2,775 matches
-
interacționează în explorarea mutuală a surselor relevante de cunoaștere, iar metodele tradiționale de apreciere și evaluare vor fi depășite și înlocuite cu dialogul și cercetarea calitativă. În fine, curriculumul însuși nu va mai fi conceput ca un set structurat a priori, ca o cursă cu obstacole, ci ca o „călătorie inițiatică de transformare personală” (a passage of personal transformation)174. Această personal transformation i se pare lui Doll jr. cheia depășirii paradigmei curriculare moderniste și trecerea la paradigma postmodernă. După el
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
unuia sau mai multor obiective definite cu claritate; - evaluarea efectelor tratamentului. Fiecare etapă implică o activitate cognitivă de prelucrare a informațiilor ale cărei concluzii determină natura și modalitățile de lucru în etapa următoare. Această activitate este modulată de „ideile a priori”, de raționamentul și modelele teoretice ale clinicianului. Toate aceste date particulare au drept consecință preferința pentru anumite fapte sau pentru identificarea altora asemănătoare. Pornind de la unele dintre aceste fapte, clinicianul formulează ipoteze explicative congruente cu unul sau altul dintre modelele
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
fenomenele umane, în timp ce modelul psihodinamic consideră că raționamentul științelor hermeneutice (de exemplu, științele istorice) este mai potrivit pentru studiul fenomenelor psihice. Raționamentul experimental Raționamentul experimental constitue fundamentul metodei științifice. Este vorba despre o metodă de cunoaștere în cadrul căreia ideile a priori sunt supuse experimentării faptelor. Această metodă comportă patru etape. Cele patru etape ale raționamentului experimental: - Prima etapă se referă la constatarea și observarea, comunicabilă și cuantificabilă, a faptelor. - Pornind de la o analiză a acestora și/sau de la informații care există
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
șase etape: 1. Recunoașterea conflictului, dreptul său de a-l rezolva și de a-și identifica emoțiile. 2. Definirea și exprimarea clară a problemei într-un moment potrivit și fără a o dramatiza. 3. Explorarea tuturor soluțiilor posibile fără a priori. 4. Alegerea soluției cele mai potrivite: examinarea fiecărei soluții, notarea acestora cu ajutorul unor calificative (foarte bună, bună, medie, proastă și foarte proastă), clasarea soluțiilor și alegerea celei care este cea mai bună. 5. Negocierea unui contract echitabil și rezonabil. 6
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
există indicație privind inducția voluntară, de către terapeut, a crizelor aversive, iar această practică n-ar fi recomandată". Skinner, 1971. Bandura, 1969. Marlatt și Gordon, 1985. Autorii acestui model insistă, de asemenea, asupra micilor decizii aparent fără importanță, fără legătură a priori cu consumul de substanțe și cu situația de risc, care conduc la consumul de alcool. Ei ajung astfel să privească recăderea ca făcând parte din procesul care are drept scop abstinența completă. Ellis, 1962. In acest caz, credințe care oferă
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
obiective afectează probabilitatea ipotetică potrivit căreia, dacă toate celelalte rămân neschimbate, distribuția va favoriza pe unul dintre jucători față de celălalt. Dar fiecare rezultat în parte depinde de un număr mare de factori care nu pot fi sesizați de măsurători a priori de acest fel. În sfârșit, am complicat un pic modelul prin introducerea a două puncte de rezervă, Ra și Rb. Există câteva distribuții potențiale atât de inacceptabile, încât un jucător ar fi mai degrabă dispus să se retragă din joc
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
ale țării A și B. Orice amplasare în afara curbei de contract poate fi dominată de cel puțin un punct de pe linia de contract. Totuși, punctul de pe linia de contract care va rezulta din negocierea propriu-zisă nu poate fi specificat a priori. Acesta este o funcție a unor variabile practice, cum ar fi puterea relativă și măiestria strategică a jucătorilor. Astfel, teoria formală anticipează că orice negociere rațională de două persoane cu sumă non-zero va avea drept urmare formarea unei alianțe, cu un
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
date în mod aleatoriu dintr-un număr mare de unități și atribuirea aleatorie de valori pentru variabilele explicative. Totuși, dacă acest lucru nu este posibil, nu trebuie să selectăm observații la întâmplare, ci trebuie să ne folosim cunoștințele dobândite a priori cu privire la observațiile disponibile - cunoștințele bazate pe cercetările precedente, presupunerile, sau judecățile altor experți din domeniu - și să facem selecții de observații și (dacă este posibil) desemnări de valori pentru variabilele explicabile astfel ca să evităm distorsiunile și ineficiențele. Dacă distorsiunea este
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
