962 matches
-
în armonia totului. IV. LUMI îMPIETRITE: CHIP, PERSOANĂ, MEMORIE IV.1 Obstinația chipului Viziunea fragmentară a părții versus viziunea unificatoare a Unului. întruchipările Unului și nașterea memoriei. Experiența Unului și „externalizarea“ relației - interpretări eronate. IV.2 Despre persoană Antropomorfizarea Unului. Problematizarea și resemnificarea conceptului de persoană. Ilustrări. Chipul personalal Unului și „idolatria metafizică“ (Henry Corbin). Fluiditatea întruchipărilor divine și virtutea neasumării chipului. IV.3 Despre memorie Memoria ca expresie a neadecvării în relația cu Unul. împietrirea lumii și nașterea „obiectelor“. Memorie
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
fac posibil saltul către desprinderea de „disciplinaritate“ și de studiul sistemelor religioase, pentru reformarea sistemului educației în sensul circumscrierii diferitelor discipline (între care se numără și studiile teologice, respectiv studiile religioase, însă alături de celelalte) unui demers comun de înțelegere și problematizare a relației om-principiu (care nu mai constituie o temă subsumată doar studiului religiilor), se regăsește doar în țări cu tradiție în promovarea de facto a ecumenismului. Astfel, aș aminti, de exemplu, încercările de constituire a unor programe care dezvoltă noi
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
la descoperirea lor. În clasă pot fi aflate însă avantajele și limitele unor metode precum: expunerea (cu variantele ei: povestirea, descrierea, explicația, prelegerea), conversația (conversația catehetică, tip dezbatere, conversația euristică), demonstrația, exercițiul, observarea, experimentul, studiul de caz, jocul de rol, problematizarea, brainstorming-ul etc. Unii spun că metodele se schimbă, alții le consideră mereu "învechite". Cert este că transformările din știință, tehnică, societate, cultură, comunicare impun noi moduri de prezentare, de transmitere a cunoștintelor. Cartea rămâne un suport pedagogic important, toți
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
politice. Scopul celui de al treilea capitol este configurarea unui răspuns la această întrebare. Deși, pe parcursul desfășurării demersului argumentativ, consider ca fiind secundară funcția politică a ideologiei, ea își revendică în per-manență preeminența. E o realitate implicată de faptul că problematizarea acestei funcții aduce în atenție aspecte importante ale cunoașterii, explicării și înțelegerii fenomenelor politice, așa cum sunt cele legate de dominație și interese. În acest sens, cred că este rezonabilă conturarea unor modele cognitive din perspectiva cărora se poate realiza analiza
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
nici o valoare transcendentă nu trebuie să frâneze sau să condiționeze exploatarea plăcerilor și dezvoltarea consumației"74. Spre a nu se cădea în elitism, mass-media a decretat vremea show-bussiness-lui, a publicității, a filmului american contra celui european, care e anacronic prin problematizare și finețuri artistice. Tradițiile au fost abandonate ca rămășițe penibile ale trecutului. A trecut pentru totdeauna și vremea modernismului "disperaților", al lui Kafka, al lui Emil Cioran, al lui Eugen Ionescu și al altora: "Inutile d'être désespéré".75 Postmodernismul
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
atunci când ajut]m. Vom incerca s] vedem în acest eseu dac] ajutorul este o datorie și, într-un anumit sens, o obligație a noastr]. iii. Dreptate, nu caritate Uneori, în cercurile care se ocup] de dezvoltare, accentul este pus pe problematizarea în direcția drept]ții, nu a carit]ții pentru „lumea s]rac]”. Unul dintre aspectele care trebuie evidențiate în acest sens e acela c] dreptatea este o obligație pentru noi, în timp ce caritatea nu este. Acest aspect este înșel]tor, c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
psihologice); b) metode de explorare a universului personal: - metode de autocunoaștere (lucrul în microgrupuri, metafora, hărțile personale, exercițiul), - metode pentru dezvoltarea unor abilități de comunicare sau relaționare (exercițiul, jocul de rol, simulările), - metode pentru clarificarea valorilor și luarea unei decizii (problematizarea, controversa creativă, alegerea forțată, exercițiul), - metode de marketing personal (întocmirea unui CV, a scrisorii de intenție); c) metode de explorare a oportunităților de pe piața muncii (consultare de publicații, broșuri, utilizarea internetului și a motoarelor de căutare, contactarea agențiilor de recrutare
