700 matches
-
și locale. Redactat de parte și autentificat la Biroul Notarului Public Mircea Anișoara în 8 exemplare, din care 7 exemplare au fost înmânate părții. Declaranți: SURCEL ALEXANDRU-CRISTIAN SIMION GEORGE-NICOLAE DRUC MIRCEA LULEA MARIUS DORIN COSTANDACHE ORIANA MODIGA IULIA-RODICA CÎRSTEA ALEXANDRU-MIHAIL PROFIR NICOLETA DAVID CRISTIAN RADU VASILE PALUTA ALEXEI MARINESCU DRAGOS NICOLAE MIHAI VIOREL ÎNCHEIERE DE AUTENTIFICARE ROMÂNIA Biroul Notarului Public Mircea Anișoara Calea 13 Septembrie nr. 103, bl. 99, parter, sectorul 5, București Nr. 1.543 - Registrul de Evidență a Operatorilor
PROIECT DE LEGE-CADRU nr. 211 din 29 martie 2013 privind statutul cetăţenilor Republicii Moldova pe teritoriul României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251633_a_252962]
-
2010, CNP 2850505430016, în nume propriu; CÎRSTEA ALEXANDRU-MIHAIL, domiciliat în satul Martalogi (comuna Hârsești) nr. 242, județul Argeș, identificat cu CI seria AS nr. 647162, eliberată de SPCLEP Costești la data de 13.08.2009, CNP 1910615180011, în nume propriu; PROFIR NICOLETA, domiciliată în București, str. Mehadia nr. 14, bl. 4 ICEM, sc. 1, et. 7, ap. 44, sectorul 6, identificată cu CI seria RT nr. 667625, eliberată de SPCEP S6 biroul nr. 1 la data de 23.10.2009, CNP
PROIECT DE LEGE-CADRU nr. 211 din 29 martie 2013 privind statutul cetăţenilor Republicii Moldova pe teritoriul României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251633_a_252962]
-
1. doamnei Bordeanu Ion Mira; 2. doamnei Cernat Gheorghe Aurelia; 3. doamnei Ionescu-Mănguț Enache Ileana; 4. domnului Matei Marin Dumitru. Articolul 34 Se conferă Medalia Virtutea Aeronautică, clasa I, cu însemn pentru militari: 1. domnului maistru militar clasa I Puiu Profir Stelian; 2. domnului maistru militar clasa a II-a Filip Ioan Sorin-Ionel. Articolul 35 Se conferă Medalia Virtutea Aeronautică, clasa I, cu însemn pentru civili, doamnei Becheru Petrea Daniela. Articolul 36 Se conferă Medalia Virtutea Aeronautică, clasa a II-a
DECRET nr. 1.051 din 18 decembrie 2015 privind conferirea unor decoraţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267501_a_268830]
-
Articolul UNIC Doamna Mihaela Profir se numește în funcția de judecător la Judecătoria Târgu Jiu. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI KLAUS-WERNER IOHANNIS București, 15 ianuarie 2016. Nr. 118. -----
DECRET nr. 118 din 15 ianuarie 2016 pentru numirea unui judecător. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268458_a_269787]
-
aprilie 1986 în localitatea Ialoveni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Valea Crucii nr. 24, ap. 68. (2.863/2007) 25. Ungureanu Alexandru, fiul lui Nicolae (născut la 3.08.1916 în localitatea Chișinău) și Profira, născut la data de 14 noiembrie 1941 în localitatea Lăpușna, județul Lăpușna, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. -la Studenților nr. 3, bl. 6, ap. 9. (5.705/2004) 26. Ungureanu Mariana, fiica lui Guțu
ORDIN nr. 1.214 din 14 aprilie 2009(*actualizat*) privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272444_a_273773]
-
aprilie 1986 în localitatea Ialoveni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Valea Crucii nr. 24, ap. 68. (2.863/2007) 25. Ungureanu Alexandru, fiul lui Nicolae (născut la 3.08.1916 în localitatea Chișinău) și Profira, născut la data de 14 noiembrie 1941 în localitatea Lăpușna, județul Lăpușna, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. -la Studenților nr. 3, bl. 6, ap. 9. (5.705/2004) 26. Ungureanu Mariana, fiica lui Guțu
ORDIN nr. 1.214 din 14 aprilie 2009(*actualizat*) privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272445_a_273774]
-
aprilie 1986 în localitatea Ialoveni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Valea Crucii nr. 24, ap. 68. (2.863/2007) 25. Ungureanu Alexandru, fiul lui Nicolae (născut la 3.08.1916 în localitatea Chișinău) și Profira, născut la data de 14 noiembrie 1941 în localitatea Lăpușna, județul Lăpușna, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. -la Studenților nr. 3, bl. 6, ap. 9. (5.705/2004) 26. Ungureanu Mariana, fiica lui Guțu
