1,785 matches
-
ca editor, director sau redactor: „Moldova de la Nistru” (1920-1925), „revistă ilustrată”, unde asigură direcția literară, „Pe drumuri nuoi” (1924), „revistă literară, socială și pedagogică”, „Raza” (1931-1944), săptămânal „al conștiinței românești”, la care se află alături de preotul Vasile Țepordei, „Itinerar” (1938-1940), profilat pe „literatură și artă”, în continuarea preocupărilor de la „Poetul”, aici fiind director și asociindu-l la realizarea revistei pe Sergiu Matei Nica, precum și „suplimentul literar-artistic” al hebdomadarului în limba rusă „Molva”, îngrijit de el între 1932 și 1937. Semnează frecvent
TUDOR-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290282_a_291611]
-
ale Americii este cercetătoare la Institutul de Studii Socio-Umane din același oraș. Debutează în 1969 la ziarul „Steaua roșie” cu articolul-medalion Camil Petrescu: „Eu am văzut idei”. Va fi prezentă în „Vatra” (unde în 1975 și 1976 deține rubrica „Filtre”, profilată pe cronica poeziei) și în „Tribuna”. În studiul Anton Holban sau Interogația ca destin (1983) U. reia și dezvoltă subiectul tezei de doctorat. De-a lungul celor șase capitole ( Anton Holban față cu critica și istoria literară, Confesiuni estetice travestite
URDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290370_a_291699]
-
ideile despre poezie V. își schimbă și modul de a poetiza. Din (oarecum) reportericească, în orice caz vizualizantă, lirica lui devine discursivă: încă din poemele românești de după Incantații prodigiosul imagist începuse să-și dezartificializeze versurile, iar propensiunea spre discursivitate se profilase mai înainte, în Ulise. Evident, discursul asumat implică structurarea, și din ce în ce mai hotărât poetul își strânge nebuloasele de imagini în jurul câte unei emoții dominante, Petre Schlemihl fiind, din această perspectivă, piatra de hotar între producția românească și cea în limba franceză
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
una axială. Ca urmare, creșterea influenței politicii sale În „micile state dunărene”, recent independente, s-a constituit Într-o preocupare „la zi” a cabinetului de la Viena. Prima În vizorul unei atare politici s-a aflat Serbia, situație de natură a profila „eventualități amenințătoare” pentru România; cel puțin la fel de amenințătoare ca „manevrele rusești” În Bulgaria, unde legea o făceau, pe moment, generalii ruși Kaulbars și Subolev. În scopul Îndepărtării riscului ca statul român să evolueze În orbita politicii Austro-Ungariei sau, mai rău
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
Pentru autorul citat, psihopatologia este o „psihologie a patologicului”, obiectul său fiind „fenomenul psihic morbid”, analizat din punct de vedere psihologic, diferit de modul de gândire clinico-psihiatric, după o altă metodologie, diferită, în mare măsură de cea a psihologiei. Se profilează, în felul acesta identitatea psihopatologiei, ca o nouă disciplină științifică. Psihopatologia se înfățișează ca o analiză reflexivă având ca obiect „faptul psihiatric” sau „fenomenul psihic morbid” pe care-l utilizează pentru a putea ajunge la înțelegerea bolnavului psihic considerat ca
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sine egocentrică, cultivarea intereselor egoiste materiale, duritate, agresivitate etc.; transformată într-un „automat uman”, persoana va deveni ușor manipulabilă, sugestibilă, sensibilă la efectele propagandei, ale mass-mediei, pierzându-și identitatea și valoarea. Criza psiho-socială Pe fondul transformărilor sociale și istorice se profilează tabloul unei crize. Trebuie făcută diferența între schimbări și criză, întrucât crizele sunt consecința schimbărilor. Orice schimbare, pozitivă sau negativă, privește ordinea și echilibrul sistemului social și, implicit, a oamenilor. Cele mai sus menționate sunt suficient de bogate ca argumentare
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în suferință. El nu este numai un tip de activitate profesională „învățată” ci este și o acțiune morală care are la baza ei o vocație, „deschiderea” către omul aflat în suferință. Dar, dincolo de aspectele individuale ale eticii medicale, ea se profilează și ca o atitudine față de boală și de bolnav, ca o mentalitate care depășește individul, fiind înscrisă în modelul socio-cultural al societății cărei îi aparțin atât bolnavii, cât și medicii, personalul de îngrijire, instituțiile medicale, dar și societatea în general
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
se opună fățiș. Începea perioada de tranziție. * Epurarea masivă efectuată în administrație și învățământ a creat o lipsă acută de cadre. Se impunea imperios înlocuirea lor. Dar se dorea numirea unor persoane „de încredere”, devotate noii orânduiri sociale care se profila la orizont. De aceea, în anii 1944-1946, Partidul Comunist și-a pus problema creșterii sale numerice (se știe că înainte de 1944 numărul membrilor săi nu depășea 1 000). Atunci s-au grăbit lichelele, simțind din ce parte bate vântul, să
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
etc.). Altfel spus, sunt necesare o permanentă orientare intuitiv‑activ‑practică a procesului didactic și utilizarea unei diversități de materiale și mijloace didactice utile în explicarea și înțelegerea conținuturilor sau completarea informațiilor lacunare. Gândirea, prin caracteristicile și mecanismele sale, se profilează ca o activitate psihică extrem de complexă, având la bază un „proces conjunctiv de însemnătate centrală în reflectarea realului care, prin intermediul abstractizării coordonate în acțiuni mentale, prelucrează informații despre relațiile categoriale și determinative în forma conceptelor, judecăților și raționamentelor” (Popescu‑Neveanu
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
care un intelectual fin cum e Dan Nasta știe să o accepte și să o înțeleagă, nu să o suporte.” P. apropie cronica dramatică de critica literară și de eseu, textul fiind alert chiar și atunci când din substanța lui se profilează opinii conformiste. SCRIERI: Cronici dramatice, București, 1974. Repere bibliografice: Andrei Strihan, Două cărți de critică teatrală, RL, 1974, 52; Dumitru Radu Popa, „Croniques dramatiques”, REVR, 1975, 2; Nicolae Vâlceanu, „Cronici dramatice”, VTRA, 1975, 3; Popa, Ist. lit., II, 944-945. C.