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în cadrul unei singure ședințe de consiliere: a) metode de deschidere a ședinței de consiliere („spargerea gheții”, demararea activității, exerciții de activare/dinamizare/energizare); b) metode pentru realizarea scopurilor ședinței, în funcție de tematica propusă (studiul de caz, exercițiul, brainstormingul, jocul de rol, problematizarea); c) metode de închidere a ședinței de lucru (evaluări, monitorizări ale rezultatelor, feedbackul/evaluarea din partea participantului/participanților). 3. Procesualitatea desfășurării activității de consiliere presupune stabilirea următorilor pași (didactici) și a metodelor corespunzătoare: a) metode de clarificare a situației curente a
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
psihologice); b) metode de explorare a universului personal: - metode de autocunoaștere (lucrul în microgrupuri, metafora, hărțile personale, exercițiul), - metode pentru dezvoltarea unor abilități de comunicare sau relaționare (exercițiul, jocul de rol, simulările), - metode pentru clarificarea valorilor și luarea unei decizii (problematizarea, controversa creativă, alegerea forțată, exercițiul), - metode de marketing personal (întocmirea unui CV, a scrisorii de intenție); c) metode de explorare a oportunităților de pe piața muncii (consultare de publicații, broșuri, utilizarea internetului și a motoarelor de căutare, contactarea agențiilor de recrutare
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în cadrul unei singure ședințe de consiliere: a) metode de deschidere a ședinței de consiliere („spargerea gheții”, demararea activității, exerciții de activare/dinamizare/energizare); b) metode pentru realizarea scopurilor ședinței, în funcție de tematica propusă (studiul de caz, exercițiul, brainstormingul, jocul de rol, problematizarea); c) metode de închidere a ședinței de lucru (evaluări, monitorizări ale rezultatelor, feedbackul/evaluarea din partea participantului/participanților). 3. Procesualitatea desfășurării activității de consiliere presupune stabilirea următorilor pași (didactici) și a metodelor corespunzătoare: a) metode de clarificare a situației curente a
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Din complexul de metode de predare - învățare, care permit individualizarea actului educațional am selectat metoda problematizării încercând să evidențiez avantajele folosirii ei în cadrul orelor de chimie pentru sporirea eficacității procesului instructiv-educativ. Problematizarea este o metodă euristică mult recomandată în predarea și învățarea chimiei datorită capacității sale formative, caracterului ei solicitant. Esența problematizării constă în crearea situației-problemă
EFICIENŢA METODEI PROBLEMATIZĂRII ÎN PREDAREA – ÎNVĂŢAREA CHIMIEI. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Cozma Jeanina () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_893]
-
Din complexul de metode de predare - învățare, care permit individualizarea actului educațional am selectat metoda problematizării încercând să evidențiez avantajele folosirii ei în cadrul orelor de chimie pentru sporirea eficacității procesului instructiv-educativ. Problematizarea este o metodă euristică mult recomandată în predarea și învățarea chimiei datorită capacității sale formative, caracterului ei solicitant. Esența problematizării constă în crearea situației-problemă și dirijarea gândirii elevilor pentru rezolvarea ei. Se va realiza o situație conflictuală între cunoștințele elevilor
EFICIENŢA METODEI PROBLEMATIZĂRII ÎN PREDAREA – ÎNVĂŢAREA CHIMIEI. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Cozma Jeanina () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_893]
-
