1,932 matches
-
lui Lamprias, entuziasmul profetic?tc "Cum se produce, potrivit teoriei lui Lamprias, entuziasmul profetic ?" Teoria lui Lamprias se poate rezuma astfel: există În suflete o facultate Înnăscută (dynamin symphyton) - aceea de a prevedea viitorul -, dar care e ascunsă. Un suflu profetic (pneuma) care iese din pământ exercită o influență asupra Pythiei și asupra acestei facultăți pe care ea o deține. Dacă Pyhtia manifestă dispoziția necesară (krasis) pentru a intra În starea de entuziasm, va putea stabili contactul cu divinul. Facultatea divinatorietc
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
Facultatea divinatorietc "Facultatea divinatorie" Ce se mai poate spune despre această dynamis? Mai Întâi, după E.R. Dodds 1, am avea de-a face cu o teorie savantă, produs al anumitor reflecții filosofice sau teologice, dat fiind că, la origine, harul profetic al Pythiei era atribuit mai degrabă intrării ei În starea de posesie; este opinia curentă În Antichitate, cea adoptată mai târziu de teologii creștini 2. Lamprias Începe cu o comparație Între această facultate divinatorie și memorie; este un mod de
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
mai sfântă (hosiotaton) emanație dintre nenumăratele care se ivesc din pământ 3 și sunt purtate de apă și de aer. Acest fluid, pătrunzând (katamignumenon) În trup, Îi imprimă untemperament (krasis) neobișnuit și ciudat, cu un caracter greu de definit. Fluidul profetic: trei explicații ale acțiunii saletc " Fluidul profetic \: trei explicații ale acțiunii sale" Lamprias prezintă apoi trei explicații diferite ale acțiunii acestui fluid, fără a-și arăta vreo preferință deosebită pentru vreuna dintre ele: 1. Fluidul profetic „deschide, prin căldura și
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
se ivesc din pământ 3 și sunt purtate de apă și de aer. Acest fluid, pătrunzând (katamignumenon) În trup, Îi imprimă untemperament (krasis) neobișnuit și ciudat, cu un caracter greu de definit. Fluidul profetic: trei explicații ale acțiunii saletc " Fluidul profetic \: trei explicații ale acțiunii sale" Lamprias prezintă apoi trei explicații diferite ale acțiunii acestui fluid, fără a-și arăta vreo preferință deosebită pentru vreuna dintre ele: 1. Fluidul profetic „deschide, prin căldura și dilatația pe care leproduce, anumiți pori prin
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
greu de definit. Fluidul profetic: trei explicații ale acțiunii saletc " Fluidul profetic \: trei explicații ale acțiunii sale" Lamprias prezintă apoi trei explicații diferite ale acțiunii acestui fluid, fără a-și arăta vreo preferință deosebită pentru vreuna dintre ele: 1. Fluidul profetic „deschide, prin căldura și dilatația pe care leproduce, anumiți pori prin care pătrund imagini ale viitorului” (432 e): și vaporii de vin provoacă numeroase tulburări și descoperă taine ținute până atunci În străfundul ființei noastre. Delirul bahic Întărește darul profetic
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
profetic „deschide, prin căldura și dilatația pe care leproduce, anumiți pori prin care pătrund imagini ale viitorului” (432 e): și vaporii de vin provoacă numeroase tulburări și descoperă taine ținute până atunci În străfundul ființei noastre. Delirul bahic Întărește darul profetic, căci atunci sufletul „Încălzit și arzător respinge departe de el rezerva pe care adesea o impune prudența omenească spre a Îndepărta sau a stinge starea de entuziasm”4. 2. Rolul esențial În acțiunea fluidului Îl deține uscăciunea (xeroteta) care Însoțește
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
limpezi, strălucitoare (cele care formează substanța aștrilor, a fulgerului și a sufletelor)4 sau umede, gaze Întunecate care stau la originea tuturor fenomenelor astronomice și meteorologice și care pot să se amestece cu sufletele, afectându-le puritatea. 3. Trezirea facultății profetice se poate explica, dimpotrivă, printr-o răcire și o condensare care provoacă un fel de „călire” a sufletului. După Delatte, explicația este tipic stoică 5. În ceea ce privește rolul atribuit fluidului divin și sacru În producerea entuziasmului profetic, Plutarh se inspiră din
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
puritatea. 3. Trezirea facultății profetice se poate explica, dimpotrivă, printr-o răcire și o condensare care provoacă un fel de „călire” a sufletului. După Delatte, explicația este tipic stoică 5. În ceea ce privește rolul atribuit fluidului divin și sacru În producerea entuziasmului profetic, Plutarh se inspiră din Democrit. Deosebirea este că, la Plutarh, fluidul țâșnește din pământ. Tot la Democrit Întâlnim și reprezentarea sufletului aflat În starea de entuziasm profetic ca fiind cuprins de flăcări și, de asemenea, observația potrivit căreia căldura produce
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
