1,382 matches
-
proporționalității”, Dreptul, nr. 3/1997, p. 39. footnote>. Principiile fundamentale ce stau la baza statului de drept presupun un anume cadru normativ, prin care se realizează organizarea și funcționarea administrației publice și prin care se stabilește în primul rând sistemul principial juridic ce guvernează întreaga administrație publică<footnote N. Popa, Teoria generală a dreptului, Editura Actami, București, 1996; I. Iovănaș, Drept admi nistrativ și elemente ale științei administrației, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1977. footnote>. Având în vedere că administrația publică
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
colectivităților respective. Constituția din 1 iulie 1866 proclama că administrarea intereselor colectivităților locale se realizează prin „instituțiile județene și comunale”, reglementate prin legi, care au la „basă decentralisarea administrațiunei mai complectă și independința comunală” (art. 106 și 107), declarându-se principial autonomia locală. Constituția din 1923 statuează despre instituțiile județene și comunale, în art. 41 și 108, stabilind că acestea sunt reglementate prin legi ce „vor avea la bază descentralizarea administrativă, iar membrii consiliilor județene și consiliilor comunale sunt aleși de
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
Șerban Cioculescu, În efectele terapeutice ale versului alexandrin, cu rigorile sale formale, recomandat odată autorului Brățării nopților, pentru a fi de acord că În scrisul acestuia există multe „virtuți poetice neîndiguite”, explicabile, desigur, și prin „uzul și abuzul unei disoluții principiale” caracteristice „poeziei moderniste” În genere - cum observă criticul cu altă ocazie - dar, nu mai puțin, prin frecventa neglijare de către poet a „principiului ordonator” capabil să asigure „grămezii de semnificanți” minima coerență, fie și pe temeliile mișcătoare ale luxuriantei „imagi-NAȚIUNI”. În
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
de a privilegia dimensiunea metacomunicativă 1, în detrimentul celei metafizice. Un argument în plus pentru a readuce în discuție ecuația preplatonică mimesis = joc, simulare 2. Căci, în cele din urmă, la ce altceva ne-ar putea trimite cu gândul recunoașterea heterogeneității principiale a lumilor - reale sau ficționale - care amalgamează neîncetat datele percepției și pe cele ale imaginarului, elemente posibile și imposibile, credibile și incredibile, ca într-un joc iluzionistic de oglinzi? Din această perspectivă, dimensiunea ludic-manieristă și cea tranzitivă nu ni se
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
în calcul evidența că nici din spațiul poeziei nu au lipsit tentativele de reconciliere dintre funcția metacomunicativă și cea de reprezentare. Alianță provizorie împotriva dominației modelului lingvistic (considerat multă vreme unicul criteriu de stabilire a poeticității) sau recunoaștere a fuziunii principiale a mimesis-ului-ficțiune cu jocul, (ambele delimitate de „cadre” specifice, în contrast cu acțiunile sau comunicarea „reală”)? Prin labirintul acestor numeroase și (adeseori) contradictorii avataruri ale „referinței” (dintre care nu lipsește, desigur, nici intertextul mai abil sau mai stângaci camuflat) ne va servi
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
răspundă prin colorit sau prin alură, care există în instrumentul vocii, printre limbi și uneori la câte unele dintre acestea...” 2. Însă de aici și până la a interpreta nostalgia tiparelor primordiale, a principiilor întemeietoare de semnificații, în sensul unei autoreferențialități principiale a literaturii, distanța este destul de mare. Fondul problemei nu constă în a aproba sau în a respinge o asemenea viziune, ci în a cântări implicațiile paradoxului pe care ea îl implică: limbajul poate fi, simultan, mimetic și non-mimetic, reprezentațional și
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
terminologia autorului). Această reluare se aseamănă cu alte tipuri de relații ce se stabilesc între texte, cu traducerea, spre exemplu, cu diferența, deloc neglijabilă, că în cazul rescrierilor reluarea poate fi însoțită de diverse transformări survenite în respectivele „protolumi”. Caracterizate principial tocmai prin radicalismul amalgamărilor pe care le permit,162 aceste rescrieri oferă o lecție teoretică ce poate fi extinsă dincolo de cazurile particulare aduse în discuție - The New Sufferings of Young Werther, de Ulrich Plenzdorf (1973), Wide Sargasso Sea, de Jean
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
se vorbește de distincția între proză și poezie se are în vedere, de regulă, separarea între un discurs care este constituit, înainte de toate, dintr-o „succesiune de evenimente, de fapte” și un discurs care exaltă dimensiunea expresivă (sau reflexivă), excluzând, principial, posibilitatea comunicării. În acest ultim caz, caracteristic, dacă nu pentru întreaga lirică modernă, cel puțin pentru mitul teoretico-polemic impus de Hugo Friedrich, poetul este și unicul destinatar posibil al propriei opere. „Obscuritatea poeziei apare tocmai ca o consecință a acestei