POPESCU-20. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288941_a_290270]
-
naționale, ambiții și realizări, nu mai are pentru Radu Comșa nici un preț, mai ales pe fundalul înstrăinării iubitei și al incomunicării erotice, ceea ce culminează cu sinuciderea protagonistului. De altfel, Întunecare a sedus cu deosebire ca roman al acestei ratări sentimentale, profilat pe ecranul primului război mondial, care nu ocupă prim-planul, ci este intermediat, ca la Tolstoi în Război și pace, printr-o dramă credibilă, care iradiază un pacifism manifest. Optica umanitaristă, antimilitaristă și pacifistă, devenită o adevărată modă în presa
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
1934) și Banul... ochiul dracului (1941) fac parte dintr-o categorie diferită: sunt „romane țărănești”, în care se înfruntă pasiuni, într-o oarecare asemănare cu Ion de Liviu Rebreanu. Similitudinea e însă numai de subiect: erotismul și patima averii se profilează pe fundalul declinului boierimii vechi, ceea ce înlesnește ascensiunea ciocoimii și proliferarea parvenitismului. Ambele scrieri conservă unele trăsături ale sămănătorismului, au, totuși, o tentă de realism critic și, prin subiectul legat de crimă, violență și patologie, patimă și dezagregare morală, prezintă
RASCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289140_a_290469]
-
dezinvoltura stilului. Trăiește acum din amintiri, cu vaga impresie că timpul începe să îl apese, dar, programatic, își temperează efuziunile, reușind să evite sentimentalismul. Cu ciclul Corăbii romane, poetul „sosește” mai degrabă simbolist decât romantic. Dacă până acum contururile se profilau discret, în nuanțe austere de alb și negru, aici poeziile aduc o varietate cromatică neașteptată. Necunoscutele scrisori de dragoste ale preadevotatului slujitor Alexandru (1971) e un lung poem de dragoste, alcătuit din diverse fragmente, fiecare purtând un titlu. Cele patru
RAICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289118_a_290447]
-
povestiri. Frescă a Galațiului și a altor orașe dunărene în perioada interbelică, Lumea copilăriei mele (1998) reconstituie nu numai ambianța familială, ci și rafinamentul din mediile orașului de provincie, în care greci și turci aduc, fiecare, amprenta culturii lor. Se profilează case boierești, oameni care poartă haine scumpe croite în străinătate, călătoresc la Bayreuth la festivalul Wagner, au preocupări artistice, aici se organizează prelegeri despre muzică, la care cetățenii participă cu însuflețire. Sunt evocate și obiceiurile tradiționale, și forfota vulgului, cheiul
MUSEŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288330_a_289659]
-
cu ilustrări proeminente sau cu deosebire pertinente tocmai în ce privește reformularea canonului. Pluralitatea și mobilitatea formelor romanului nu îl descurajează pe autor de la strădania de a demonstra unitatea, pe care diversitatea de forme nu o estompează. Pe fundalul acestei unități se profilează - remarcă eseistul - „atât înnoirile impuse sistemului epic de către un creator, cât și gradul de coincidență dintre resursele care îi determină ficțiunea și tipurile de integrare a realității, specifice unei epoci anume”. Autodefinirea și redefinirea periodică a romanului ca gen literar
OLTEANU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288527_a_289856]
-
limbă comună, religie, obiceiuri și tradiții comune. Cu alte cuvinte, pe un teritoriu relativ larg se constituie o populație cu un profil etnic relativ omogen. • Geneza procesului: dezvoltarea economică internă duce la diferențiere și stratificare socială în interiorul fiecărei comunități. Se profilează o organizare socială de exploatare, în care o clasă socială exploatatoare își dezvoltă tot mai mult instrumentele sale de exploatare administrativ politice. Acest proces duce, pe diferite căi, în timp, la centralizarea politică a tuturor comunităților cu profil etnic comun
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
fazelor de viață În care se află fiecare (tinerii, de exemplu, se află În diferite perioade de tranziție spre viața adultă). Primele concluzii arată că generația-„pivot” sau intermediară este În forța vârstei și a vieții active, de unde Însă se profilează și dificultățile legate de sfârșitul carierei. În ceea ce privește generația cea mai Înaintată În vârstă - aflată la pensie de mai mulți ani -, aceasta este caracterizată de o dependență accentuată față de generația-„pivot” și de un risc al Îmbolnăvirilor mult mai mare decât
