1,083 matches
-
trece suavă în altă eternitate: Lin prin puzderia de greieri tu treci și noaptea mi-o cutreieri. Nostalgic iarba se-mpreună la glezna ta într-o cunună. Piatra scânteie ca prin unde când raza lunii o pătrunde. Tu treci stârnind privighetoarea și zorile, tulburătoarea lumină care mi te fură cu ultimul sărut pe gură. Îngenunchiat în "vis ca-n adevăr", conștient că totul e unduire (principiu frecvent invocat de către Dan Botta), privitorul în concret se integrează în fluxul universal, așteptând calm
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
să aplice normele savante asupra oralității. În asemenea condiții, înșiși patruzecioptiștii erau conștienți de faptul că recomandarea poeziei folclorice ca îndreptar estetic poate întîmpina dificultăți lesne de înțeles. Tot Alecu Russo a încercat o explicație de moment, invocînd glasul păsărilor, privighetoarea în speță, modestă ca înfățișare, dar al cărei „pare rupt din rai”. Oricum, laudele la adresa colecției lui Vasile Alecsandri au cuprins cel puțin secolul al nouăsprezecelea: în privința oportunităților estetizante. Intrase în obiceiul multora s-o citeze în împrejurări culturale de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Preotul este ca o rădăcină Care picură și stoarce limfa ascunsă Ca să dea rod planta fericită. Preotul este ca umbra la soare Care însemnează și urmează mișcarea luminii, Lumină care este Cristos în fapte și cuvinte. Preotul este ca o privighetoare Pe care pământul înviat primăvara Lăudând invită la-nălțare-n zbor. Preotul ca fluviul îndreaptă Spre acel chei, o moarte, unde este eternul. Pentru că pământul este numai trecere și încercări. Preotul este ca o cascadă: Sosește apa, în timp ce se prăbușește, Pierdut în
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
În regiunile de câmpii înalte, dealuri și munți cu o vegetație de păduri există cea mai mare varietate de animale, diferențiate pe etaje. În pădurile de stejar și fag viețuiesc vulpea, lupul, jderul, pisica sălbatică, dihorul, precum și numeroase păsări — cucul, privighetoarea, mierla, coțofana, pupăza etc. În munți, în pădurile de amestec și de conifere trăiesc mamifere (ursul, cerbul, căprioara, lupul, veverița, râsul etc.) și păsări (vulturi, cocoșul de munte, găinușa de pădure, bufnița etc.). VEGETAȚIA, FAUNA ȘI SOLURILE 65 Ursul carpatin
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
studiului românei de la catedrele de limbi străine la cele de limbi romanice în facultățile unor universități din New York. Publică în „Revista scriitorilor români” (München), „România” (New York), „Buletinul Parohiei Ortodoxe Române” (New York), „Drum” (Pittsburg), „America” (Cleveland), „Solia” (Detroit), „Casa Română” (Oakland), „Privighetoarea” (Hollywood), „Micron” (Los Angeles), „Troița” (Kitchener, Canada), „Cuvântul românesc” (Hamilton, Canada), „Miorița” (New York), „Hic Ego” (New York), „Vatra” (Freiburg), „Stindardul” (München), „La Nation roumaine” (Paris), „Renașterea” (Giessen). În 1993, după aproape trei decenii, revine în România. Lirica lui T. anterioară anului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290164_a_291493]
-
la sfârșitul lunii decembrie 1938, s-a internat la Spitalul Filantropia, chinuită de dureri, stingându-se din viață la 12 ianuarie 1939, doborâtă de un sarcom hepatic. Încercase să înfrunte moartea, interpretând un refren, ascultat cu durere de personalul medical. „Privighetoarea Carpaților“, Hariclea Darclée, „una dintre cele mai de sea mă artis te lirice din toate timpurile“, interpreta a peste 60 de roluri în opere celebre, murea în sărăcie. Dar la Cotnari n a curs tot timpul râuri de lapte și
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