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
deliberată a resurselor unui „imaginar mimetic”245, care presupune nu de puține ori schimbul de roluri (între Cititor și Autor, de pildă), travestiul, deghizarea textuală, simularea. Și toate aceasta - trebuie să precizăm - nu ca modalități de exhibare a unei autoreferențialități principiale a limbajului și a literaturii, ci ca strategii de adaptare la o realitate iremediabil scindată. În consonanță cu o asemenea viziune asupra realului, vom încerca să valorificăm, pe cât posibil, polisemantismul termenilor de mimetic, respectiv ficțional (aceștia constituind, în fond, criteriile
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
a secolului XX), schimbul de roluri (între cititor și autor, de pildă), travestiul, deghizarea textuală, simularea reprezintă mai mult decât simple procedee compoziționale și stilistice. Ele se manifestă - trebuie să precizăm - nu atât ca modalități de exhibare a unei autoreferențialități principiale a limbajului și a literaturii, cât mai cu seamă ca forme de reacție la stimulii unei realități iremediabil scindate (schizoidie care nu are practic prea multe în comun cu lumea occidentală a simulacrelor, în afară de aceeași inaderență la real). În poemele
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
o mărime vectorială 413. 6. Concluziitc "6. Concluzii" Din toate cele spuse până acum s-ar putea deduce că orice tentativă de investigare a raporturilor dintre literatură și lume conduce - în mod inevitabil - la reafirmarea, ceva mai nuanțată, a autoreferențialității principiale a textelor literare. Și într-adevăr crucială pare să rămână împrejurarea că limbajul literaturii - chiar și atunci când pretinde că s-ar referi la lucruri, personaje și evenimente reale - nu renunță cu totul la aspirația de a concepe o realitate de
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
implicit În scrierile mai multor autori În secolele al XVII - lea și al XVIII - lea, printre care Montesquieu, J. Steuart sau A. Smith, ca sine rațional, prin opoziție cu iraționalitatea și arbitrariul pasiunilor. Dintre cele trei mari pasiuni echivalente păcatelor principiale ale omului, enunțate la Începutul creștinismului de Sfântul Augustin, anume goana după bani și averi, goana după putere și goana după plăceri sexuale, primul avea să se detașeze treptat prin raționalitatea cu care putea fi urmărit, dar și prin relativa
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
membrilor echipei drept forța lor; 2. ascultă ce are de spus fiecare membru din echipă; 3. clarifică obiectivele, țelurile; 4. acordă-le membrilor echipei șansa de a dovedi ceea ce pot; 5. încurajează membrii echipei; 6. tratează fiecare membru în mod principial, nepărtinitor; 7. asumă-ți responsabilitatea în mod anticipat”. Punerea în practică a acestor „instrumente de motivare” nu este lipsită de pericole. Astfel, există pericolul ca instruirea cu privire la motivație să se facă cu stângacie, fără tact, iar factorii care ar trebui
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
de obicei, prin opoziție cu el. Or, după cum bine se știe (vezi, de pildă, celebra lucrare de statistică datorată lui Yule și Kendall, 1969), cantitativul îmbracă două forme: cea de numărare și cea de măsurare, forme care sunt clar și principial distincte, făcând apel la operațiuni logice și empirice diferite, deși, așa cum vom sugera mai jos, în anumite situații, se poate trece de la numărare la măsurare. Numărarea presupune manipularea unor entități distincte, care formează o mulțime de asemenea elemente, în principiu
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
așa, luă pentru sine o bucată și o înfulecă. — De ce nu mă dădăcești și pe mine așa ? întrebă, mieros, Costică Ologu, privind cum femeia îi ține lui Coltuc bucata la gură, apoi îi scutură, de pe bărbie, firimiturile. — Eu am relații principiale cu clienții, i-o reteză Panselia. Haida-de ! se minună Ologu, lovind podeaua cu cârjele. Ce-o mai însemna și asta ? — Înseamnă că nu mă îndrăgostesc de clienți. În meseria mea, dacă te-apucă dragostea, ești pierdută, nu mai ești în
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
printre femeile cele mai tinere, participând la convorbirea lor și punîndu-se din punctul lor de vedere. Între un grup de femei și unul de bărbați alegea pe cel din urmă, știind că bărbații se arată curtenitori față de femei, G. Călinescu principial. Din instinct, când era vorba de bărbați, îi prefera, prin excepție, pe cei mai maturi, deoarece aceștia aveau o filozofie a vieții mai largă și stimau o femeie apropiindu-se prin vârsta de generația lor. Aceasta când nu erau de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
