11,157 matches
-
Nobel pentru literatură În 1968. A fost primul japonez și al treilea asiatic ă după Rabindranath Tagore și Șemuel Iosef Agnon, care a câștigat acest premiu. Scrierile lui Kawabata conțin un spațiu epic gol, non-acțiune și o reducere extremă a problematicii la câteva date, favorizând deplasarea centrului de greutate spre episod și detaliu. Kawabata povestește pe o linie unică, pe un singur plan, În care evenimentele sunt nivelate sub raport valoric, iar un conflict propriu-zis nu se constituie. Elementul-cheie, momentul surpriză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
din lume Îmi stă la dispoziție. Singura problemă cu care mă confruntam era acea a sexului - cea care, desigur, m-a adus În situația de față. Povestea pe care mă pregătesc să v-o spun se referă la așa-numita „problematică sexuală“. Credeți-mă, am făcut tot ce mi-a stat În putință ca s-o evit. Dar nu mai are rost. În timp ce-o aștept pe Manetti - da, pe acea Manetti, pe „geniala“ Manetti - să bată la ușă, ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
cutia cu farduri și adăugă, pe un ton surprinzător de visător: — Dacă e să ne gândim, Anton, nu m-ar deranja un contraargument. Aranjându-și o bretea a sutienului, Îmi propuse altceva, ceva mult mai atractiv. Detaliile nu contează, dar, de dragul problematicii sexuale, ar trebui să menționez că, după un timp, Dora m-a rugat să-mi afund călcâiele În perna de pe scaun. Între timp Își scosese nu numai rochia și jupa, dar și ciorapii. Din fericire am reușit s-o conving
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
creionul ascuțit, am impresia că vrea să lege un nor nedefinit de punctulețe, să deseneze un contur care nu mi se potrivește. Chestionarul ăla Îmi dă impresia de cămașă de forță, să știi. Și, dacă stau să mă gândesc, În problematica asta sexuală nu e vorba de fantezii pe care nu le Înțelegem, la fel de mult ca despre experiențe pe care le pricepem? Nu? Dar ce-ar fi să le scriu, În loc să le povestesc ca pe niște amintiri credibile? Cine-ar putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
clarificare spirituală ale unui tânăr intelectual care nu poate rămâne indiferent față de frământările generației sale; și este , poate în mai mare măsurăuneori chiar puțin excesivă, dar totuși profitabilă rezultatul lecturilor sale, cu speranța de a realiza o sinteză utilă a problematicii abordate și a da un posibil răspuns la întrebarea care ne preocupă pe toți: „Ce se întâmplă în România?”. Mai mult, lucrarea are capacitatea de a reda atmosfera dezbaterilor intelectuale ce caracterizează un întreg deceniu postdecembrist și chiar mai mult
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
din acestea fiind greșite, pe care trebuie să le avem în vedere. Tema dominantă a cărții de față este analiza comunismului din mai multe perspective și critica acestuia indiferent de apartenența lui la trecut sau prezent. De asemenea, am abordat problematica situației sociale, politice și economice din România precum și cea referitoare la materialismul ce domină această societate de consum, în contextul crizei mondiale generalizate (din toate domeniile de activitate probabil) și pericolului schimbărilor de climă și mai ales celui al globalizării
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
concepția sociologului român Petre Andrei „a cerceta revoluția din punct de vedere etic înseamnă a analiza care e scopul ei, ce valoare are acest scop și de ce mijloace se servește pentru realizarea scopului ei“. Domnia sa a apreciat și a dezbătut problematica revoluției sub toate aspectele: În genere revoluția a fost concepută în mod ideologic moral. Cei mai mulți făuritori de teorii revolutive au avut în vedere libertatea de dezvoltare a personalității umane și progresul social. Societatea trebuie întemeiată pe bază de contracte, de
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
pături largi ale populației și a contrastului tot mai izbitor dintre cei săraci (care ajung tot mai des la disperare și chiar sinucidere) și luxul afișat cu nerușinare de mulți dintre cei îmbogățiți peste noapte, voi încerca să abordez și problematica tineretului român, acelui tineret care este astăzi atât de marginalizat (în practică și nu în vorbele goale ale unor politicieni), ignorat și îndepărtat adeseori cu bună știință de „reprezentanți de carton” ai generațiilor trecute. Dacă ne gândim bine însă, pe
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
adresat cu această ocazie publicului larg și în mod special tinerilor interesați mai mult de viitorul României. Nu mi am propus nici să epuizez aceste subiecte, ci să provoc reflexii care ar putea fi cu adevărat benefice mai târziu. Desigur, problematica abordată este deosebit de vastă iar eu n-am încercat decât să fac o succintă analiză personală cu care să pot convinge. Avem nevoie de oameni informați și hotărâți, cu mentalități sănătoase. Dacă punem punctul pe i, remarcăm că noi, românii
