1,228 matches
-
designerul își impune propriul punct de vedere, legitimitate sporită a instituției (Offe, 1992, p. 24). Ca urmare, apariția mimetismului nu este datorată doar nesiguranței, ci și unor strategii adoptate de actorii implicați în procesul de creionare instituțională. Izomorfismul normativ consideră profesionalizarea drept principala sursă de presiune pentru modificările instituționale. Profesionalizarea poate fi conceptualizată drept încercarea de controlare a condițiilor și metodelor de lucru și stabilirea bazelor cognitive și legitimității pentru autonomia lor ocupațională (DiMaggio și Powell, 1991, p. 70). Acest tip
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
a instituției (Offe, 1992, p. 24). Ca urmare, apariția mimetismului nu este datorată doar nesiguranței, ci și unor strategii adoptate de actorii implicați în procesul de creionare instituțională. Izomorfismul normativ consideră profesionalizarea drept principala sursă de presiune pentru modificările instituționale. Profesionalizarea poate fi conceptualizată drept încercarea de controlare a condițiilor și metodelor de lucru și stabilirea bazelor cognitive și legitimității pentru autonomia lor ocupațională (DiMaggio și Powell, 1991, p. 70). Acest tip de izomorfism este caracteristic mai mult organizațiilor decât instituțiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
încercarea de controlare a condițiilor și metodelor de lucru și stabilirea bazelor cognitive și legitimității pentru autonomia lor ocupațională (DiMaggio și Powell, 1991, p. 70). Acest tip de izomorfism este caracteristic mai mult organizațiilor decât instituțiilor, deoarece accentuează aspecte specifice, profesionalizarea fiind greu de detectat în cadrul instituțiilor datorită naturii complexe a acestora. Cu alte cuvinte, profesioniștii, organizațiile create de aceștia și mecanismele educației formale, socializării și recrutării produc o bază cognitivă și o legitimitate comună care determină transformarea structurilor organizaționale în
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
din societate (un partid își alege deseori strategiile politice și electorale adaptându-se la aceste așteptări); izomorfismul mimetic prin modelarea partidelor în funcție de instituțiile cu legitimitate crescută, promovarea valorilor altor organizații respectate în societate (mesaje religioase, structuri descentralizate); mimetismul normativ prin profesionalizarea instituției partinice (din păcate, destul de slab dezvoltată). Cazul partidelor este unul ilustrativ pentru situația multor organizații și instituții naționale, fiind ales ca exemplu datorită posibilității clare de separare a factorilor ce îi influențează dezvoltarea. Depășind sfera eficientizării birocratice, absolut necesară
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
dintre campaniile ecologiste sunt coordonate de organizații puternice precum Greenpeace. Deși realizările m.s. ar fi fost greu de imaginat în afara raționalității organizaționale, acest element și anumite corolare ale sale a suscitat critici din mai multe poziții. Se condamnă, de pildă, profesionalizarea anumitor roluri în ONG-uri. Skocpol (2003) arată că organizațiile civice americane operează din ce în ce mai mult managerial, iar sarcinile m.s. sunt preluate de profesioniști în lobby sau advocacy. Structura ierarhică a multor organizații ale m.s. este asociată cu celebra „lege de
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
p. 18) și externalizarea funcțiilor statului, care este legată de procesul de descentralizare. Vom prezenta, în cele ce urmează, câteva elemente conceptuale privind reforma administrației publice, caracteristicile acestui proces în România și nivelele de desfășurare (formularea politicilor publice, descentralizarea și profesionalizarea corpului de funcționari publici), iar în final, câteva aspecte privind tendințele actuale din cadrul managementului public. Reforma administrației publice reprezintă un proces de schimbare ce înglobează toate aspectele legate de schimbarea și reorganizarea structurilor organizatorice care formează baza luării deciziilor și
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
nivelul administrației publice centrale: întărirea capacității instituționale în privința formulării politicilor publice (vezi politici publice), planificării strategice, comunicării și coordonării interministeriale; - la nivelul administrației publice locale: finalizarea cu succes a procesului de descentralizare/deconcentrare a serviciilor publice; - la nivelul întregii administrații: profesionalizarea corpului funcționarilor publici și a persoanelor aflate în funcții publice care trebuie să fie un grup neutru, comparabil cu cel existent în țările membre ale UE. În privința formulării politicilor publice, este esențială acordarea unei atenții speciale, pentru că de acest proces
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
startul pozitiv pe care l-a avut procesul de reformă în administrație, menționând necesitatea continuării acestui proces, în special la nivel local. O altă componentă a reformei administrative, considerată de unii autori ca fiind și cea mai importantă, o reprezintă profesionalizarea corpului de funcționari publici și reforma. Aceasta este absolut necesară pentru întărirea capacității administrative în vederea absorbirii fondurilor comunitare. Un principiu de bază în managementul resurselor umane afirmă că oamenii reprezintă resursa-cheie a oricărei organizații. Funcționarul public este atât unul din
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