ORDIN nr. 1.214/C din 14 aprilie 2009 (*actualizat*) privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272442_a_273771]
-
aprilie 1986 în localitatea Ialoveni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Valea Crucii nr. 24, ap. 68. (2.863/2007) 25. Ungureanu Alexandru, fiul lui Nicolae (născut la 3.08.1916 în localitatea Chișinău) și Profira, născut la data de 14 noiembrie 1941 în localitatea Lăpușna, județul Lăpușna, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. -la Studenților nr. 3, bl. 6, ap. 9. (5.705/2004) 26. Ungureanu Mariana, fiica lui Guțu
ORDIN nr. 1.214 din 14 aprilie 2009(*actualizat*) privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272446_a_273775]
-
aprilie 1986 în localitatea Ialoveni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Valea Crucii nr. 24, ap. 68. (2.863/2007) 25. Ungureanu Alexandru, fiul lui Nicolae (născut la 3.08.1916 în localitatea Chișinău) și Profira, născut la data de 14 noiembrie 1941 în localitatea Lăpușna, județul Lăpușna, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. -la Studenților nr. 3, bl. 6, ap. 9. (5.705/2004) 26. Ungureanu Mariana, fiica lui Guțu
ORDIN nr. 1.214 din 14 aprilie 2009(*actualizat*) privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272448_a_273777]
-
aprilie 1986 în localitatea Ialoveni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Valea Crucii nr. 24, ap. 68. (2.863/2007) 25. Ungureanu Alexandru, fiul lui Nicolae (născut la 3.08.1916 în localitatea Chișinău) și Profira, născut la data de 14 noiembrie 1941 în localitatea Lăpușna, județul L��pușna, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. -la Studenților nr. 3, bl. 6, ap. 9. (5.705/2004) 26. Ungureanu Mariana, fiica lui
ORDIN nr. 1.214 din 14 aprilie 2009(*actualizat*) privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272447_a_273776]
-
aprilie 1986 în localitatea Ialoveni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Valea Crucii nr. 24, ap. 68. (2.863/2007) 25. Ungureanu Alexandru, fiul lui Nicolae (născut la 3.08.1916 în localitatea Chișinău) și Profira, născut la data de 14 noiembrie 1941 în localitatea Lăpușna, județul Lăpușna, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. -la Studenților nr. 3, bl. 6, ap. 9. (5.705/2004) 26. Ungureanu Mariana, fiica lui Guțu
ORDIN nr. 1.214 din 14 aprilie 2009(*actualizat*) privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272449_a_273778]
-
aprilie 1986 în localitatea Ialoveni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Valea Crucii nr. 24, ap. 68. (2.863/2007) 25. Ungureanu Alexandru, fiul lui Nicolae (născut la 3.08.1916 în localitatea Chișinău) și Profira, născut la data de 14 noiembrie 1941 în localitatea Lăpușna, județul Lăpușna, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. -la Studenților nr. 3, bl. 6, ap. 9. (5.705/2004) 26. Ungureanu Mariana, fiica lui Guțu
ORDIN nr. 1.214 din 14 aprilie 2009 (*actualizat*) privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272443_a_273772]
-
și alte roci dure similare, simplu debitate prin tăiere cu ferăstrăul sau prin alt procedeu, în blocuri sau plăci de formă rectangulară (inclusiv pătrată), cu o grosime care să nu depășească 25 mm 7 3,5 - - - Altele 2516 90 91 - - - Profir și bazalt Exceptat Exceptat - 2516 90 99 - - - Altele Exceptat Exceptat - 2517 Prundiș, pietriș, piatră concasată, de tipul celor folosite în mod obișnuit pentru prefabricate din beton, pentru pietruirea drumurilor sau pentru căile ferate sau alte balasturi, pietriș sau silex, tratate
jrc1253as1987 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86392_a_87179]
-
