3,972 matches
-
aceast... reform... de amploare nu a dus totuși la o Îmbun...ț...țîre net... a condiției ț...ranului și a producției agricole. Această din urm... a fost afectat... de distrugerea structurilor, astfel Încît aprovizionarea s-a dovedit a fi mai problematic... decît În trecut. În plus, reforma a contribuit la creșterea num...rului de mici proprietari (4-6 ha) și a Împiedicat constituirea unei clase mijlocii de agricultori. Nu acesta era, de altfel, obiectivul comuniștilor, care doreau, dimpotriv..., ca f...rîmițarea propriet
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
Elvira NICA Cuvânt-înainte Problematica umană - element esențial al unei instituții, în administrația publică Lucrarea Managementul resurselor umane în administrația publică se adresează, în egală măsură, celor care se pregătesc să-și dedice preocupările profesionale problematicii majore a vieții și activității oamenilor în sfera muncii, cât și celor care practică, de pe acum, diverse activități menite a problematiza, interveni, mobiliza etc., cerințele unei bune practici privind omul în organizație. A vorbi despre managementul resurselor umane înseamnă, în
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
se referă la considerentul că nu există o unică clasificare posibilă a activităților managementului resurselor umane. Managementul resurselor umane este, în primul rând, o concepție despre munca depusă într-o organizație, despre omul în muncă și, de aceea, conținutul său problematic și, deci, direcțiile de activitate, se diferențiază pe baza specificului muncii depuse de membrii organizației. Pornind de la acest considerent general, vom întâlni în cadrul managementului resurselor umane desfășurat în instituțiile administrației publice o serie de activități cu totul dependente de ceea ce
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
prin persuasiune) este dublată de axa elite-mase populare - memoria oficială poate să fie În acord sau În conflict cu memoria populară: Cultura oficială se Întemeiază pe „formalismul dogmatic” și pe prezentarea realității În termeni mai degrabă ideali decât ambigui sau problematici. Ea prezintă trecutul Într-un mod abstract, atemporal și sacru. Cultura oficială promovează o cultură naționalistă, patriotică, care mediază Între interesele populare. Cultura populară reprezintă un ansamblu de interese specializate, care Își trag rădăcinile din părțile Întregului. Aceste interese sunt
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
2003) îl y a une traduction non seulement maladroite, mais qui n'est pas correcte du point de vue grammatical : Consider că România și Bulgaria au avut o atitudine deosebit de superficială în condițiile în care poziția lor este oarecum foarte problematică din punct de vedere al Europei. " Ce type de " traduction " nous rappelle le fait que le traducteur du texte de presse doit être premièrement linguiste, ensuite journaliste et documentariste. Magda Jeanrenaud offre également comme exemple un article du journal Ziarul
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
pentru firme și alte organizații? Nu spun acest lucru. Când sunt proiectate și implementate adecvat, pot avea efecte pozitive asupra organizației. Când nu, sunt nefaste pentru angajați și organizație. De ce acest lucru, atât de important pentru firme, este atât de problematic? În opinia mea, acest lucru se întâmplă deoarece sistemele sunt construite dintr-o perspectivă ce ține de bun-simț și/sau de simțul financiar, și nu de înțelegerea modului cum este afectat comportamentul. Sistemele folosite de cele mai multe organizații au un singur
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
principiile cunoscute ale recunoașterii eficiente și ale întăririi pozitive. Aceste programe nu precizează exact ce trebuie făcut pentru a primi titlul; nu recunosc performanța imediat sau frecvent; presupun că aceeași formă de recunoaștere este dorită de toți; și, cel mai problematic, poate exista doar un singur câștigător. Programele AL reprezintă o abordare foarte simplistă a problemei mai complexe de motivare a angajatului și a performanței umane. În timp ce scopul acestor programe este de a recunoaște performanța remarcabilă, astfel încât angajații să fie mai
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
subiect, student sau om de afaceri, se lovește de probleme tehnice insurmontabile în operaționalizarea lor sau recurge la improvizații, care nu mai păstrează decât o etichetă comună cu subiectul de interes. Având această experiență, am ales un număr de subiecte „problematice” și le-am detaliat pentru a oferi posibilitatea operaționalizării și pentru a le induce caracterul unor tehnici de analiză. Spre deosebire de Practici de management strategic, în această lucrare am renunțat la oferirea unui „ghid de acțiune” asociat fiecărui subiect. Unul dintre
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
paragraful dedicat managementului prin obiective se vor discuta problemele pe care le creează o astfel de exprimare „deschisă”. Dacă în loc de productivitate se discută despre comunicare, atunci exprimarea unui obiectiv, chiar dacă există o exprimare formală de natură cantitativă, este cel puțin problematică. Cum s-ar putea măsura îmbunătățirea comunicării și cum ar fi operaționalizat un obiectiv, asociat acestui proces, dar care să aibă și miză managerială? Nu trebuie pierdut din vedere faptul că obiectivul apare ca fiind un element de construcție, cu ajutorul
