multă lume. Și acolo ne-a arătat frumusețile naturii, farmecul inegalabil al micuței, dar primitoarei localități Serpa, am văzut că portughezii sunt oameni deschiși, primitori, și am urmărit și un campionat, dacă nu mă înșel european, de fotbal. L-am simțit foarte aproape și cu acea poftă de viață despre care am amintit. Da, desigur
ACELAŞI OM, ALT PĂIANJEN de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350198_a_351527]
-
în Portugalia, țară în care a trăit mulți ani și a fost iubit și respectat de multă lume. Și acolo ne-a arătat frumusețile naturii, farmecul inegalabil al micuței, dar primitoarei localități Serpa, am văzut că portughezii sunt oameni deschiși, primitori, și am urmărit și un campionat, dacă nu mă înșel european, de fotbal. L-am simțit foarte aproape și cu acea poftă de viață despre care am amintit. Da, desigur, nici eu nu l-am cunoscut în totalitate, nu i-
ACELAŞI OM, ALT PĂIANJEN de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350198_a_351527]
-
a plecat la Turda. La gara mică din Turda îl aștepta unul din frații Antilopei cu motocicleta. Ajunși acasă Antilopa îl aștepta cu mult fast. Cu această ocazie a cunoscut pe părinții Antilopei, niște bătrâni ardeleni foarte cumsecade și bine primitori de oaspeți. Seara tinerii au fost în vizită la sora Antilopei care locuia cu soțul său inginer metalurg la Industria Sârmei desigur. Sora Antilopei ca și soțul ei au fost încântați să-l cunoască pe Matei. La întoarcere au trecut
ANTILOPA; CUM SE VEDEA VIITORUL? de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361775_a_363104]
-
sfinte Cu voievozi neștiuți și scumpe amintiri. Cetate sfântă a credinței drepte Ierusalim pe plaiuri românești O lume-ntreagă ai chemat să vadă Și cine-ai fost pe vremuri și cine-acuma ești. Moldovă-patrie natală, Cu oameni buni și foarte primitori Din fiii tăi plecat-am într-o iarnă Primește-mă acum printre păstori. Credința ta mi-a îndreptat privirea Spre adevăr, spre bunul Dumnezeu Voiesc să-mi mai sfințești odată firea Primește-mă la sânul tău. Îmi arde sufletul și
AŞTEAPTĂ-MĂ, MOLDOVA MEA, CĂ VIN! de ION UNTARU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361934_a_363263]
-
aproape de munții Ural, am dus dorul acestor locuri” ( Cap. I, „Din amintiri spre realitate). Astfel este prefigurată linia seducătoare a suitei de texte, ce vor urma să ramifice discursul realist, din care se va ivi un univers inepuizabil. Despre inima primitoare a Bucovinei, Marian Malciu vorbește solemn. Frazele se impregnează cu o savoare durabilă, dar, uneori, intensitatea lor este domolită de un viguros temperament liric. Însă, ritmul viril al scrierii, ocupă un centru privilegiat odată cu spontana captare a tumultului de viață
FILIGRAMA DOR DE BUCOVINA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365784_a_367113]
-
acum, aici, vă semnalez câteva idei importante existente în cartea mea, pe care le regăsesc, foarte bine concentrate, în câteva expresii ale domnului Ion. N Oprea: ”De la natura desăvârșit de armonioasă și generoasă la arta încântătoare a mănăstirilor, de la sufletul primitor al băștinașilor - descendenți din dacii liberii și din răzeșii lui Ștefan cel Mare și Sfânt, care se manifestă și azi prin tărie de caracter - la modul cum își întrețin gospodăria până la cel cum și-au păstrat portul și tradițiile, totul
SEMNAL EDITORIAL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365757_a_367086]
-
când vorbea cu noi, așa că la un moment dat mama o întreabă: „Dar tu știi cu cine vorbești?” Iulia credea, în mod incorect, că vorbea cu fata ei, când de fapt conversa cu noi. După ce deschide ochii, Iulia ne zâmbeste primitor, mă recunoaște chiar și pe mine, și văd că îi dau lacrimile când ne spune ce bune suntem noi cu ea. De fapt Iulia ne este tare dragă, are ceva ce îți atinge sufletul. O doamnă care avea grijă de
ALIENARE ŞI DRAGOSTE de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365933_a_367262]
-
de vânt zbuciumată-n unde, netezită-n val, în cele din urmă a ajuns la mal. Timidă, stingheră, plăpândă și gingașă, cu forme alungite, cu ochi migdalați, și-un trup iubit de soare s-a odihnit o clipă pe plaja primitoare. „Aici e țărmul, ți-au spus Aici e casa”. Dar între pietrele din jur Alese, cizelate, lucitoare Erai o piatră de culoare. PRIMĂVARA E primăvară. O strig în gura mare să audă întreaga suflare, o strig în românește, franceză, rusește
FLOARE DE NISIP (POEME) 1 de MADELEINE DAVIDSOHN în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365971_a_367300]
-
BUICĂ Autor: Ion Iancu Vale Publicat în: Ediția nr. 2124 din 24 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Cu rădăcini adânci în caldul humus deliormănean, pe care îl slăvește și îl cântă cu patos, cât și loială trăitoare în glacialul, dar primitorul pământ al frunzei de arțar, Elena Buică, ce răspunde și la sentimentalul apelativ de Buni, mi-a dăruit de curând (într-o miraculoasă și antologică întâlnire, despre care am să vorbesc altă dată) câteva volume, a căror realizatoare este, printre
VĂZUT DE ELENA BUICĂ de ION IANCU VALE în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365984_a_367313]
-
VĂZUT DE ELENA BUICĂ, de Ion Iancu Vale, publicat în Ediția nr. 2124 din 24 octombrie 2016. Cu rădăcini adânci în caldul humus deliormănean, pe care îl slăvește și îl cântă cu patos, cât și loială trăitoare în glacialul, dar primitorul pământ al frunzei de arțar, Elena Buică, ce răspunde și la sentimentalul apelativ de Buni, mi-a dăruit de curând (într-o miraculoasă și antologică întâlnire, despre care am să vorbesc altă dată) câteva volume, a căror realizatoare este, printre
ION IANCU VALE [Corola-blog/BlogPost/365986_a_367315]
-
alături de inspirate eseuri literare, autoarea a inserat și prezentări de cărți, „fotografiind”, „radiografiind” și ... Citește mai mult Cu rădăcini adânci în caldul humus deliormănean, pe care îl slăvește și îl cântă cu patos, cât și loială trăitoare în glacialul, dar primitorul pământ al frunzei de arțar, Elena Buică, ce răspunde și la sentimentalul apelativ de Buni, mi-a dăruit de curând (într-o miraculoasă și antologică întâlnire, despre care am să vorbesc altă dată) câteva volume, a căror realizatoare este, printre
ION IANCU VALE [Corola-blog/BlogPost/365986_a_367315]
-
Acasa > Cultural > Modele > GETA POSTOLACHE. PRIMITOARE, PĂSTRĂTOARE ȘI DĂRUITOARE A MOȘTENIRII FOLCLORULUI Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1256 din 09 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Vor certa specialiștii pe cineva care îndrăznește să considere muzica folclorică moldovenească atât de vastă și cu iubitori
GETA POSTOLACHE. PRIMITOARE, PĂSTRĂTOARE ŞI DĂRUITOARE A MOŞTENIRII FOLCLORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365457_a_366786]