în satele Gioseni și Horgești și două catolice în aceleași două sate, o moară cu aburi, două mori de apă și o fabrică de spirt, iar principalii proprietari de pământ erau fiica lui Ion Strat, pe nume Alisa D. Lecca, Profira Strat și Ioan Gh. Lecca. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Siret a aceluiași județ, având 2904 locuitori în satele Chetrișu, Fântâneanu, Gioseni, Racova și Tamași. În 1950, comuna a trecut la raionul Bacău din regiunea Bacău; în
Comuna Gioseni, Bacău () [Corola-website/Science/300673_a_302002]
-
și Mărăști cu 1484 de locuitori ce trăiau în 370 de case și avea o școală mixtă cu 14 elevi deschisă în 1859, două biserici ortodoxe la Nănești și una catolică la Vladnicu, iar principalii proprietari erau Caton G. Lecca, Profira Strat și N. Țintă. Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunelor Milești și Nănești și comasarea lor cu comună Parincea. Astfel, comuna Parincea, în continuare reședința de plasă (plasa Siret din același județ) avea 3200 de locuitori în satele Cățelușă
Comuna Parincea, Bacău () [Corola-website/Science/300690_a_302019]
-
cu trei popi (Preotul Gligoraș, Popa Sandul, Popa Ifrim), 10 diaconi (Dumitrașco diacon, Ioniță diacon, Antohi diacon, Toader diacon,Pavel diacon, Ion diacon, Timofi diacon, Moiseiu diacon, Ștefan diacon, Pinteleiu diacon), 4 ruptași Vasile Tătaru ruptaș, Iftimi Bujor ruptaș, Ștefan Profir ruptaș, Ștefan Șoșa ruptaș), 12 nevolnici și femei sărace, 12 panțiri istrăvnicești, 60 birnici, între aceștia fiind trecuți Gavril Șoșa, Ursachi Șoșa, Zota Șoșa, Irimie Șoșa, Antohii Șoșa, Gligoraș Șoșa. Recensământul general al populației din 29 decembrie 1930: Județul Bacău
Valea Șoșii, Bacău () [Corola-website/Science/300711_a_302040]
-
pe Stadionul Dunărea. Adversar era nimeni alta decât cea mai titrată echipă italiană, Juventus Torino. După un joc excelent, echipa, dirijată de Cornel Dinu a reușit o victorie memorabilă, cu scorul de 1-0, golul fiind marcat din penalty, de Ion Profir. În retur însă, gălățenii au plătit tribut lipsei de experiență internațională, pierzând cu 5-0. La finalul sezonului s-a consemnat însă prima retrogradare, dar echipa a revenit în prima divizie în anul 1991, fără a mai retrograda de atunci. Revenirea
FC Oțelul Galați () [Corola-website/Science/299439_a_300768]
-
Drumuri la Institutul Politehnic din București (1940), președinte al Consiliului Tehnic Superior. A fost președinte al Asociației generale a Inginerilor din România (reales în 1949), decan al Colegiului inginerilor și membru al Societății Politehnice Române. Opera științifică a lui Nicolae Profiri este legată de construcția drumurilor. A contribuit la introducerea metodelor moderne în construcția de drumuri, fiind autorul unei metode originale de tratament superficial al îmbrăcăminților rutiere. A redactat norme și instrucțiuni și a construit șosele-laborator pentru încercarea diferitelor tipuri de
Nicolae Profiri () [Corola-website/Science/307143_a_308472]
-
A avut preocupări de mecanică aplicată la rezistența construcțiilor: calculul deformațiilor sistemelor static nedeterminate, calculul momentelor de inerție ale secțiunilor plane, degradării construcțiilor fundate pe argile cu contracții mari etc. În perioada 1 decembrie 1946 - 6 aprilie 1951, prof. Nicolae Profiri a îndeplinit funcția de ministru al comunicațiilor în guvernele conduse de către dr. Petru Groza și Gheorghe Gheorghiu-Dej. În anul 1948 a fost ales ca membru titular al Academiei Republicii Populare Române, devenind în 1957 vicepreședinte al Academiei RPR. Profesorul Nicolae
Nicolae Profiri () [Corola-website/Science/307143_a_308472]
-
a îndeplinit funcția de ministru al comunicațiilor în guvernele conduse de către dr. Petru Groza și Gheorghe Gheorghiu-Dej. În anul 1948 a fost ales ca membru titular al Academiei Republicii Populare Române, devenind în 1957 vicepreședinte al Academiei RPR. Profesorul Nicolae Profiri a decedat la data de 22 septembrie 1967 în orașul București.