publici, în special a celor aflați în funcții de conducere și de răspundere. În cadrul reformei funcției publice, trebuie totuși să se ia în considerare în continuare principiul stabilității funcției publice în vederea construirii unei cariere durabile în funcția publică și a profesionalizării funcționarilor publici. Cu toate acestea, se impune reevaluarea criteriilor de promovare în funcția publică, în sensul în care competența trebuie să prevaleze în fața vechimii în muncă. Un alt pas necesar îl reprezintă depolitizarea totală a funcției publice și asigurarea neutralității
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
acestora către sectorul privat sau către organizațiile internaționale, în special datorită motivației financiare insuficiente și a dezvoltării greoaie, bazată pe vechime în carieră. Accesul la formarea profesională de calitate pentru persoanele angajate în sectorul public reprezintă o premisă importantă în profesionalizarea acestora. Practic, o persoană care are studiile necesare pentru a intra în corpul funcționarilor publici trebuie să aibă posibilitatea de a-și dezvolta cunoștințele în cadrul unor programe specializate de studii postuniversitare din cadrul universităților, de tipul masteratelor profesionale, programe care să
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
și au un timp special alocat pentru aceste activități. Dimpotrivă, cetățenii vizați de program sunt deseori mai puțin informați, mai puțin interesați și au mai puțin timp la dispoziție pentru a se implica. În aceste condiții, apare un cerc vicios - profesionalizarea excesivă a controlului intervenției duce la scăderea și mai accentuată a implicării celorlalți parteneri, ceea ce poate contribui direct la disocierea programului de interesele și prioritățile reale ale grupului social vizat și, în cele din urmă, la eșecul programului de dezvoltare
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
dimensiunilor sociale și psihosociale ale fenomenelor pedagogice (structurile de grup, organizarea socială a proceselor pedagogice, socializarea, relațiile sociale în cadrul educației etc.); b) influența factorilor sociali asupra organizării și funcționării procesului de învățământ, asupra fluxurilor de elevi implicați în activități de profesionalizare; c)raportul dintre sistemul de învățământ și alte subsisteme sociale în cadrul formațiunii sociale, cu accent special pe funcțiile economice și socializatoare ale învățământului (Vlăsceanu, 1979). Fenomenele educaționale nu sunt așadar numai domeniul pedagogiei, ci și al științelor sociale (sociologie, economie
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
mea carte despre America. Nu pot, nu am resurse și nici nu Îmi propun să fac școli, să devin liderul unui sistem educațional. Important e să ne familiarizăm cu aceste metode, să le utilizăm ca pe un punct comun de profesionalizare a mediului academic autohton. Sanda Cordoș: Eu nu mă gândeam la aceasta, ci la foarte interesanta promisiune de interdisciplinaritate pe care o văd aici, precum și la garanția de seriozitate a unor asemenea cercetări dacă sunt făcute În câmp social. De
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
2. Particularități privind managementul comerțului În evoluția managementului contemporan se pot sesiza o serie de orientări ce pot fi sintetizate astfel 8: * Sporirea caracterului său interdisciplinar; * Sporirea caracterului anticipativ; * Amplificarea viziunii globale, integratoare a managementului; * Sporirea flexibilității sistemelor de management; * Profesionalizarea funcției de management; * Accentuarea laturii motivaționale în management; * Accentuarea caracterului național și sectorial al managementului; * Luarea în considerare într-o mai mare măsură de către management a organizațiilor sindicale din firme, ramură sau la nivel de economie națională; * Aducerea în prim
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
și diferențe specifice între țările din vechiul bloc sovietic. Dacă în general în țările din regiune procentajul noilor parlamentari tinde să se reducă, în Republica Moldova acest procent tinde să crească iar acest lucru, paralel cu creșterea rolului managerilor determină o profesionalizare greoaie (Crowther 2007). Nu în ultimul rând, numărul mic de femei care fac parte din corpul legislativ este remarcat de diferite studii. În general, în spațiul ex-sovietic femeile sunt subreprezentate, acest lucru fiind considerat un "produs" al discriminării (Ilonszki și
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
al parlamentarilor români crește o dată cu îndepărtarea de perioada comunistă. Cauzele nu sunt clare și ar putea face obiectul unor cercetări viitoare care să pornească fie de la premisa necesității de a "îndeplini" formal standarde, fie de la cea a creșterii gradului de profesionalizare a parlamentarilor în domeniile de activitate. Tabelul 1: Ponderea deputaților în funcție de nivelul de educație pe legislaturile din 2004-2008 și 2008-2012. Nivel de educație Legislatura Liceu Facultate Master Doctorand Doctorat Nespecificat 2004-2008 0,6 47,3 19,2 8,9 17
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
pare a fi caracterizat de o anumită "îmbătrânire". Dacă până în 2004 grupul parlamentar s-a situat sub media pe legislatură, după 2004 crește media de vârstă a grupului UDMR. Pe de o parte am putea lansa ipoteza unei mai pregnante profesionalizări a partidului comparativ cu PDL, de exemplu, lucru datorat și vechimii sale pe scena politică (UDMR apare ca organizație în 25 decembrie 1989). Pe de altă parte, UDMR ar putea fi mai omogen, lucru necesar în legătură cu reprezentarea minorității maghiare. Un