condițiile obiective în care se află și se ferea să toarne gaz peste foc. Arhitectul ar fi voit să spulbere această impresie, dar nu putea din cauză că Botticelli fugea de discuție. Era greu să-i strigi: "Te-nșeli!", de vreme ce el refuza principial orice dezmințire, spunând parcă: "Părerea mea e nestrămutată!" Ioanide putea să scape de mimica altora, însă nu se putea dispensa de prezența lui Butoiescu. Acesta îi făcea impresia că pune la inimă necazurile de ordin profesional provocate de Pomponescu mai
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
fost el de Cuza, a trebuit să plece. Acum sunt alte rânduieli. . Chiar acest dialog era paradoxal, totuși țăranii având oarecare noțiuni politice, iar unii dintre cei tineri fiind direct instruiți de Hangerliu, păstrară o ținută respectuoasă și nu respinseră principial ideea. Mărturisiră numai imposibilitatea materială de a o pune în practică. . - Cu stăpânirea e greu să te pui azi, nu mai e ca pe vremeabătrînilor. Atunci nu era poliție, nu era armată. Azi e telefon, e telegraf, știe guvernul când
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de asta îmi arde mie acum? . Într-adevăr Erminia, foarte inocentă sufletește, nu trecea prin nici o criză din acelea caracteristice fetelor bătrâne, era complet sănătoasă moralmente și bunul-simț n-o părăsise un moment. Totuși ideea căsătoriei nu i se părea principial incompatibilă cu persoana ei din punct de vedere civil. Ca aproape unanimitatea femeilor, Erminia considera celibatul drept inferioritate și, de câte ori se mărita o fată, lua parte la acest eveniment de aproape sau de departe cu cea mai deplină satisfacție. O
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cu un fel de sare albă pe fund, pe care scria C.N.K.) De la această operație, Pomponescu trecu la alta. Își colectă absolut toate actele familiale: amintirile, scrisorile, fotografiile, arhiva casnică, sortă totul, legă, în fine, redactă un alt memoriu, care principial semăna mult cu Biografia familiei Pomponescu întocmită de unchiul său, cu deosebirea că nu era umoristică și nu se oprea la mărunțișuri. Era de fapt mai mult o autobiografie a fostului ministru. Ea începea astfel (dovadă că simțul critic nu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
apropie de cea tolstoiană, epopeică. În spațiul lor, al celui de al doilea în special, se înfăptuiește un larg caleidoscop al mediilor lumii românești de dinainte, din timpul și de după cel de al doilea război mondial. Se înfăptuiește cu mijloace principial clasice, complicate însă, în bună parte modificate de felurite alte tehnici, de la cele ultramoderne până la cele proprii "manierismului" și barocului... Dumitru MICU, Scurtă istorie a literaturii române, vol. II, București, Ed. Iriana, 1995, p. 143-144.
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
situează pe un înalt nivel de de generalitate, în timp ce comportamentele sunt specifice, în funcție de o situație sau alta. Distanța dintre valorile profesate și valorile reale ale asistentului social constituie, de asemenea, un factor favorizant. Există, în domeniul asistenței sociale, un acord principial cu privire la valorile cele mai generale, așa cum sunt cooperarea și succesul, dar acestea nu sunt suficient de specifice pentru a impune și modelele necesare de comportament. Cu cât o valoare este mai specifică ea va deveni mai importantă pentru constituirea unui
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
transmiterea unor informații parțiale, false care conduc toate și în cele mai multe cazuri la slăbirea sau chiar la distrugerea coeziunii grupului/clasei. De cealaltă parte, întâlnim raporturi de cooperare atât între profesori și elevi, cât și între elevi. Relațiile profesor-elevi sunt principial de cooperare, în sensul că eforturile individuale ale profesorului sau cele ale elevului oricât de serioase nu sunt suficiente pentru a asigura finalitatea acțiunii educativ-formative. Totuși, pe parcursul interacțiunii, alternează inițiativa cooperarii profesorului cu cea a elevului (Truța, Mardar, 2005). Pe lângă
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
crească cu acest admirabil sentiment. Pe parcursul vieții sale, el va avea tendința să presupună că oamenii și univesul nu reprezintă o amenințare; că oamenii sunt demni de încredere, cu excepția celor care se dovedesc nedemni. Se observă faptul că oamenii care, principial, sunt încrezători își fac mult mai ușor prieteni, pentru că își abordează semenii cu bunăvoință, cu deschidere, gândind cele mai bune gânduri despre ei. Din aceleași motive, au tendința să aibă relații profunde și stabile. În schimb, un copil care este
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
procesului creativ), care ar urma să apară tot la "Univers", în 1979. Miercuri, 13 decembrie 1978 Ieri și astăzi am stat 12 ore traducând, îngrozit, din mica scriere a lui Heidegger, Die Kunst und der Raum. Senzația continuă de text principial intraductibil, de hățiș care se limpezește uneori pentru a se încurca pe urmă mai rău. Disperare. Sânt uluit să constat cum Beaufret și Fédier, traducătorii francezi ai scrierii, în placheta cu hârtie de lux publicată la St. Gallen, Erker, fac
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]