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și sugestivă. Coșul cu saule, pe jumătate golit, plutește pe marea spumegîndă; mînerele de lemn ale harpoanelor strîmbate dănțuie pieziș pe valuri; pe fețele marinarilor care înoată în preajma balenei se citește groaza, felurit redată; iar undeva în negura furtunii, se profilează corabia ce se apropie de scenă. Am putea descoperi grave defecte în redarea detaliilor anatomice ale acestei balene, dar să trecem peste ele: eu, unul, n-aș fi în stare, oricît m-aș strădui, să fac un desen mai bun
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
bord, deși rămase pe jumătate în apă, așa fel încît să se scalde încă în elementul său natural. în vreme ce corabia stătea aplecată peste el, din pricina enormei presiuni exercitate de partea de jos a arborelui trinchet, ale cărui vergi încordate se profilau ca niște macarale peste valuri - acel cap însîngerat atîrna acolo, la brîul corabiei noastre, așa cum capul uriașului Holofern atîrna la brîul Iuditei. Această ultimă operațiune luă sfîrșit pe la amiază, cînd marinarii coborîră la teuga, ca să prînzească. Pe puntea, pînă atunci
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
lui Kant își avea punctul de plecare în știința epocii și își propunea să explice cum este posibilă știința matematică a naturii. De aici marea rezonanță a îndemnului adversarilor idealismului absolut: „Înapoi la Kant”. Modelul filosofic german, așa cum s-a profilat el îndeosebi prin opera lui Kant, Schopenhauer și, mai târziu, prin scrierile neokantienilor, domina conștiința filosofică europeană. Situarea multor tineri intelectuali români, fondatori de școli, instituții de cultură și societăți culturale, precum și de publicații culturale, va fi în mod firesc
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Colegiul Sf. Sava, în prezența domnitorului Gheorghe Bibescu, ele au provocat reacția celui din urmă. Acesta l-a corectat pe vorbitor spunând: „Filosofia trebuie să fie întemeiată pe religie, fără de care este fără folos”8. Încă și mai clar se profilează receptarea gândirii kantiene drept mesaj al luminării în lucrarea mai sus citată a lui Zalomit. Ideile pe care le afirmă ea trebuie să fi fost reluate în profesoratul lui Zalomit la Colegiul Sf. Sava și apoi la Facultatea de Litere
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
de expresie pe care o capătă religia naturală în cărțile de bază ale marilor confesiuni religioase va fi explicată de ei prin deosebirile în condițiile și formele de viață proprii diferitelor comunități omenești. Distanțarea de ortodoxismul vechii teologii protestante se profilează în mod clar. Religiile și bisericile vor fi socotite în primul rând forțe morale, iar educația morală va fi considerată principala menire a unei comunități religioase. Isus Cristos este înfățișat drept propovăduitor al unei învățături morale și îndrumător pe calea
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
cel al disciplinelor umaniste. Este, de fapt, o ediție revăzută, prima versiune În limba română apărând la Editura Pontica din Constanța În anul 2000. Cineva s-ar putea Întreba, pe bună dreptate, de ce mai este nevoie de Încă o carte profilată pe același domeniu, tipărită de aceeași editură. Răspunsul este simplu: noua lucrare aduce În atenție alte probleme, nediscutate de Umberto Eco. În plus, oricât de folositoare ar fi lucrarea lui Eco, oricât de mare este prestigiul autorului, Cum se face
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
putea da mult mai multe exemple din care să se poată vedea cum anumite invenții au fost descoperite absolut Întâmplător. La alte soluții s-a ajuns În urma unor eforturi Îndelungate de cercetare. Din păcate, tradiția universității românești nu este una profilată pe cercetarea aplicativă, așa cum este universitatea americană, de pildă. Cei mai mulți laureați ai Premiului Nobel din SUA sunt cadre didactice universitare. La noi au prevalat mai ales „umanioarele”. Reforma În care se află astăzi Învățământul românesc trebuie să vizeze și acest
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
patologică, este cunoscut de multă vreme, funcția sa defensivă sau temeliile sale inconștiente au fost puțin studiate. Termenul activism îmbrăca mai mult o conotație patologică („activitate excesivă în toate domeniile și, adesea, puțin eficientă” - Lafon, 1973), conotație în care se profila deja ideea de hiperactivitate patologică, atașată comportamentelor maniace sau demențiale ale anumitor adulți. Minkowski (1933) a descris activitatea în termeni apropiați de ceea ce numim „activism defensiv”: „Iată un fenomen prea aproape de noi, care este prea «la îndemâna noastră» pentru a putea
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]