inițiat această anchetă pe tema semnificației tradițiilor disciplinare ca Însemne ale identității sociologiei românești. Dezbaterile s-au concentrat pe șapte teme propuse de revistă: relația dintre sociologie ca prototip al raționalității și tradițiile sociologiei acceptate tacit, ca un datum a priori, Însușite În procesul de socializare; impactul tradițiilor sociologice românești dominante În secolul al XIX-lea și prima jumătate a secolului XX asupra stilului de analiză și interpretare sociologică din epocă; ruptură și/sau continuitate teoretico-metodologică Între sociologia antebelică și sociologia
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Maria Larionescu (Universitatea București), prof. univ. dr. Virgil Măgureanu (Universitatea București), prof. univ. dr. Zoltan Rostas (Universitatea București), prof. univ. dr. Constantin Schifirneț (SNSPA). Relația dintre sociologie ca prototip al raționalității și tradițiile sociologiei acceptate tacit, ca un datum a priori, Însușite În procesul de socializare Virgil Măgureanu: Sociologia nu a fost niciodată un prototip al raționalității, ramurile sociologiei - cele care sunt, În general, considerate ca discipline științifice mature - transcend, prin excelență, granițele disciplinare și dezvoltă, mai ales În ultima vreme
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
caracteristică intrinsecă a practicii metodologice, pusă În lumină de epistemologi, conform căreia ansamblul de presupoziții generale (ideologii, teorii, concepte, definiții, modele) structurează faptele studiate de sociologi, generează Întreg proiectul de cercetare. Altfel spus, există Întotdeauna angajamente teoretice și ideologice a priori, Însușite În procesul de socializare intelectuală și depozitate În imaginația sociologică, care Învăluie și intermediază „limitele puse de realitate științei” (J. Alexander). Aceste presupoziții de factură nonempirică pot suferi modificări, ajustări În contact cu faptele, dar ele nu pot fi
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
se transmit la generațiile succesive de specialiști. Cele mai generale supoziții nonempirice, ignorate de epistemologia și metodologia sociologică actuale, sunt Încorporate În teoriile sociale și lucrările empirice asupra ordinii și acțiunii sociale, În sensul că acestea adoptă o poziție a priori asupra problematicii ordinii și acțiunii sociale (J. Alexander). De exemplu, tipologiile asupra acțiunilor raționale sau nonraționale, normative sau morale, instrumentale sau substanțiale conțin referințe intrinseci sau extrinseci ale comportamentelor umane care se transmit prin tradiție de la o generație la alta
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
suflet încărcat de păcate nemărturisite. E singurul loc unde nu ceilalți sunt vinovați de toate relele, ci tu însuți, cel care, luând asupră-ți povara erorilor săvârșite, primești în schimb nemăsurata libertate de a nu mai greși.” Cu acest a priori subiectiv - care învăluie cu seninătate orice discuție asupra sensului culpabilității -, dl Baconsky reînnoiește problema „decomunizării” României printr-un util excurs istoric ce compară situația țărilor europene marcate de pactizarea cu fascismul interbelic. Între acestea, Franța sau Germania ar fi putut
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
modernității deschide drumul cercetării istorico-critice a Scripturilor. Semnificativă pentru poziția radical sceptică a epocii iluministe rămâne opera lui David Hume (Treatise of Human Nature, 1739-1740; Natural History of Religion, 1755). În pofida obiecțiilor lui J.G. Hamann adresate pretențiilor de cunoaștere a priori, pentru Kant (Die Religion innerhalb der Grezen der blossen Vernunft, 1793), revelația este un concept dogmatic, cu rol fondator pentru religia creștină instituționalizată, intrând direct în conflict cu apelul la revizia autocritică a rațiunii „științifice”. O definiție strict psihologică a
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
economic biodiversity indices. Working paper, University of Heidelberg [003] Baumgärtner, S. (2005). Natural science constraints in environmental and resource economics. Problems and Methods. Habilitation Thesis, University of Heidelberg, Germany [004] Baumgärtner, S. (2006). Why the measurement of species diversity requires prior value judgement? Working paper, University of Heidelberg, Germany [005] Begon, M., Harper, J.L., Townsend, C.R. (1998). Ecology - Individuals, Populations and Communities. (3rd ed.), Sinauer, Sunderland [006] Behara, M., Nath, P. (1973). Additive and non additive measurable partitions. Probability and Information
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
măsură condiții ale cunoașterii naturii corporale și a celei sufletești. Condițiile experienței în genere sunt condiții ale posibilității obiectelor experienței. În exprimarea caracteristică a lui Kant, principiile oricărei experiențe posibile sunt legi universale ale naturii, care pot fi cunoscute a priori. Metafizica naturii corporale este numită de Kant fizică rațională sau, de cele mai multe ori, fizică pură. El atrage atenția asupra distincției dintre fizică rațională (physica rationalis) și știința matematică a naturii, numită pe atunci și fizică generală (physica generalis)2. În
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