tipic stoică 5. În ceea ce privește rolul atribuit fluidului divin și sacru În producerea entuziasmului profetic, Plutarh se inspiră din Democrit. Deosebirea este că, la Plutarh, fluidul țâșnește din pământ. Tot la Democrit Întâlnim și reprezentarea sufletului aflat În starea de entuziasm profetic ca fiind cuprins de flăcări și, de asemenea, observația potrivit căreia căldura produce o dilatare a corpurilor (fenomen semnalat În fizica atomistă)6 și face să se deschidă porii capabili să primească imagini din viitor. La Plutarh, acești pori permit
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
sursă importantă pentru a Înțelege mai bine prima explicație a acțiunii „pneumei” oferite de Lamprias, ca și alte aspecte ale discursului său, este Aristotel. Acesta stabilește o distincție Între nebunie și „entuziasm”: cea dintâi este un nosos, o boală; entuziasmul profetic, cel pe care Îl Întâlnim la Sibile, ca și la alți prezicători, este un „amestec natural”, physike krasis 5. Distincția este importantă dacă ne gândim la tratatul lui Teofrast, intitulat Peri enthousiasmon, unde este vorba despre nevralgii, despre fobii, epilepsii
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
nu o simplă mișcare a capului „ca În cazul altor sacrificii”, ci „să tresară și să freamăte din toate mădularele cu un zgomot sacadat”. (Avem oare de-a face aici cu o anticipare a posesiunii divine, a crizei de entuziasm profetic?) Am avut prilejul, În capitolul precedent, de a vedea cât de profund credea Plutarh În semnificația faptelor liturgice, ta dromena pentru caretrebuia În mod obligatoriu găsită Întotdeauna o explicație mulțumitoare (În vreme ce În cazul miturilor povestite de poeți o astfel de
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
e Întru totul pură (katharan), Întocmai unui instrument (organon) bine acordat și armonios, ci suferindă (empathe) și agitată” (437 d). Ideea de puritate este asociată cu armonia muzicală 2. Imaginea organon-ului, a instrumentului este esențială În descrierea procesului inspirației profetice. Aceeași idee o găsim și În De Pythiae... (404 b-405 d). Pentru a sublinia importanța unei krasis adecvate, Lamprias ia ca exemplu delirul bahic, care se manifestă Într-un mod diferit, fiind adesea provocat de muzica de flaut. Semnificativ este
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
remediu potrivit (pharmakon), În acest caz profeții resimt, fără greș, starea de entuziasm. Dar, când lucrurile nu se petrec astfel, entuziasmul fie nu se produce deloc, fie se produce pe dos, În dezordine și cu tulburare” (438 a). Teoria inspirației profetice din De Pythiae Oraculistc "Teoria inspirației profetice din De Pythiae Oraculis" Povestirea despre moartea Pythiei poate constitui o bună punte de legătură Între teoria lui Lamprias din De Defectu... și cea - mult mai concisă - a lui Theon, din De Pythiae
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
resimt, fără greș, starea de entuziasm. Dar, când lucrurile nu se petrec astfel, entuziasmul fie nu se produce deloc, fie se produce pe dos, În dezordine și cu tulburare” (438 a). Teoria inspirației profetice din De Pythiae Oraculistc "Teoria inspirației profetice din De Pythiae Oraculis" Povestirea despre moartea Pythiei poate constitui o bună punte de legătură Între teoria lui Lamprias din De Defectu... și cea - mult mai concisă - a lui Theon, din De Pythiae Oraculis, privitoare la fenomenul inspirației profetice. În
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
inspirației profetice din De Pythiae Oraculis" Povestirea despre moartea Pythiei poate constitui o bună punte de legătură Între teoria lui Lamprias din De Defectu... și cea - mult mai concisă - a lui Theon, din De Pythiae Oraculis, privitoare la fenomenul inspirației profetice. În De Pythiae... citim că sufletul Pythiei servește drept instrument zeului, așa cum propriul ei trup Îi este instrument sufletului. Gândirea zeului Însuși (kath’heauto ) nu ne este cunoscută (adelon). Ea nu ne este accesibilă decât prin intermediul Pythiei. Iată de ce această
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
contactul cu divinul. „Se apropie de zeu cu un suflet Încă feciorelnic (parthenos ten psychen)”. Ținuta ei este de asemenea de o simplitate absolută. Din replica ironică a lui Sarapion (396 f-397 b) putem deduce că : „ea coboară În lăcașul profetic fără să se parfumeze, fără să Îmbrace veșminte de purpură și, În loc de scorțișoară, laudanum și tămâie, nu arde decât foi de dafin și făină de orz”. Această mixis Între gândirea divină și sufletul uman, pe de o parte, și ignoranța
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