primadonă, emițând acute d e crista l și triluri de înaltă școală în grădina marii Hariclea, m-a ținut cu răsuflarea retezată. întreaga vale a Cârjoaiei părea vrăjită, asculta și cetatea de pe Cătălina. Și doar nu era decât o simplă privighetoare locală, care nu știa de Scala și nici de Mascagni, marele Pietro ! * în același volum III al „Umbrelor”, editura J unimea I ași, 1975, Aurel Leon, urmaș al altor memorialiști celebri , ca Nicolae Șuțu, frații Ionel și Alexandru Teodoreanu, se
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
și al frumuseții sensibile. Aspirația universală către soare e analogia aspirației universale către lumina suprafirească. Floarea-soarelui și tot regnul vegetal împreună cu ea se ridică spre astrul ceresc; ciocârlia nu poate cânta decât avântându-se beată de lumină spre el, iar privighetoarea din întunericul nopții, care nu e altceva decât „aer lipsit de lumină”, cum îl definește lapidar Damaschin, își suspină parcă tremurând de panică trilurile, fiindcă soarele nu mai este. Poeții glorifică în mii de chipuri lumina și artiștii de toate
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
a îndepărtării și a aluziei: „sub picioarele mele scârțâie zăpada/ pe o uliță cu miros de vâsle - / a trecut și trupul meu pe acolo/ și m-a-ntrebat «unde naiba ai fost și cui să cer iertare?...»/ un arlechin i-a răspuns:/ privighetorile sunt încă în război...” (De seară, din Ușor, deasupra lumii). Discreția lirismului conduce spre concentrare și contragere, de obicei într-un registru lexical nominal, dar și spre abstractizare. În Factorul Șarpe frapează lirismul lacunar, aluziv, vizibil și în construcția, inclusiv
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289476_a_290805]
-
referitoare la precizarea actelor de care trebuiau să țină seama dregătorii în activitatea lor, motivat că Departamentul lucrărilor publice era un minister nou înființat și cu mari răspunderi în administrarea Moldovei. De asemenea, era reglementată activitatea ispravnicilor de la ținuturi, a privighetorilor de ocoale (publicate inițial prin foaia din 21 februarie 1832), aleși „dintre tinutașii de avere nemișcătoare în însuși ocolul pentru care erau aleși", dintre cei care aveau o proprietate în valoare de 10.000 mii lei nesupuși nici unui amanet sau
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și băcăuane, izbutind să-și facă tipărite, într-o cadență destul de regulată, volumele de poezii Răsărit de fată mare (1970), Lumina pământului (1973), Nopți cu Ștefan cel Mare (1974), Liniștea dintre nori (1977), Elegiile inimii (1979), Exact așa vor cânta privighetorile (1982), Cenușa de pe inimă (1984), Plopi fără soț (1987). Acestora li se adaugă, după un interval mai lung, A treia noapte după răstignire (2001). A fost distins, în 1982, cu un premiu al Asociației Scriitorilor din Iași. Aparținând unei generații
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286205_a_287534]
-
și în lexic. SCRIERI: Ce se numește toamnă, București, 1968; Răsărit de fată mare, Iași, 1970; Lumina pământului, Iași, 1973; Nopți cu Ștefan cel Mare, Iași, 1974; Liniștea dintre nori, Iași, 1977; Elegiile inimii, Iași, 1979; Exact așa vor cânta privighetorile, Iași, 1982; Cenușa de pe inimă, Iași, 1984; Plopi fără soț, Iași, 1987; A treia noapte după răstignire, Iași, 2001. Repere bibliografice: Gheorghe Drăgan, Doi poeți, CRC, 1966, 15; Sergiu Adam, Ion Chiriac, „Ce se numește toamnă”, ATN, 1969, 3; Nicolae
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286205_a_287534]
-
de dragoste, CL, 1977, 6; Popa, Dicț. lit. (1977), 145; Nicolae Turtureanu, Senin în senin, CRC, 1979, 48; Constantin Pricop, Ion Chiriac, „Elegiile inimii”, CL, 1980, 2; Virgil Cuțitaru, Memoria cuvintelor, CRC, 1981, 42; Val Condurache, „Exact așa vor cânta privighetorile”, CL, 1982, 10; Nicolae Turtureanu, Discursuri lirice, CRC, 1983, 6; Ioan Holban, „Aici totul, totul s-a născut din sinea mea”, CRC, 1984, 35; Valentin Tașcu, Ion Chiriac sau Poezia povestirii, CRC, 1985, 27; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 102-103. V.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286205_a_287534]