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
o mai dreaptă prețuire a lucrurilor și să contribuie astfel la o relativă potolire a spiritelor, nu se pot hotărî ușor să se amestece. Riscul nu e de disprețuit, iar perspectivele de succes rămân, în mijlocul îndârjirii obștești, mai mult decât problematice.[...] Problema de căpetenie rămâne astfel, oricum am întoarce lucrurile, acea a oamenilor. De la ei trebuie să înceapă îndreptarea pe care o dorim cu toții și pe care unii, fascinați de strălucirea aparentă a ideologiilor ce li se propovăduiesc, o caută pe
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
dar poate fi și instituționalizată (întreruperea în momentul culminant în romanele în fascicule; decuparea capitolelor; procedeul „să ne întoarcem în trecut“). Am folosit întreruperea intrigii ca motiv structural al cărții mele în acest sens precis și circumscris; ea nu atinge problematica „non-finitului“ în arta și în literatură, care este altceva. Mai bine-zis, aici nu este vorba de „non-finit“, ci de „finitul întrerupt“, de „finitul al cărui sfârșit este ascuns sau ilizibil“, fie în sens literal, fie în sens metaforic. (Mi se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
venit dintr-o lume în care încă - nu: pare ieșit dintr-o carte în care se mai întâlnesc - da: pare venit dintr-o lume în care se mai citesc cărți cu „omuleți uscați și cocoșați“. Fără a se dezorienta, lasă problematica să alunece pe lângă el, dă din cap și încearcă să delimiteze chestiunea în aspectele ei cele mai practice: — Dar nu cumva ați putea, iertați-mă, notele din josul paginii să fie inserate în text, iar textul să fie puțin mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
un roman "bengescian" cinstit analiză psihologică, fie și cu despicarea firului în patru, cum spunea "marea europeană" din secolul trecut, intrigă, portrete memorabile, tipologii, caractere, notații de adîncime, planuri epice fin structurate, lumea de marionete, familia și societatea, monolog interior, problematica specială a cuplului, explorarea feminității în pîrg sau în surpare -, în tradiția pe care va fi deschis-o, în proza noastră, Hortensia Papadat-Bengescu, continuată, apoi, de (uitatele?) Ticu Archip, Maria-Luiza Cristescu, Eugenia Tudor-Anton, Gabriela Adameșteanu, Dana Dumitriu, Alexandra Târziu, Adriana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
noastre, structurată în prozele nuvele, povestiri, romane, schițe "femeilor teribile" din anii '70 ai literaturii noastre; Doina Popa continuă, în pofida tuturor Pelinel, Pamela de România, Sexy Brăileanca etc., să caute feminitatea, într-o poveste de dragoste care explodează adîncul cuplului, problematica sa complicată tocmai din raportul pe care, încă G. Ibrăileanu, în "Privind viața" și "Adela", îl vedea în termenii amor și iubire. Deși face aluzii la epocă ne aflăm în anii '80 și, în locuința unor profesori "cîrcotași", se discută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
narator are pe parcursul acestei vizite ,,satisfacții” dintre cele mai surprinzătoare (timp pierdut în discuții insipide, bani cheltuiți, pantalonii de vizită compromiși, educator păgubos și doctor fără voie. În plus, ca o încoronare, i-a dat să constate că ,,nu înțelege” problematica unor copii bine crescuți de ,,mamițele” lor și, când ajunge acasă, descoperă surpriza - dulceață în șoșoni. În această schiță, I.L.Caragiale nu respectă succesiunea clasică a momentelor subiectului, scopul lui fiind să capteze interesul cititorului din primele rânduri. În ,,Vizita
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
intercultural; e educarea în spiritul demnității, toleranței și respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului; Considerăm că trebuie eliminată sintagma „demnității, toleranței și”; respectarea drepturilor și libertăților fundamentale conduce implicit la o conduită demnă și tolerantă. f cultivarea sensibilității față de problematica umană, față de valorile moralcivice și a respectului pentru natură și mediul înconjurător natural, social și cultural. (Considerăm că se impune reformularea textului: „cultivarea valorilor moralcivice, sociale și culturale și a respectului pentru natură”; în acest fel se elimină și repetiția
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
