18,757 matches
-
căruia este dispusă măsura controlului judiciar. ... 14. În același timp, analizând critica potrivit căreia sintagma „ori de câte ori este chemat“, din cuprinsul normelor procesual penale ale art. 215 alin. (1) lit. c), nu corespunde cerinței de calitate a legii procesual penale, neoferind persoanelor în cauză protecția adecvată împotriva acțiunilor arbitrare ale organelor statului, Curtea a constatat că acest drept conferit de legiuitor organelor judiciare de a chema inculpatul în fața lor ori de câte ori este nevoie corespunde aceleiași finalități
DECIZIA nr. 699 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251034]
-
Finanțelor/Agenția Națională de Administrare Fiscală are în vedere litigiile înregistrate pe rolul instanțelor de judecată și se referă la entitățile împotriva cărora Ministerul Finanțelor/Agenția Națională de Administrare Fiscală a inițiat în instanță un litigiu de orice natură, indiferent de faza procesuală a litigiului la data depunerii dosarului de garantare. ... Capitolul V Condiții de acordare a garanțiilor în cadrul Schemei Secţiunea 1 Caracteristici ale garanției EximBank NCS Articolul 11 Garanțiile se acordă beneficiarilor pentru: a) credite noi; ... b) credite în derulare, pentru
NORMĂ nr. N3.13 din 10 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250473]
-
ci trebuie să se justifice rațional, în raport cu principiul egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice. De asemenea, se arată că stabilirea hotărârilor judecătorești susceptibile de recurs trebuie să țină seama de natura juridică a acestui remediu procesual, invocându-se cele statuate de Curtea Constituțională în Decizia nr. 369 din 30 mai 2017 referitoare la faptul că dificultatea unei probleme de drept nu poate fi evaluată în funcție de valoarea litigiului, ci de natura sa, și, respectiv, în
DECIZIA nr. 615 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251033]
-
urmărire penală, suma fiind mult superioară celei reale, sau de a renunța la beneficiul de a li se reduce pedeapsa la jumătate. În aceste condiții, afirmă că se creează o situație discriminatorie între persoane care se află în aceeași situație procesuală (acuzați de săvârșirea unei infracțiuni de evaziune fiscală), independent de atitudinea acestora, raportat doar la corectitudinea cu care organul de urmărire penală înțelege să stabilească prejudiciul. Susțin că este incompatibilă cu principiul constituțional al egalității în fața legii situația în
DECIZIA nr. 702 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251196]
-
să administreze acele probe care să conducă la stabilirea unui prejudiciu cât mai exact, fără a face uz de dispozițiile art. 67 din Codul de procedură fiscală, text pe care inculpații nu îl consideră neconstituțional. Arată că, până la momentul procesual al invocării excepției de neconstituționalitate, nu s-a finalizat activitatea de stabilire a prejudiciului, expertul formulând mai multe variante, urmând ca instanța să stabilească varianta cea mai apropiată de realitate, în condițiile în care au fost distruse contoarele de înregistrare
DECIZIA nr. 702 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251196]
-
art. 21 alin. (1)-(3) și art. 24 alin. (1). Susține că este neconstituțional ca un astfel de remediu să poată fi avut în vedere doar în cazul hotărârilor definitive pronunțate în calea de atac a apelului, câtă vreme legislația procesual penală prevede caracterul definitiv și în cazul altor hotărâri decât cele pronunțate de instanțele de apel, astfel cum este încheierea definitivă pronunțată în temeiul art. 335 alin. (4^1) din Codul de procedură penală, fără citarea legală a părților. ... 13. Judecătoria
DECIZIA nr. 706 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251135]
-
penală, fără citarea legală a părților. ... 13. Judecătoria Bălcești, exprimându-și opinia în Dosarul Curții nr. 2.926D/2019, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, reține că instanța de control constituțional s-a pronunțat cu privire la normele procesual penale ce reglementează contestația în anulare atât prin Decizia nr. 804 din 5 decembrie 2017, prin care a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 426 partea introductivă din Codul de procedură penală sunt constituționale
DECIZIA nr. 706 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251135]
-
în anulare poate fi exercitată numai împotriva hotărârilor definitive prin care s-a soluționat fondul cauzei. ... 14. Judecătoria Timișoara - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate ridicată în Dosarul Curții nr. 2.996D/2019 este neîntemeiată. În acest sens, reține că legiuitorul procesual penal are libertatea de a reglementa regimul căilor de atac. Totodată, instanța de control constituțional reține, în Decizia nr. 240 din 16 aprilie 2019, că „instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești, deci și reglementarea căilor de
DECIZIA nr. 706 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251135]
-