Nicolae Profiri () [Corola-website/Science/307143_a_308472]
-
naturi statice, tablouri cu flori și peisaje, toate aceste făcând deliciul caselor de licitații contemporane. Octav Băncilă s-a născut în data de 27 ianuarie 1872 în apropierea orașului Botoșani în comuna Corni, în familia lui Vasile Băncilă și a Profirei, născută Necule. Profira a făcut parte dintr-un neam de răzeși scăpătați, înrudită cu cea a cronicarului Ion Neculce. Vasile și Profira au avut cinci copii, pe: Sofia, Ecaterina, Elena, Ioan și Octav. După nașterea lui Octav, Vasile și Profira
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
cu flori și peisaje, toate aceste făcând deliciul caselor de licitații contemporane. Octav Băncilă s-a născut în data de 27 ianuarie 1872 în apropierea orașului Botoșani în comuna Corni, în familia lui Vasile Băncilă și a Profirei, născută Necule. Profira a făcut parte dintr-un neam de răzeși scăpătați, înrudită cu cea a cronicarului Ion Neculce. Vasile și Profira au avut cinci copii, pe: Sofia, Ecaterina, Elena, Ioan și Octav. După nașterea lui Octav, Vasile și Profira s-au mutat
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
de 27 ianuarie 1872 în apropierea orașului Botoșani în comuna Corni, în familia lui Vasile Băncilă și a Profirei, născută Necule. Profira a făcut parte dintr-un neam de răzeși scăpătați, înrudită cu cea a cronicarului Ion Neculce. Vasile și Profira au avut cinci copii, pe: Sofia, Ecaterina, Elena, Ioan și Octav. După nașterea lui Octav, Vasile și Profira s-au mutat în Botoșani unde și-au deschis o prăvălie. Negustoria a mers foarte prost și Vasile a fost nevoit în
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
Profirei, născută Necule. Profira a făcut parte dintr-un neam de răzeși scăpătați, înrudită cu cea a cronicarului Ion Neculce. Vasile și Profira au avut cinci copii, pe: Sofia, Ecaterina, Elena, Ioan și Octav. După nașterea lui Octav, Vasile și Profira s-au mutat în Botoșani unde și-au deschis o prăvălie. Negustoria a mers foarte prost și Vasile a fost nevoit în scurt timp să-și ipotecheze casa. Cum o nenorocire nu vine de una singură, tatăl lui Octav a
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
cu frații Ioan și Gheorghe Nădejde. În capitala Moldovei, Octav a locuit la surorile lui, cu predilecție pe strada Sărăriei la Sofia și Ioan Nădejde, unde a copilărit alături de cei șase copii ai acestora. La Iași s-a mutat și Profira Băncilă, în mahalaua Țicăului, foarte aproape de casa Sofiei de pe Sărăriei, unde Ioan Nădejde a fondat revista "Contemporanul", în vecinătatea bojdeucii lui Ion Creangă. Profira era atât de săracă încât nu și-a putut crește singură copiii - ci doar pe Elena
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]