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
opoziția este, în general, mult mai activă decât puterea. De remarcat că, o dată cu îndepărtarea în timp a momentului revoluționar din 1989, grupurile parlamentare par a fi mult mai active prin inițiative legislative, cel mai probabil, ca urmare a experienței și profesionalizării. Demersul capitolului de față încearcă să contribuie la discuția cu privire la selecția elitelor parlamentare românești în contextul consolidării democratice și a importanței reprezentării pentru democrațiile moderne. Studiul elitei politice românești este important pentru că ne poate oferi repere importante cu privire la reprezentativitate, în
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
calificat. La ora actuală (2003) s-au calificat aproximativ 35 de interpreți surzi, 77 dețin certificate temporare, alți 70 dețin certificate vechi care trebuiesc actualizate după un curs de perfecționare iar 9 sunt interpreți de legătură cu pregătire legală . O dată cu profesionalizarea domeniului, cu extinderea testării, atestării și acreditării au apărut diverse aspecte legate de etica profesiunii, aceasta fiind asociată cu calitatea interpretării, care este mai mult decât alegerea gesturilor sau a felului cum se mișcă mâinile. În perspectiva creșterii fără precedent
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
formare a personalităților competente a cadrelor didactice . Dezvoltarea profesională constituie o “pârghie” necesară menținerii motivației personalului didactic. În domeniul educațional dezvoltarea profesională circulă alături de alți termeni mai mult sau mai puțin similari: dezvoltarea carierei, educație și formare continuă, ș.a Profesionalizarea nu se termină cu absolvirea, ci presupune trecerea la o altă etapă, dezvoltarea carierei, realizată În cadrul educației permanente. Din perspectiva procesului de formare inițială și continuă, profesionalizarea are ca finalitate ameliorarea performanțelor educaționale ale sistemului de Învățământ. Profesorul Emil Păun
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
mult sau mai puțin similari: dezvoltarea carierei, educație și formare continuă, ș.a Profesionalizarea nu se termină cu absolvirea, ci presupune trecerea la o altă etapă, dezvoltarea carierei, realizată În cadrul educației permanente. Din perspectiva procesului de formare inițială și continuă, profesionalizarea are ca finalitate ameliorarea performanțelor educaționale ale sistemului de Învățământ. Profesorul Emil Păun consideră fenomenul profesionalizării carierei didactice ca : “ un proces de formare a unui ansamblu de capacități și competențe Într-un domeniu dat pe baza asimilării unui sistem de
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
termină cu absolvirea, ci presupune trecerea la o altă etapă, dezvoltarea carierei, realizată În cadrul educației permanente. Din perspectiva procesului de formare inițială și continuă, profesionalizarea are ca finalitate ameliorarea performanțelor educaționale ale sistemului de Învățământ. Profesorul Emil Păun consideră fenomenul profesionalizării carierei didactice ca : “ un proces de formare a unui ansamblu de capacități și competențe Într-un domeniu dat pe baza asimilării unui sistem de cunoștințe (teoretice și practice), proces controlat deductiv de un model al profesiei respective” . Autoperfecționarea este o
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
a cadrului didactic, importante fiind aspiratiile, motivația, ethosul profesional. Unul dintre documentele de mare importanță pentru sistemul de formare Îl reprezintă Strategia de dezvoltare a sistemului de formare inițială și continuă a personalului din Învățământul preuniversitar 2001-2004. Mesajul esențial este profesionalizarea carierei didactice, alături de alte obiective: redimensionarea raportului dintre componenta teoretică și cea practică a curriculum-ului de pregătire prin extinderea rutei de formare inițială până la obținerea diplomei de profesor/institutor prin promovarea examenului de definitivat; dezvoltarea unei piețe educaționale a
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
continuă a cadrelor didactice nu trebuie să constituie un scop În sine, justă fiind o adordare a acestor două procese la un continuu profesional-cariera didactică. Din acest punct de vedere dimensiunile carierei didactice vizate prin formarea inițială și continuă sunt: profesionalizare, dimensiunea afectiv-motivațională și cea socio-relațională (de statut) . Bogdan Georoceanu ( 2002) arăta că trebuie remarcată schimbarea opticii de abordare a carierei și evoluției persoanei, Începând cu formarea inițială și terminând cu formarea continuă sau formarea de-a lungul Întregii vieți. Ea
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
și academică. Paradigmele moderne asimilează statutul cadrului didactic unui membru al unei structuri organizaționale (școala) și unei comunități (locale, profesionale) solicitând o accepare diferită a rolurilor și identităților profesionale, accentuând latura pragmatică. Cea mai importantă latură a formării inițiale este profesionalizarea inițială, pregătirea individului pentru profesiunea didactică. Programele de formare inițială au ca finalitate formarea competețelor specifice pentru profesiunea didactică, dar parcurgerea unui program de formare inițială nu este suficientă pentru formarea acestor competențe, deoarece complexitatea lor nu se poate cuprinde
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]