7,041 matches
-
cotidian; iar hispanizarea emoțională s-a produs în ’88, cînd l-am cunoscut pe spaniolul (între timp românizat) care-mi este, de atunci, alături. În ce privește „Generația de la ’97”, merită, har Domnului, buchisită... Ai avut o relație privilegiată cu Cristina Hăulică, profesoara noastră de spaniolă pe care am iubit-o cu toții. Cum era, dincolo de catedră? Îmi este foarte greu să vorbesc despre Cristina fără Cristina. Era pentru mine un înger păzitor, mereu alături în momentul deciziilor importante: căsătoria, doctoratul, prima mea colaborare
Cătălina Iliescu-Gheorghiu: „O antologie nu e o enciclopedie“ by Simona Sora și Claudiu Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2860_a_4185]
-
am mai spus și altădată: nu mi le dădea când mă duceam la el, era în greva foamei, ca să nu fiu controlat la ieșire de securiștii aflați la ușa blocului din Militari; i le dădea Corei, soția lui, care era profesoară la o școală din cartier; Cora se întâlnea, absolut întâmplător (!), cu Dana Dumitriu, care își avea coafeza prin partea locului, și, în timp ce se îmbrățișau, scrisorile treceau dintr-o poșetă în alta, de unde ajungeau la mine și, de la mine la Mihai
Câteva observații personale by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3913_a_5238]
-
însemnări, adesea relevante la istoria muzicii românești, care merită a fi publicate. Un document de real interes în privința rolului Casei Regale din vremea regilor Carol I, Ferdinand I și Carol al II-lea este volumul de Amintiri al pianistei și profesoarei Aurelia Cionca (1888-1962). Început în 1929, caietul de „Amintiri” al mătușii a fost amănunțit cercetat și exploatat de nepoata Nina Cionca în excelenta monografie Aurelia Cionca, publicată la Editura Muzicală în 1986. Din păcate, toate pasajele referitoare la „copilul-minune” (născut
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
de la Castelul Peleș din Sinaia și educat în mediul regal al „reginei-mamă” (Carmen Sylva), recitalurtile și concertele la Palatele din Sinaia, București și Cotroceni, seratele muzicale din țară și de peste hotare în cercurile regale și aristocratice europene, întâlnirile pianistei și profesoarei Aurelia Cionca cu reginele Greciei și Iugoslaviei, cu membrii familieiWied din Germania etc., au fost să fie excluse complet de Editură, fie „cosmetizate” spre a trece de cenzura comunistă. Evenimentele mondene la curtea regală, la care a participat și marea
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
cosmetizate” spre a trece de cenzura comunistă. Evenimentele mondene la curtea regală, la care a participat și marea pianistă bucureșteană, prietenia sa cu reginele Maria și Sofia, numeroasele prezențe ale familiilor regale ale României la recitalurile și primele audiții ale profesoarei și elevilor săi - momente inedite din palmaresul social al maestrei - abundă în „Amintirile” păstrate în colecția familiei Cionca. Un capital extrem de important al însemnărilor autobiografice, îl constituie amănuntele privitoare la primele audiții absolute ale Rapsodiei Române de Franz Liszt (1932
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
R.P.R. pe marginea evenimentelor politice interne și externe și pe marginea unor scrieri ale fugarilor români din Occident, Cioran Emil și Mircea Eliade, care s-au citit în două rânduri” (idem). Comentariile cărții Ispita de a exista, aflate în posesia profesoarei Voinescu, ar fi avut în vedere mai ales realizarea artistică și mai puțin conținutul filozofic și politic. În toamna anului 1957, în casa din strada Dr. Staicovici, C. Pillat a prezentat dintr-o revistă franțuzească o recenzie asupra unei cărți
Vasile Voiculescu – Alte contribuții biografice by Gheorghe Postelnicu () [Corola-journal/Journalistic/4227_a_5552]
-
multe erau totuși nopțile cînd, din drumul cu mașina aluneca direct, într-o transă a acuplării violente și înlăcrimate, prin care întrevedea și chema iubirea, pe bărbatul multașteptat, uitînd de treburile de acasă și de copii, de obligațiile ei de profesoară și directoare. Îi era de ajuns să vorbească pe mobil cu copiii, să-i îndrume cu indicații dictate de exigența ei de mamă iubitoare. Copiii nu-i ieșeau din cuvînt, vorbele ei le intraseră oricum în sînge și-i călăuzeau
Diavolul tot mai sigur pe viața lui by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/4228_a_5553]
-
de mă iei pe mine cu Poiana Mare?". Nici moderatorul emisiunii, Corina Drăgostescu, nu a fost omisă de Aurelian Pavelescu. "Domnă nu îmi dați mie lecții, nu am venit să mă certați dumneavoastră în platoul ăsta. Nu sunteți nici doamna profesoară, nici doamna dirigintă.