pentru copiii-medium era de obicei explicată prin puritatea lor sexuală, dar - subliniază Dodds - adevăratul motiv Îl constituia mai buna lor capacitate de autosugestie 3. Deseori a fost susținută ideea superiorității dialogului De Pythiae Oraculis față de De Defectu... În privința teoriei inspirației profetice. Pe de o parte, limpezime și concizie, pe de alta, multă șovăială. R. Flacelière subliniază că De Pythiae... este dialogul care cuprinde adevărata și definitiva teorie a inspirației elaborată de Plutarh. Aici Plutarh renunță la intermediari, fie pneuma, fie daimones
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
al tehnicilor foarte precise și minuțioase de descifrare a unui mesaj divin ce caracterizează divinația inductivă. Proză sau vers? Două atitudini ale grecilor față de divinația oracularătc "Proză sau vers ? Două atitudini ale grecilor față de divinația oraculară" Această discuție asupra adevărului profetic se situează Într-un raport foarte strâns cu problema formei oracolelor - vers sau proză -, care se dovedește a fi tema centrală a dialogului De Pythiae Oraculis. Să notăm dintru Început că Plutarh nu pretinde că În epoca sa ar exista
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
o expresie a lui M. Detienne. Memoria lor nu este una cantitativă, ci transcendentă și esențială. E omnisciența de tip divinatoriu. Iată de ce poezia, ca dar al Muzelor, era singura capabilă să transmită mesajul acestor adevăruri esențiale. „Prin funcția sa profetică, divinația reprezintă, așadar, o irupție a permanenței și a omniscienței divine În curgerea schimbătoare a existenței umane.” 1 Oracolul, În cazul nostru oracolul zeului Apollo, are puterea de a prevesti viitorul, de a-l dezvălui cu aceeași limpezime pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
și să proclamăm frumos tot ceea ce ne place. Fără Îndoială, vom ajunge În curând să-i reproșăm Pythiei că nu scoate sunete mai armonioase decât Glauke 1, (397) cântăreața care se acompania singură la chitară, că ea coboară În lăcașul profetic fără să se parfumeze, fără să Îmbrace veșminte de purpură și, În loc de scorțișoară, laudanum și tămâie, nu arde decât foi de dafin și făină de orz2. Nu vezi tu oare ce farmec au versurile poetei Sappho, menite să-i Încânte
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
tocmai asta se cere de la Pythia. Ea aparține unei familii dintre cele mai cinstite și respectate care se găsesc pe la noi. A dus o viață neîntinată, dar a fost crescută În casa unor oameni simpli, de la țară. Când coboară În locul profetic, nu aduce cu sine nici o sclipire de artă, deoricare altă cunoștință sau de talent. După cum, conform părerii lui Xenofon, tânăra mireasă n-ar trebui să vadă aproape nimic și să nu audă nimic când intră În casa soțului ei; tot
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
care pretinzi că profeții În versuri au dat numai cei din categoria Sibyllei până la Aristonike 4 și acele Pythii care Își formulau oracolele În versuri. (B) Dacă Într-adevăr, așa cum pretindea Chairemon 5, vinul se amesteca cu temperamentul băutorilor, „enthousiasm-ul” profetic, aidoma celui al Îndrăgostiților, se mulțumește să se folosească numai de facultățile proprii subiectului care-l resimte, fiecare altfel, după propria-i natură. 24. În altă ordine de idei, din punctul de vedere al Zeului și al prevederii sale, ne
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
În materie de divinație, simple evadări și refugii specialaranjate pentru cel ce rostea oracolul, Îngăduindu-i să se retragă și să se ascundă În caz de eșec. Puteai să auzi multă lume zicând că unii versificatori se aciuaseră pe lângă sanctuarele profetice. Ei aflau răspunsurile șZeuluiț, le preluau și, aplecându-se asupra lor, de Îndată, Începeau să improvizeze, țesând În jurul lor, parcă pentru a le Încătușa, o rețea de metri și de ritmuri ale versurilor. Ce rol vor fi avut În materie
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
la Îndemână, de unele ne lipsește. Mai corect spus, materia Însăși este În sine perisabilă, supusă degradării. Foarte adesea materia, supusă fiind pieirii, face cale Întoarsă, degradându-se. Originea acestui proces are o cauză superioară. După părerea mea, perisabilitatea forțelor profetice și dispariția lor au o altă cauză. Zeul Îi dăruiește omului multe și mari calități. Nici una dintre ele nu este veșnică. Așa Încât dispariția forțelor profetice prin stingere are o cu totul altă cauză, căci Zeul Îi copleșește pe oameni cu
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
Întoarsă, degradându-se. Originea acestui proces are o cauză superioară. După părerea mea, perisabilitatea forțelor profetice și dispariția lor au o altă cauză. Zeul Îi dăruiește omului multe și mari calități. Nici una dintre ele nu este veșnică. Așa Încât dispariția forțelor profetice prin stingere are o cu totul altă cauză, căci Zeul Îi copleșește pe oameni cu darurile sale, deși nici unul dintre aceste daruri nu este veșnic, așa după cum spune Sofocle: «Moartea nu-i atinge pe zei; dar lovește ceea ce Înfăptuiesc»1
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]