care nu au putut fi înlăturate pe calea apelului și doar în condițiile reglementate expres în art. 426-432 din Codul de procedură penală, stabilind, totodată, că legiuitorul poate exclude folosirea unor căi de atac sau poate limita utilizarea anumitor instrumente procesuale aflate la îndemâna părților, fără ca prin aceasta să se încalce litera sau spiritul Legii fundamentale. ... 23. De asemenea, în considerentele Deciziei nr. 227 din 16 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 577 din 15
DECIZIA nr. 706 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251135]
-
-și susține apărările, fără ca vreuna dintre ele să fie defavorizată în raport cu cealaltă. La rândul său, art. 6 din Convenție, referitor la dreptul la un proces echitabil, obligă statele membre la asigurarea prin legislația națională a unor garanții procesuale, precum egalitatea armelor, contradictorialitatea, motivarea hotărârilor pronunțate, publicitatea procesului, soluționarea acestuia într-un termen rezonabil, prezumția de nevinovăție și asigurarea dreptului la apărare. În completare, art. 13 din Convenție prevede dreptul la un recurs efectiv, drept cu caracter subsidiar, ce
DECIZIA nr. 706 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251135]
-
impune condiții stricte cu privire la termenul de declarare, la cuprinsul cererii, la titularii căii de atac, precum și cu privire la procedura de verificare a admisibilității în principiu a căii de atac, în scopul asigurării unei rigori și discipline procesuale și al evitării introducerii, în mod abuziv, a unor recursuri care nu se încadrează în motivele prevăzute de lege. Arată, de asemenea, că formalismul aparent excesiv ce caracterizează căile extraordinare de atac constituie, în esență, o expresie a garanțiilor necesare
DECIZIA nr. 553 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266403]
-
reglementările internaționale invocate de autorul excepției, având în vedere că recursul în casație nu împiedică părțile interesate să apeleze la instanțele judecătorești, să fie apărate, să promoveze căile de atac ordinare prevăzute de lege și să se prevaleze de garanțiile procesuale care condiționează dreptul la un proces echitabil. ... 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de
DECIZIA nr. 553 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266403]
-
mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 404 din 15 iunie 2009, care a vizat recursul drept cale ordinară de atac -, potrivit noului Cod de procedură penală, recursul a devenit o cale extraordinară de atac. Legea procesual penală a revenit astfel la sistemul clasic al dublului grad de jurisdicție, constând în fond și apel, ceea ce înseamnă că în recurs nu se rejudecă fondul cauzei, ci se apreciază dacă hotărârea dată corespunde sau nu legii. ... 16. În
DECIZIA nr. 553 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266403]
-
din punctul de vedere al constituționalității, raportat la prevederile art. 21 și 24 din Legea fundamentală, dispozițiile art. 440 alin. (1) din Codul de procedură penală, reținând (în paragrafele 18-23 ale Deciziei nr. 591 din 1 octombrie 2015), că dispozițiile procesual penale ce reglementează soluționarea recursului în casație nu prevăd în mod expres neparticiparea procurorului la procedura de examinare a admisibilității în principiu a cererii. Așa fiind, având în vedere cele statuate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent
DECIZIA nr. 553 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266403]
-
și părțile sunt legal citate și procedura este îndeplinită; conform dispozițiilor aceleiași norme, inculpatul, partea civilă, partea responsabilă civilmente și, după caz, reprezentanții legali ai acestora se citează din oficiu de către instanță, care poate dispune și citarea altor subiecți procesuali, atunci când prezența acestora este necesară pentru soluționarea cauzei. Analizând sistematic prevederile art. 353 și 363 din Codul de procedură penală, Curtea a constatat că acestea sunt norme cu caracter general aplicabile oricărei proceduri de judecată, în lipsa unor dispoziții
DECIZIA nr. 553 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266403]
-
ridică doar o problemă de interpretare și aplicare a legii, și nu una de constituționalitate a textului criticat, conform dispozițiilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, din moment ce este asigurată egalitatea procesuală între părți, pe de o parte, și procuror, pe de altă parte. În aceste condiții, având în vedere prevederile art. 2 alin. (3) teza întâi din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu
DECIZIA nr. 553 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266403]
-
67 din 18 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 580 din 2 iulie 2020, paragraful 14, Curtea a statuat asupra caracterului inadmisibil al excepției în cazurile în care s-a invocat neconstituționalitatea în altă etapă procesuală decât cea în care este incident textul legal criticat. În acest sens, Curtea a reținut că incidența textului de lege criticat în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești nu trebuie analizată în abstract, ci trebuie verificat, în primul rând
DECIZIA nr. 558 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266439]
-