-
ridice și ei în văzduh. La început și-au construit diferite feluri de aripi, apoi, treptat, aparate de zbor perfecționate. Planoarele, de exemplu, seamănă cu păsările în zborul lor. ,, Oricât de mare ar fi pădurea, tot are nevoie de o privighetoare ca să-i dea strălucire’’. 15 APRILIE - ZIUA PĂDURII Pădurile prin varietatea lor de culori și forme, înfrumusețează peisajul unei regiuni și cuprinsul așezărilor omenești. Frunzele și florile plantelor emană în aer substanțe care distrug microorganismele dăunătoare. Arborii, sub influența luminii
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
repurtate până acum se cunosc deja. Peste câteva zile voi pleca în Grecia, cu Ansamblul Folcloric al C.C. al U.T.C., iar între 14-17 octombrie voi fi în Uniunea Sovietică, împreună cu Savoy. În ianuarie 1985 sunt invitată în Cuba, cu Privighetoarea, la „Șlagăre în studio”, aici urmând să participe soliști din alte opt țări invitate. Acest șlagăr, la fel de îndrăgit de public, a apărut recent și pe un disc. Ce surprize ne veți mai oferi în continuare? Până în noiembrie sper să apară
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
de pământ (Spalax leucodon), veverița (Sciurus vulgaris), părușul, 116 șoarecele gulerat (Apodemus tauricus). Musticidele sunt reprezentate prin dihorul de stepă (Mustela everamani) și dihorul pătat (Vormela peregusna). Dintre păsări se remarcă ghionoaia (Picus viridis), ciocănitoarea (Dendracopos minor), mierla (Turdus merula), privighetoarea (Luscinia), presura (Emberisa calandra), pițigoiul (Brus lungrubis), cucul (Cuculus canarus), pupăza (Upupa epops), vrabia (Paseres domesticos), fazanul comun, sturzul (Sturus vulgaris), ciocârlia (Arlando arvensis), potârnichea (Perdix perdix), prepelița (Coturnix cortunix), graurul (Sutrnus vulgaris), ciocârlanul (Gallerida cristada), turturica (Streptopelia turtur), porumbelul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
arvensis), potârnichea (Perdix perdix), prepelița (Coturnix cortunix), graurul (Sutrnus vulgaris), ciocârlanul (Gallerida cristada), turturica (Streptopelia turtur), porumbelul sălbatic, gaița (Garrulus glanderius), stanca (Coloeus monedula spermologus) ș.a. Păsările migratoare prezente în zonă sunt: cucul, pupăza, barza, codobatura, ciocârlia, graurul, grangurul, prepelița, privighetoarea, mierla, rândunica, lăstunul. Păsări sedentare sunt: ciocârlanul, cinteza, vrabia, pițigoiul, bufnița, cioara, potârnichea, fazanul. În anii 1965-1990, prezența lacului din zona Valea Iepei a determinat biotopuri cu faună specifică: pește, păsări, batracieni, etc. Tot aici se găsesc: rața sălbatică (Anas
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
De ce era însă noaptea atât de frumoasă, tocmai când se simțea pierdut, când se hotărâse să-și curme firul vieții? [...] Natură, rămâi pururi aceeași. Tu nu ești decât pentru că sunt și eu. Nu ești frumoasă, ispititoare decât în ochii mei. Privighetoarea nu cântă în pădurile tale, ci în sufletul meu (s.n.)". Starea sufletească modelează peisajul, cadrul exterior, nu invers. Numai recuzita aparține arsenalului tradițional de motive ("luna", "lacul", "codrul" etc.) în rest, după cum am avut prilejul să constat în câteva rânduri
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
predilect de Lovinescu pentru a sugera grația feminină. Formula indică preferința autorului pentru simbolurile animaliere utilizate în mod curent în cadrul melodramei pentru a desemna anumite comportamente și atitudini tipice. Lothar Fietz analizează codurile animaliere: vulturul, mielul, porumbița, lebăda, lupul, leul, privighetoarea etc. (vezi Lothar Fietz, "On the Origins of the English Melodrama in the Tradition of Bourgeois Tragedy and Sentimental Drama: Lillo, Scröder, Kotzebue, Sheridan, Thompson, Jerrold", în volumul Melodrama. The Cultural Emergence of a Genre, ed. cit., p. 90 ș