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
caracter limitativ, formale și informale, impuse de către mediul înconjurător sau de către sistemele interne ale organizației. Fixarea unor obiective implică prefigurarea unui viitor care să convină organizației, dar și stakeholderilor acesteia. Dacă nu există acceptabilitate la nivelul organizației, atingerea obiectivelor devine problematică. De exemplu, un obiectiv motivat de creștere a productivității muncii poate să fie inacceptabil din punctul de vedere al normelor legale privind mediul sau utilizarea forței de muncă. În schimb, obiectivul ar putea afecta echilibrele sistemului general de obiective. Forțarea
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
lăsând în același timp o marjă de manevră mai mare în alegerea variantelor operaționale. Obiectivele care sunt asociate unui post de strungar prezintă, chiar la o analiză sumară, câteva probleme punctuale specifice listei de referință: - măsurabilitatea „atitudinii față de nou” este problematică, fiind potențial creatoare de conflicte majore cu superiorul și firma și de comportamente abuzive ale evaluatorului; - aceeași problemă a măsurabilității apare și la nivelul „aportului individual la realizarea profitului”, care în plus va fi greu de înțeles la nivelul unui
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
ceva previzibil, dată fiind istoria mărcii și a firmei-mamă. La acestea se adaugă programe ce sprijină dezvoltarea durabilă, locală și națională, dar și acțiuni caritabile punctiforme de toate tipurile. Abordarea responsabilității sociale înseamnă și adoptarea modului de raportare a acestei problematici, conform prescripțiilor așa-numitei Inițiative de Raportare Globală (Global Reporting Initiative - GRI 2002). Acestea presupun o anumită structură a raportului și o listă de câteva zeci de indicatori de performanță economică, de mediu și socială. Finalmente, raportul responsabilității sociale este
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
modelele structură-comportament-performanță (SCP), prelucrându-le pentru uzul managerilor. Din păcate, această prelucrare, de altfel foarte atractivă la lectură, se dovedește greu de operaționalizat în analize concrete. Ceea ce pare foarte clar într-un manual de management strategic se dovedește cel puțin problematic (dacă nu chiar confuz și inconsistent!) în confruntarea cu realitatea unor cazuri concrete. De aceea, structurile de analiză sugerate de Porter trebuie completate consistent, clarificate și operaționalizate, în condițiile în care se acceptă limitări sau aproximări semnificative. Acestea din urmă
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
O parte dintre ele, cum ar fi untul, smântâna, sana, utilizează doar marca firmei. Se preferă o strategie evidentă de cost, nejustificându-se o diferențiere cu susținerea unui brand de produs. Sustenabilitatea pentru un volum de producție mare ar fi problematică. Noile produse, iaurturile sub eticheta Campina, „frișca pentru cafea” sau „brânzica de casă”, ca și produsele pe bază de lapte de capră, asigură o deschidere spre o piață care va deveni, cu certitudine, mai pretențioasă. Prin gama de produse, prin
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
de diferențierea produselor. Dacă în cazul unor produse prelucrate de uz general, cum ar fi, de exemplu, furnirul, economia de scară asociată unor volume mari de producție are efecte importante datorită omogenității produselor, în cazul mobilei apariția acestui fenomen este problematică. Chiar dacă în cazul mobilei-kit există acest fenomen, pentru celelalte tipuri impactul său este nesemnificativ. În aceste circumstanțe de manifestare a verigii din aval, Forex are numeroase posibilități de a-și găsi parteneri potriviți, inclusiv peste hotare. Exportul a fost mai
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
copil isteț), dar are probleme în a-și îndeplini îndatoririle din cauză că este mereu furat de alte preocupări: orice îi poate distrage atenția de la ceea ce face. După discuția cu mama, psihologul elaborează o conceptualizează cazul (formulează o ipoteză privind cauza comportamentului problematic și modul în care acesta este întreținut). Pentru aceasta, ține cont de informațiile furnizate de istoricul familiei, de consecvența comportamentelor lui Brian în diferite situații (acasă și la școală) și de durata problemei (a fost mereu așa). Având toate aceste
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
de extroversiune ajung mai frecvent la specialist decât cele de introversiune și s-a constatat că scorurile copiilor din prima categorie în ceea ce privește inteligența, reușita școlară și acceptarea școlară sunt mult mai slabe decât la cei din a doua. Deși comportamentele problematice identificate pot fi împărțite în două clase, cercetările recente au pus în evidență faptul că, la copii, este posibil să apară concomitent și comportamente de introversiune și de extroversiune (Angold, Costello & Erkanli, 1999; McConaughy & Skiba, 1993; Wilmshurst, 2002). Caz practic