fereastră pătrunde un fascicul puternic de lumină galbenă care Întâlnește vasul, modelându-l și punându-i În evidență buza În contre-jour, scufundând restul culorilor Într-un dialog de griuri colorate, subliniate de contrastul puternic al negrurilor calde. Asistăm la o problematică picturală de interior În care lumina este rece, În galbenul său strident, iar umbra caldă. Nagy Oszkár fiind un pictor care Își rezolvă spațiul plastic prin divizarea În planuri mari a suprafețelor modulate, recurge adesea la linii de demarcație Între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Africa, anglofone și francofone, stabilirea de relații diplomatice cu acestea și de deschidere a reprezentanțelor diplomatice românești în capitalele unora dintre acestea (Nigeria, R.U.Tanzania, R.D. Congo etc.). Ulterior, s-a ocupat de relațiile României cu Israelul și cu problematica conflictului arabo israelian. În această perioadă, a avut loc ridicarea la rang de ambasadă a relațiilor și reprezentării României cu Israelul, culminând cu vizita la București a premierului israelian Golda Meir. A participat la elaborarea luărilor de poziție ale României
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Pipera (C.P.L.), unde a funcționat în calitate de inginer gradul III, în cadrul Serviciului Mecano Energetic. A revenit în M.A.E. în martie 1990 și a fost angajat, cu gradul diplomatic de Secretar I, la Direcția de Resurse Umane, încredințându-i-se problematica mișcării personalului diplomatic și tehnico administrativ, între Centrala M.A.E. de la București și misiunile României în străinătate. În noiembrie 1990, a fost trimis în misiune permanentă la Ambasada României de la Helsinki, cu gradul diplomatic de Secretar I, iar de la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
foarte bună, drept pentru care, în 1972, a primit "Medalia Muncii", iar în 1981, "Medalia Tudor Vladimirescu cl. I". Din martie 2003, a funcționat la Academia Diplomatică și, în continuare (din septembrie 2005), la Institutul Diplomatic Român, ocupându-se de problematica resurselor umane. Membru al: Asociației Ambasadorilor și Diplomaților de Carieră din România; Asociației Române de Protocol secretar general; Asociației Române de Politică Externă; Clubului Diplomatic București; Oxford Club din Brighton S.U.A. MIRCEA ANDREI Născut la data de 22 august 1932
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Ambasada României la Beijing (1979 1981); Ambasador al României la Beijing (1990 1995). A servit drept interpret de limba chineză conducătorilor români, la numeroase întâlniri bilaterale la nivel înalt și reuniuni internaționale (1954 1974). S-a remarcat ca expert în problematica Extremului Orient, în evoluția Republicii Populare Chineze, a realităților interne și a politicii externe ale acesteia, precum și a relațiilor româno-chineze. În anii '50, a contribuit la promovarea schimburilor culturale româno-chineze, mai cu seamă la promovarea literaturii și dramaturgiei române în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
franceza și rusa IV. Principalele activități profesionale, diplomatice: A. În perioada 1966 1975 Atașat și apoi Secretar III și II în Ministerul de Externe Direcția Organizații Internaționale. În acești ani, a avut îndeosebi atribuții vizând Controlul Armamentelor și Dezarmarea și problematica Agenției Internaționale pentru Energia Atomică (A.I.E.A.) și alte organizații internaționale. B. În anii 1975 1982 promovat Secretar I și apoi Adjunctul Reprezentantului Permanent al României la Organizațiile Internaționale la Viena: O.N.U., Organizația Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
1990, a fost reintegrat în M.A.E. și promovat Consilier. După câțiva ani, a fost promovat Ministru-consilier și numit director al Direcției Controlului Armamentelor și Dezarmare, având, în principal, atribuții vizând relațiile României cu N.A.T.O. și U.E.O., problematica dezarmării la O.N.U. și Geneva, Agenția Internațională pentru Energia Atomică, neproliferarea armelor nucleare, interzicerea și distrugerea armelor chimice etc. F. În aceeași perioadă, a fost investit ca negociator al Acordului Româno-Ungar privind "CERUL DESCHIS". G. De asemenea, a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
public, 2007; Discriminarea rasială, ed. a II-a, 2007 (sub auspiciile P.N.U.D. București); Racial Discrimination, 2007 (under the auspices of U.N.D.P.). A publicat, de asemenea, numeroase studii și articole pe teme privind dreptul internațional principiile, drepturile omului, problematica minorităților, dreptul comunitar și altele. In perioada 1988-1991, a fost membru al Subcomisiei O.N.U. pentru protecția minorităților și lupta împotriva discriminării. In perioada 1992-2003, a fost membru al Comitetului pentru Eliminarea Discriminării Rasiale, pe care îl prezidează în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
a României. A participat la acțiunile din relațiile pe linie de stat ale României cu Iugoslavia, Franța și Bulgaria, iar în anii 1985 1990, la cele desfășurate de structurile de lucru din M.A.E., care s-au ocupat de problematica Tratatului de la Varșovia. După 1989, a susținut integrarea României în structurile europene și euro-atlantice, fiind adeptul conceptului titulescian că România are nevoie de o relație de alianță în Vest și de o politică de deschidere în Est. În timpul misiunii de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]