cea în care este incident textul legal criticat. În acest sens, Curtea a reținut că incidența textului de lege criticat în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești nu trebuie analizată în abstract, ci trebuie verificat, în primul rând, interesul procesual al invocării excepției de neconstituționalitate, mai ales prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității textului de lege criticat. Or, chiar în ipoteza admiterii excepției de neconstituționalitate a acestor prevederi, decizia astfel pronunțată nu va produce niciun efect concret în
DECIZIA nr. 558 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266439]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 557 din 23 iulie 2008, a statuat conformitatea acestor reglementări cu prevederile constituționale invocate. Cu acest prilej, Curtea a reținut că procedura insolvenței este o procedură specială, concursuală, o serie dintre drepturile procesuale fiind exercitate nu individual, ci colectiv. Acest specific a condus la crearea unor organe colective - adunarea creditorilor și comitetul creditorilor, al căror rol este de a asigura promovarea intereselor ansamblului creditorilor. Astfel, adunarea creditorilor este convocată pentru a decide în
DECIZIA nr. 558 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266439]
-
beneficiarii săi, în conformitate cu dispozițiile legale incidente; (10) are obligația de a suspenda plata tuturor sumelor solicitate de Beneficiar aferente operațiunilor pentru care a fost formulată / stabilită / identificată o neregulă gravă, precum și dacă s-a declanșat o acțiune procesuală / procedură litigioasă / alte acțiuni sau proceduri administrativ-jurisdicționale, până la rămânerea definitivă a hotărârii instanței de judecată; (11) are dreptul de a lua măsuri privind suspendarea plăților către Beneficiar în cazul depistării unei suspiciuni de fraudă; (12) are dreptul de a
GHID SPECIFIC din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265242]
-
litigiile cu Ministerul Finanțelor/Agenția Națională de Administrare Fiscală (MF/ANAF) are în vedere litigiile înregistrate pe rolul instanțelor de judecată și se referă la entitățile împotriva cărora MF/ANAF a inițiat în primă instanță un litigiu de orice natură, indiferent de faza procesuală a litigiului la data depunerii dosarului de finanțare. ... i) nu figurează cu incidente majore cu cecuri și bilete la ordin în baza de date a Centralei Incidentelor de Plăți (CIP) în ultimele 12 luni calendaristice anterioare înregistrării dosarului de finanțare
NORMĂ din 17 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266358]
-
litigiile cu Ministerul Finanțelor/Agenția Națională de Administrare Fiscală (MF/ANAF) are în vedere litigiile înregistrate pe rolul instanțelor de judecată și se referă la entitățile împotriva cărora MF/ANAF a inițiat în primă instanță un litigiu de orice natură, indiferent de faza procesuală a litigiului la data depunerii dosarului de garantare. ... i) nu figurează cu incidente majore cu cecuri și bilete la ordin în baza de date a Centralei Incidentelor de Plăți (CIP) în ultimele 12 luni calendaristice anterioare înregistrării dosarului; criteriul se
NORMĂ din 17 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266362]
-
prevăzută de art. 228 alin. (1) din Codul penal]. ... 77. Prealabil susținerii argumentelor în sensul opiniei juridice exprimate s-a apreciat că recursul în interesul legii este admisibil sub aspectul titularului care a declarat recursul în interesul legii, respectiv calitatea procesuală necesară a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție de a învesti Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii din cadrul instanței supreme, există o problemă de drept care a primit rezolvare diferită în practica judiciară, fiind
DECIZIE nr. 7 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271516]
-
constată că, prin Decizia nr. 1.227 din 20 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 17 din 10 ianuarie 2012, a reținut că, deși excepția de neconstituționalitate prezintă particularități semnificative, ea se încadrează în categoria excepțiilor procesuale și reprezintă, deci, un mijloc procedural prin care, în condițiile legii, partea interesată, procurorul sau instanța, din oficiu, invocă, în cadrul procesului și fără a pune în discuție fondul dreptului, neconformitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-
DECIZIA nr. 77 din 2 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271922]
-
inadmisibilă în principiu cererea de intervenție accesorie, formulată de petentul Ministerul Afacerilor Interne, în interesul pârâtului Guvernul României; a fost respinsă excepția inadmisibilității cererii de pronunțare a unei ordonanțe președințiale, ca rămasă fără obiect; a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Guvernul României în privința capătului de cerere având ca obiect anularea Hotărârii Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 101/2021, ca lipsită de obiect; a fost respinsă excepția lipsei de interes în promovarea acțiunii, ca neîntemeiată. Totodată
DECIZIE nr. 5.486 din 16 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271871]