dă Kant termenului natură, și anume știința despre obiectele simțului extern, ale căror concepte pot fi construite în intuiție. Principiile metafizice ale științei naturii vor fi, prin urmare, principiile științei naturii corporale, ale fizicii. Dacă nu există o știință a priori a naturii gânditoare, așa cum există una a naturii corporale, rezultă că exemplele care oferă semnificație conceptelor și principiilor pure ale intelectului vor trebui luate din știința naturii corporale. Iată de ce generalitatea mai mare a categoriilor și principiilor filosofiei transcendentale nu
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
totodată, observația că „fizicienii matematicieni” nu se pot lipsi de concepte și principii „metafizice”, concepte cum sunt cele de materie, mișcare, umplerea spațiului sau inerție. Ei postulează de obicei asemenea concepte și principii fără a le cerceta însă sursele a priori 6. Ce spune Kant despre relația dintre metafizica generală și cea specială, dintre filosofia transcendentală și principiile metafizice ale științei naturii? Afirmația care revine în cartea sa este aceea că princpiile metafizice ale științei naturii sunt elaborate prin „aplicarea” conceptelor
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
cauzalității la Hume pot fi distinse două întrebări: (1) Are orice eveniment o cauză? (2) Există o relație necesară între cauze și efecte? Hume ar fi admis - afirmă Beck - că enunțul „Orice eveniment are o cauză” este un enunț a priori și, prin urmare, necesar și ar fi negat totodată că diferite conexiuni dintre cauze și efecte particulare au un caracter necesar, cu alte cuvinte existența unor relații cauzale cu caracter legic. Iar poziția lui Kant nu ar fi fost esențial
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
fost gândită drept un cadru valabil atât pentru cunoașterea comună, cât și pentru știința matematică a naturii în genere 20. Nucleul argumentării lui Brittan îl constituie caracterizarea principiilor filosofiei transcendentale drept principii ale posibilității reale. Pentru Kant, enunțurile sintetice a priori ale „Analiticii” determină ceea ce este în mod real posibil. Ele sunt valabile pentru toate obiectele în mod real posibile. Kant vedea în ele condiții ale posibilității experienței în genere, presupoziții ultime. El le-a gândit însă drept condiții necesare și
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
va fi apreciată drept „în mod real posibilă”. Iată de ce principii fizice cum sunt relațiile de indeterminare din mecanica cuantică nu pot fi puse de acord cu teoria kantiană a experienței. Unele dintre enunțurile caracterizate de Kant drept sintetice a priori vor fi apreciate din perspectiva fizicii actuale nu atât drept false, cât irelevante 21. Ceea ce arată cât de greu este să se traseze o linie de separație valabilă o dată pentru totdeauna între principii metafizice și enunțuri care sunt sub controlul
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
al afirmației lui Kant că o mulțime particulară de presupoziții poate fi garantată o dată pentru totdeauna, în scopul de a înțelege adevărul unei alte afirmații, și anume că în orice moment dat al timpului știința constă atât din elemente a priori, cât și din elemente empirice.22 Acceptând concluzia că granița dintre propoziții care prescriu condiții ale posibilității experienței și propoziții care ne oferă cunoștințe despre realitate este una mobilă, că ea nu va putea fi trasată decât înăuntrul unui anumit
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
științifice asupra celei din urmă nu o va afecta pe cea dintâi. Cu referire directă la demonstrațiile date de Kant legilor mișcării în capitolul al treilea al Pmsn, Buchdahl afirmă că ele nu trebuie înțelese drept derivări din principii a priori mai înalte, care au fost formulate în „Analitică”. Relațiile dintre metafizica generală și specială ar fi, dimpotrivă, „neprecise în cel mai înalt grad” (extremely louse)”23. Kant și-ar fi propus ce-i drept să „demonstreze” legea a treia a
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
științei naturii din epoca sa, și nu probarea validității principiilor ei. Buchdahl admite, totodată, că ceea ce Kant a prezentat drept principii ale fizicii pure nu sunt enunțuri compatibile cu orice dezvoltare ulterioară a științei. Ele nu sunt, prin urmare, a priori într-un sens absolut al termenului. Dar ele nu pot fi nici confruntate în mod direct cu rezultate relativ disparate ale observației și experimentului. În acest sens, ele sunt totuși principii de natură metafizică și, prin urmare, relativ a priori
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
priori într-un sens absolut al termenului. Dar ele nu pot fi nici confruntate în mod direct cu rezultate relativ disparate ale observației și experimentului. În acest sens, ele sunt totuși principii de natură metafizică și, prin urmare, relativ a priori. Buchdahl sugerează că întreprinderea lui Kant din Pmsn seamănă cu acele cercetări ale cadrului conceptual al științei pe care le propun astăzi filosofii de orientare analitică. Aceasta este o sugestie care va fi primită cu rezerve de către toți cercetătorii preocupați
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]