educațional am selectat metoda problematizării încercând să evidențiez avantajele folosirii ei în cadrul orelor de chimie pentru sporirea eficacității procesului instructiv-educativ. Problematizarea este o metodă euristică mult recomandată în predarea și învățarea chimiei datorită capacității sale formative, caracterului ei solicitant. Esența problematizării constă în crearea situației-problemă și dirijarea gândirii elevilor pentru rezolvarea ei. Se va realiza o situație conflictuală între cunoștințele elevilor și sarcina de îndeplinit, situație ce îl obligă la selecții, ierarhizări, prelucrări ale datelor acumulate până atunci. Dintre avantajele folosirii
EFICIENŢA METODEI PROBLEMATIZĂRII ÎN PREDAREA – ÎNVĂŢAREA CHIMIEI. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Cozma Jeanina () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_893]
-
constă în crearea situației-problemă și dirijarea gândirii elevilor pentru rezolvarea ei. Se va realiza o situație conflictuală între cunoștințele elevilor și sarcina de îndeplinit, situație ce îl obligă la selecții, ierarhizări, prelucrări ale datelor acumulate până atunci. Dintre avantajele folosirii problematizării amintim: asigură o învățare activă, creatoare; stimulează independența în gândire și acțiune, spiritul de investigare și explorare; determină elevii să și pună întrebări, să-și reactualizeze cunoștințe, să elaboreze singuri ipoteze, să tragă concluzii; formează responsabilitatea și curajul în afirmarea
EFICIENŢA METODEI PROBLEMATIZĂRII ÎN PREDAREA – ÎNVĂŢAREA CHIMIEI. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Cozma Jeanina () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_893]
-
o parte experiența trecută, „adevărul de ieri”, iar pe de alta, elementul de noutate și surpriză, „adevărul de azi”. Experiența trecută este cuprinsă explicit în datele inițiale ale problemei, iar surpriza, necunoscutul, fiind sugerate și implicate în problemă ca atare. Problematizarea presupune trei momente succesive: un moment pregătitor, unul tensional și altul rezolutiv. Dintre tipurile de situații-problemă vom menționa, în primul rând, categoriile de probleme care pot fi rezolvate prin valorificarea creatoare a cunoștințelor asimilate anterior. Acest gen de probleme solicită
EFICIENŢA METODEI PROBLEMATIZĂRII ÎN PREDAREA – ÎNVĂŢAREA CHIMIEI. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Cozma Jeanina () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_893]
-
la liceeni și procesul instruirii problematizate este determinată de faptul că funcția creatoare a gândirii se manifestă odată cu apariția unei probleme, a unei situații contradictorii, iar rezolvarea ei necesită implicarea capacităților creative pentru descoperirea unor soluții noi. Exercițiul instrument al problematizării Exercițiul este metoda cea mai intim împletită cu toate metodele de predareînvățare. Se poate spune că fiecare din acestea se poate transforma în exercițiu. Aceasta dovedește odată în plus că separarea netă a metodelor didactice este posibilă doar teoretic. Aplicarea
EFICIENŢA METODEI PROBLEMATIZĂRII ÎN PREDAREA – ÎNVĂŢAREA CHIMIEI. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Cozma Jeanina () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_893]
-
sunt asociate. Ipoteza nulă: H0: χ2calc < χ 2 tabelat pentru un coeficient de risc admis; Ipoteza alternativă: H1 : χ2 calc > χ 2 tabelat pentru un coeficient de risc admis. Experiment. La Liceul Teoretic „Garabet Ibrăileanu” Iași, s-a aplicat metoda problematizării intens la clasa a XI-a B, profil Științe, în perioada martie-aprilie 2009, în specialitatea “Chimie Organică”. S-a verificat dacă procesul învățării a suferit vreo modificare (dacă se înregistrează vreo evoluție). Voi ilustra acest experiment prin notele primite la
EFICIENŢA METODEI PROBLEMATIZĂRII ÎN PREDAREA – ÎNVĂŢAREA CHIMIEI. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Cozma Jeanina () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_893]
-
sec. XII) nu se va mai face o distincție radicală ca și, mai târziu, Dimitrie Cantemir în Divanul (1698). Disputa dintre Suflet și Trup sau dintre înțelept și Lume cunoaște grade diferite : de la concilierea, în spiritul raționalismului ortodox, și până la problematizări cu accent cazuistic evantaiul prelucrărilor de către imaginar se dovedește foarte larg. Astfel, reflexe din acest dualism (id est = o altă expresie a "echilibrului instabil") sunt ușor detectabile în literaturile sud-estice. Am analizat de plidă modul cum, la eroii lui Panait
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