Vezi cum îl înjură Aurelian Pavelescu, în direct, pe Mihai Voicu - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/42803_a_44128]
-
pariziană, trei polițiști n-au reușit să-l potolească pe un elev de 14 ani, care era gata-gata să-l strângă de gât pe directorul adjunct, și au chemat în sprijin alți cinci colegi. Motivul furiei bătăușului era că o profesoară pe care o înjurase în fața întregii clase îi ceruse să iasă afară. În România, tatăl unui elev penalizat de diriginte pentru cine știe ce prostioară, polițist de meserie, a dat buzna în școală și le-a tras o papară strașnică dascălilor înfricoșați
Școala, pepinieră de bătăuși by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4280_a_5605]
-
Surâsul cailor”, cea mai amplă nuvelă din volum, e chiar un exercițiu de scriere pe urmele „Caravanei cinematografice”. Dincolo de tema comună (subversiunea veselă de la sat), metaliteratura e îmblânzită de comicul de situație și de caracterele extrem de vii. Inginerul Virgil Toderiță, profesoara Irina Dorcioaia, bibliotecara Patricia sau metodistul la Căminul Cultural Relu Mogâldea reprezintă - chiar fără umorul debordant al lui Groșan - pete de culoare în cenușiul umanității comuniste. Remarcabile sunt, în schimb, fragmentele de proză foarte scurtă din Până la capătul liniei. Scriitorul
Dialog despre neputință by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4453_a_5778]
-
Hunedoara a Uniunii Scriitorilor din România. Celălalt coautor a fost ani la rând un harnic și priceput redactor la revista „Universul școlii” unde a stimulat colaborările colegilor, iar în 2005, a editat, la prestigioasa Editură a Academiei Române, în colaborare cu profesoara Corina Pipoș, una din cele mai importante cărți a lui Gheorghe Șincai, „Îndreptare către aritmetică”, cât și volumul „Învățământul matematic românesc în Școlile Blajului de la înființare până la Marea Unire”. Și-au unit eforturile documentare în realizarea acestei frumoase și utile
Cartea de vizită a unui liceu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/4476_a_5801]
-
sănătoasă, cu doi dinți de aur. Când era mic, înainte de a merge la școală, avea ochii albaștri deschis. Nu-i plăcea munca; la școală învăța prost, mai și fura. A terminat liceul la seral, căci s-a încurcat cu o profesoară, o suplinitoare; i-a prins bibliotecara, după niște rafturi. O domnișoară bătrână și urâtă. A fost scandal mare, el era minor. Noroc de taică-său. Un om judecat, care l-a transferat imediat la un alt liceu, la seral, și
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
Merg în producție, ca niște viței, acolo mai prind câte ceva, dar nu toți... De ce oare mie mi au fost suficienți doi ani să am o diplomă și ei au nevoie de cinci? Elena a fost și va rămâne o simplă profesoară de pian. În rest, nimic. Ce știa în afară de conservator și de casă? Nimic! A, era să uit, mai mergea și la biserică, pe ascuns. Până m-a informat un băiat de la securitate. O noapte am bătut-o. Plângea și se
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
soțul nebunei, cu toate că nu l-am văzut niciodată. Vine noaptea și plânge, mă imploră să plec, să-i las munca de-o viață... Am ajuns să beau și noaptea, când mă trezesc, și uneori vorbesc singur sau cu bătrânul... Ești profesoară, ai studiat psihologia, chiar dacă ți au desființat catedra. Ce să fac, unde să mă duc? Mam gândit că tu vei ști... Elena îl privi fix în ochi, oftă prelung și se ridică în picioare. Se apropie de el și-i
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
ști... Elena îl privi fix în ochi, oftă prelung și se ridică în picioare. Se apropie de el și-i mai turnă restul de șampanie. Desigur, Gheorghe, pentru tine eu nu reprezint nimic, sunt doar o femeie obișnuită, o simplă profesoară, mai nou de filozofie. Am o locuință primită tot cu sprijinul tău și, în rest, nimic. Tu crezi că eu sunt un simplu obiect care poate vorbi, dar numai când i se permite. Greșesc? Nu. Dragul meu, acest obiect te
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
vișinie. De spătarul scaunului acestuia, în partea dreaptă, era agățat un pistol mitralieră, iar în stânga bărbatului se afla o femeie tânără, tunsă scurt, îmbrăcată în blugi. Bărbatul elegant era Petrache Tălparu. Pe femeia în blugi o chema Mimi și era profesoară de sport, divorțată de vreo doi ani. O lăsase bărbatul, inginer la Combinat, bărbat serios, de perspectivă, după ce o prinsese cu șeful său, pe care îl considera cel mai bun prieten. S-au despărțit repede, căci nu aveau copii, dar
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
de promovat, nu a reușit niciodată. După spusele ei, n-o înghițea cineva de la cadre, de la municipiu, că nu a vrut să se culce cu „dumnealui”. După alții, de vină au fost băutura și apetitul ieșit din comun al tinerei profesoare pentru bărbați. Elevii din clasele mari, de la liceul unde preda Mimi, o porecleau ,,bucățica“. Știa, dar de supărat nu se supăra... Dă-mi o țigară, Petrache, simt că înnebunesc... Nu visam niciodată că totul se poate transforma în câteva ore