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
p. 654). Susținătorii lor pun accentul pe validitatea ecologică a acestui mod de evaluare ce ia în calcul elementele situaționale ce determină comportamentul. Aceste evaluări se fac în mai multe etape, ca și rezolvarea problemelor: strângerea de informații privind comportamentele problematice din mai multe surse, determinarea funcțiilor pe care le-ar putea avea, formularea de ipoteze privind cauzele și, în sfârșit, elaborarea de intervenții și urmărirea lor. Un exemplu de astfel de evaluare este prezentat în secțiunea „Pe scurt 3.4
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
ani) lipsa de autocontrol persistă, în vreme ce la ceilalți copii se poate vedea o mai mare maturitate și un grad mai ridicat de autocontrol. Preșcolarii cu ADHD sunt descriși de părinți și educatori ca fiind mai obositori, mai stresanți și mai problematici decât ceilalți, mai ales în timpul activităților libere, nesupravegheate (Campbell, March, Pierce, Ewing & Szumowski, 1991). ADHD la copiii școlari (6-11 ani) Leonard și Jeremy din cazul prezentat mai sus întâmpină multe dintre dificultățile caracteristice copiilor cu ADHD de vârstă școlară. În
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
genetic poate să joace un rol important în depresia adulților, depresia la copil (prepurbetală) este cauzată mai degrabă de factori de mediu decât genetici (Thapar, Harold & McGuffin, 1998). Printre factorii ambientali stresanți pentru copii se numără conflictele familiale, un stil problematic adoptat de părinți în educație și respingerea din cercul celor de aceeași vârstă. În copilărie, simptomele de depresie pot lua forma acuzelor somatice, a iritabilității și a izolării sociale și se asociază cu tulburările de comportament, ADHD și tulburările anxioase
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
conduită cu debut în adolescență dacă înainte de această vârstă nu s-a manifestat nici un simptom. Date suplimentare despre tipurile de tulburare de conduită Pe baza categoriilor de comportamente (explicit/implicit, distructiv/nedistructiv) și a rezultatelor unui studiu longitudinal asupra comportamentelor problematice la copii și adolescenți, Loeber și Keenan (1994) sugerează o serie de tipuri de tulburare de conduită potențiale: Comportament de conflict cu autoritatea. Ca și în cazul tulburării opoziționale, subiecții au o atitudine sfidătoare și încalcă regulile, însă nu le
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
de tipuri de tulburare de conduită potențiale: Comportament de conflict cu autoritatea. Ca și în cazul tulburării opoziționale, subiecții au o atitudine sfidătoare și încalcă regulile, însă nu le fac rău celorlalți (de pildă, absentează nemotivat, fug de acasă). Comportament problematic implicit. Subiecții încalcă regulile (de exemplu, fură din magazine sau recurg la vandalism), dar nu sunt violenți față de cei din jur. Comportament problematic explicit. Subiecții sunt agresivi la o vârstă fragedă și continuă să recurgă la acte agresive și violente
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
și încalcă regulile, însă nu le fac rău celorlalți (de pildă, absentează nemotivat, fug de acasă). Comportament problematic implicit. Subiecții încalcă regulile (de exemplu, fură din magazine sau recurg la vandalism), dar nu sunt violenți față de cei din jur. Comportament problematic explicit. Subiecții sunt agresivi la o vârstă fragedă și continuă să recurgă la acte agresive și violente împotriva celorlalți. Comportament problematic dual explicit/implicit. Subiecții încalcă regulile și recurg la acte agresive. Comportament problematic triplu. Subiecții manifestă comportamente din toate
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
regulile (de exemplu, fură din magazine sau recurg la vandalism), dar nu sunt violenți față de cei din jur. Comportament problematic explicit. Subiecții sunt agresivi la o vârstă fragedă și continuă să recurgă la acte agresive și violente împotriva celorlalți. Comportament problematic dual explicit/implicit. Subiecții încalcă regulile și recurg la acte agresive. Comportament problematic triplu. Subiecții manifestă comportamente din toate trei categoriile. Rezultatele studiului citat mai sus au fost următoarele: adolescenții cu comportament problematic triplu au avut cea mai proastă evoluție
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
violenți față de cei din jur. Comportament problematic explicit. Subiecții sunt agresivi la o vârstă fragedă și continuă să recurgă la acte agresive și violente împotriva celorlalți. Comportament problematic dual explicit/implicit. Subiecții încalcă regulile și recurg la acte agresive. Comportament problematic triplu. Subiecții manifestă comportamente din toate trei categoriile. Rezultatele studiului citat mai sus au fost următoarele: adolescenții cu comportament problematic triplu au avut cea mai proastă evoluție de ansamblu în timp, în vreme ce, la cei cu comportament problematic dublu, s-a
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]