plastic. Se restituie, de exemplu, drumul de la "cărturar" la intelectualul propriu zis, adică spre tipul de om care compune și, mai ales, care citește cărți nonfuncționale, ce nu răspund adică unor necesități imediate, precum în schemele de gândire tradițională. Or, problematizarea acesteia se amplifică în secolul al XVII-lea, o dată cu începutul procesului de laicizare a gândirii. în cercetarea deja menționată, Virgil Cândea se oprește asupra tipologiei intelectualului sud-estic din veacul umanismului și pe care o fixează convingător în trei tipuri de
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
sistemic, în sensul că se îmbină, se completează și se influențează reciproc, alcătuind un ansamblu metodologic coerent. Unele metode vizează mai ales activitatea profesorului ( prelegerea, expunerea, conversația euristică, algoritmizarea), iar altele mai mult activitatea elevului(lectura, exercițiul, învățarea prin descoperire, problematizarea) Toate metodele, separat sau îmbinate, își aduc contribuția la realizarea atât a predării, cât și a învățării. În lecția de chimie profesorul folosește diverse metode de predare-învățare, care se particularizează în funcție de specificul temelor predate. Metoda de învățământ precizează cum anume
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
experimentului. De exemplu, în timp ce un elev introduce în eprubete pilitură de cupru și fier, un alt elev pregătește soluțiile de sulfat de cupru și sulfat de fier, iar altul urmărește depunerea cuprului pe cuiul de fier. 2.4.7. Metoda problematizării Problematizarea este o metodă de învățământ care are ca scop crearea în mintea elevului a unei stări conflictuale pozitive, a unei contradicții între cunoștințele elevilor și cerințele unei probleme care li se propune elevilor spre rezolvare. Elevul este pus în
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
De exemplu, în timp ce un elev introduce în eprubete pilitură de cupru și fier, un alt elev pregătește soluțiile de sulfat de cupru și sulfat de fier, iar altul urmărește depunerea cuprului pe cuiul de fier. 2.4.7. Metoda problematizării Problematizarea este o metodă de învățământ care are ca scop crearea în mintea elevului a unei stări conflictuale pozitive, a unei contradicții între cunoștințele elevilor și cerințele unei probleme care li se propune elevilor spre rezolvare. Elevul este pus în situația
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
contradicții între cunoștințele elevilor și cerințele unei probleme care li se propune elevilor spre rezolvare. Elevul este pus în situația de a analiza anumite relații între compușii sau fenomenele studiate și de a propune noi corelații, în urma reorganizării cunoștințelor acumulate. Problematizarea este un proces complex de creare a unor contradicții între: cunoașterea empirică și cea științifică sau în procesul cunoașterii, între "adevărul" de ieri și "adevărul" de azi. Metoda problematizării creează contradicții (reale sau aparente) de situații- problemă, pe care elevii
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
studiate și de a propune noi corelații, în urma reorganizării cunoștințelor acumulate. Problematizarea este un proces complex de creare a unor contradicții între: cunoașterea empirică și cea științifică sau în procesul cunoașterii, între "adevărul" de ieri și "adevărul" de azi. Metoda problematizării creează contradicții (reale sau aparente) de situații- problemă, pe care elevii trebuie să le sesizeze și la care să caute o soluție de răspuns. Problematizarea, în lecție, poate apare în una din următoarele două forme principale: situația - problemă întrebarea - problemă
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
cea științifică sau în procesul cunoașterii, între "adevărul" de ieri și "adevărul" de azi. Metoda problematizării creează contradicții (reale sau aparente) de situații- problemă, pe care elevii trebuie să le sesizeze și la care să caute o soluție de răspuns. Problematizarea, în lecție, poate apare în una din următoarele două forme principale: situația - problemă întrebarea - problemă A. Conceptul de situație problemă Este tipul de problematizare care produce o stare conflictuală puternică și complexă, incluzând un sistem de probleme teoretice sau practice
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]