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
Negru, îi dezvoltă o atracție și o dragoste puternică pentru pictură, devenind din ce în ce mai exigent cu el însuși, nemulțumindu-se cu realizările sale. Pentru a se autodepăși, urmează între ani 1975 - 1978 cursurile de pictură ale Școlii Populare de Artă, clasa profesoarei Gabriela Agafiței. Dorește să-și continue studiile, înscriindu-se la Liceul de Artă „Octav Băncilă” din Iași, urmând cursul seral și absolvindu-l în 1983. Debutul artistic are loc în 1976 la Casa Sindicatelor, în cadrul unei Expoziții colective organizată de
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
studiile, înscriindu-se la Liceul de Artă „Octav Băncilă” din Iași, urmând cursul seral și absolvindu-l în 1983. Debutul artistic are loc în 1976 la Casa Sindicatelor, în cadrul unei Expoziții colective organizată de Școala Populară de Artă, sub îndrumarea profesoarei Gabriela Agafiței. La absolvirea liceului, în 1983, își susține lucrarea de diplomă, realizând în sculptură bustul lui Dimitrie Cantemir, primind din partea comisei de jurizare nota maximă și debutând astfel și în sculptură. Este prezent cu lucrări de pictură și sculptură
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
2,25x0,80m) și Maternitate(dim:0,80x1,10m). Expoziție de artă plastică Expune lucrarea 1907 - relief, gips (dim: 2,50x0,80m). Iași, Muzeul Unirii Expoziție comemorativa Ștefan cel Mare. Se încadrează la Scoala populară de artă, din Iași că profesoară de sculptură, unde își desfășoară activitatea, împreună cu Viorica Bălan. Organizează cu elevii școlii numeroase expoziții și tabere de vară. LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:20 PM Page 15 13 1958 Iași, Palatul Culturii Expoziție interregionala
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
Cronică, martie, 1972. -Aurel Leon, Solemnă frumusețe a sărbătorii, Cronică, martie, 1972. LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:22 PM Page 132 130 -Claudiu Paradais, Expoziția de pictură și sculptură a Școlii populare de artă, Clasele profesoarelor Viorica Bălan și Lucreția Dumitrașcu, Flacăra Iașului, iunie, 1973. -Ion Frunzetti, Artiști plastici din Iași, Arta 75, nr.2. -Aurel Leon, O lecție de patriotism, Cronică, aprilie, 1977. -Valentin Ciucă, Direcții fertile în activitatea plasticienilor ieșeni, Scânteia, aprilie, 1978. LUCRETIA
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
mare, primind ultima răsuflare spre cer ca un giuvaier. Maria este numele meu. Stea de mare, izvorul tristeților fără margini, puritatea și durerea uitată afară, mă despart de lumea ce stă să moară încet. 15 august 2013 Azuga Postfață Eminentă profesoară de limba și literatura română, Maria Pavnotescu scria, în studenție, poezii. Deprinderea aceasta o avea, de fapt, din școala primară. În liceu publicase versuri, în Scrisul bănățean, sub numele de Maria Trifu. Ca studentă la Facultatea de filologie a Universității
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
de literatură în general, cu elevii, elaborând, în același timp manuale, și alte cărți pentru învățământul liceal. Scrie, în colaborare, O istorie a poeziei române și O istorie a prozei și a dramaturgiei, intitulate Caiet de notițe. Dar, eclipsată de profesoară, scriitoarea de literatură originală nu s-a înstrăinat de sine definitiv. Parcă aștepta clipa întoarcerii la uneltele sale. Anul 2012 a înscris în bibliografia Mariei Octavian Viața ca reprezentare, scriere de caracter memorialistic, dar posedând însușiri prin care acest caracter
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
2,25x0,80m) și Maternitate(dim:0,80x1,10m). Expoziție de artă plastică Expune lucrarea 1907 - relief, gips (dim: 2,50x0,80m). Iași, Muzeul Unirii Expoziție comemorativa Ștefan cel Mare. Se încadrează la Scoala populară de artă, din Iași că profesoară de sculptură, unde își desfășoară activitatea, împreună cu Viorica Bălan. Organizează cu elevii școlii numeroase expoziții și tabere de vară. LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:20 PM Page 15 13 1958 Iași, Palatul Culturii Expoziție interregionala
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
Cronică, martie, 1972. -Aurel Leon, Solemnă frumusețe a sărbătorii, Cronică, martie, 1972. LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:22 PM Page 132 130 -Claudiu Paradais, Expoziția de pictură și sculptură a Școlii populare de artă, Clasele profesoarelor Viorica Bălan și Lucreția Dumitrașcu, Flacăra Iașului, iunie, 1973. -Ion Frunzetti, Artiști plastici din Iași, Arta 75, nr.2. -Aurel Leon, O lecție de patriotism, Cronică, aprilie, 1977. -Valentin Ciucă, Direcții fertile în activitatea plasticienilor ieșeni, Scânteia, aprilie, 1978. LUCRETIA
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]