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
în sine. Substantivele au fost înscrise, în consecință, la un gen sau altul, în funcție de istoria limbii: • masculine: crocodil, dinozaur, dromader, elefant, fluture, melc, pescăruș, pește, rac, rinocer, struț, șarpe, șoim etc. • feminine: albină, balenă, cămilă, ciocârlie, furnică, girafă, libelulă, molie, privighetoare, știucă etc. Se cuprind aici și unele substantive denumind ființe umane: • masculine: sugar, nou-născut, urmaș, ghid, critic literar, istoric literar, muzeograf etc. • feminine: rudă, călăuză, persoană etc. Arhigenultc "Arhigenul" În mod frecvent, raportul semantic în interiorul opoziției masculin-feminin se întrerupe. În
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
porumbei sc/șt: mască/măști s/ș: cosaș/cosași str/ștr : astru/aștri Alternanțe vocalice; caracterizează mai ales substantive feminine și, mai rar, masculine: ea/e: perdea/perdele, stea/stele ia/ie: nuia/nuiele, băiat/băieți oa/o: moară/mori, privighetoare/privighetori a/ă: mare/mări, carte/cărți Producerea alternanțelor fonetice nu anulează regularitatea flexiunii substantivelor. Intră, însă, în subclasa substantivelor cu flexiune neregulată substantivele care prezintă modificări în structura rădăcinii fără legătură directă cu opoziția de dezinență. Se cuprind aici
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
subcategorii de verbe în organizarea enunțului sintactic. Verbele din prima subcategorie sunt verbe personale (tripersonale, majoritatea, sau unipersonale). În consecință, ele impun realizării concrete a subiectului doar restricții care țin de exigențe ale unei compatibilități semantic-lexicale: Fetița pictează. dar nu Privighetoarea pictează., Câinele latră dar nu Mircea latră. Verbele din subcategoria a doua sunt, de fapt, apersonale. Ele impun subiectului restricții privind natura lexico-gramaticală a termenului prin care acesta se poate realiza în mod concret; ele nu pot atribui calitate de
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a sensului „partitiv”. Subiectul impune numelui predicativ din structura predicatului analitic cazul nominativ, indiferent de poziția sa în interiorul categoriei gramaticale a cazului: „Ușor nu e nici cântecul. Zi și noapte - nimic nu-i ușor pe pământ: Căci roua e sudoarea privighetorilor ce s-au ostenit toată noaptea cântând.” (L. Blaga, 345) „N-a arătat niciodată încredere cui era prea sincer, ostentativ de sincer din prima clipă.”, „Evită cu consecvență pe cine e prea plin de încredere în sine.” Se situează aproape
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în sine a unui mag ce a îndrăznit să creadă într-atât în Dumnezeu, încât să dorească a transcede în starea de veghe ce alții nici măcar nu și-au închipuit că se poate visa în adâncă adormire. Poezia e lacrima privighetorilor care au ostenit toată noaptea cântând 641. Norul romboid, substanța eterică mercuriană deține întreaga existență, plasma oamenilor de știință, matricea vibratorie a câmpurilor energetice din elemente. Și lumina descinde de la Marele Arhitect al Universului către om, e podul curcubeu ce
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
să dăinuie până când fi-va din nou un botez. Numai lumina, cea care a dat viață Cosmosului întru început și pe care întunericul nu a pătruns-o, ne arată Calea. 25. Misticismul și geneza artei Geneza aurorei Poezia e lacrima privighetorilor care au ostenit toată noaptea cântând 924. Simbolistica poemelor 925 reprezintă mult mai mult decât visul unui inițiat, ele sunt alchimia în sine a unui mag ce a îndrăznit să creadă într-atât în Dumnezeu, încât să dorească a transcede
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]