1,482 matches
-
orientează mișcarea sindicală spre orizonturi democratice, în Cehoslovacia Vaclav Havel și Carta 77 militează pentru recunoașterea Drepturilor Omului, în Uniunea Sovietică mult timp înainte, scriitorii Boris Pastenak și Al. Soljenițîn au dezvăluit consecințele dezastruase ale sistemului concentrațional și ale autarhiei proletare. În România, după 1944 se instalase sistemul social politic după modelul existent în Uniunea Sovietică cu accepțiunea Puterilor Aliate victorioase în cel de al doilea război. Discriminarea socială a înlăturat brutal o bună parte a intelectualității, din viața politică, din
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
pe care le gestionau prin intermediul statului. Ar fi fost deci absurd că muncitorii să facă grevă împotriva lor înșile; orice tendința în acest sens nu se putea datora decât influenței "forțelor capitaliste", interne sau externe, "denaturăril[or] birocratice ale statului proletar", respectiv mentalităților retrograde ale unora dintre muncitori, care nu atinseseră încă nivelul optim al conștiinței ideologice 3. Conform unei idei a aparținând sociologului Pavel Câmpeanu 4, muncitorii sunt proprietari, dar nu controlează procesul producției, în timp ce statul ar fi doar un
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
unul politic, avertiza Lenin: În niciun caz nu trebuie să se ceară membrilor de sindicat să aibă anumite păreri politice; în această privință, ca și în problema atitudinii față de religie, sindicatele trebuie să fie organizații fără partid. Într-un stat proletar nu trebuie să se ceară membrilor de sindicat decât să înțeleagă disciplină tovărășeasca și necesitatea unirii forțelor muncitorești în vederea apărării intereselor oamenilor muncii și a sprijinirii puterii de stat a oamenilor muncii"5; sindicaliștii trebuie să fie deci simpli executanți
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
al Doilea Război Mondial. Pentru ca mai apoi, anii '50, cu bolșevismul lor agresiv și amputant, să genereze imaginea unui alt Eminescu, unul pe care, într-o continuitate atît de naturală, naționalism-comunismul să îl transforme în cutia de rezonanță a ființelor proletare protejate cu deloc discretă empatie de poet. "... pe mine / Mie redă-mă!" Era de așteptat, așadar, ca, după 1990, să se pună o oarecare ordine în ceea ce a însemnat receptarea critică a operei eminesciene, cu atît mai mult cu cît
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
91). Una dintre problemele spinoase la care Gherea (ș( nu numai) căuta răspuns (n epocă era aceea a rolului socialismului (ntr-o țară care era departe de momentul de dezvoltare (n care, conform ideilor marxiste, ar fi venit fatalmente momentul revoluției proletare. Mulți erau (n epocă cei care se (ntrebau, cu at(ta dreptate, ce rost are socialismul (ntr-o țară (napoiată. Aici intră ideile ce (l animau pe Gherea (n contradicție cu cele ale lui Maiorescu, deoarece cel dint(i privea nu
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
adaugă un clivaj intelectual/popular, într-o țară care rămîne profund marcată de distrugerea, în mai multe etape, a elitelor culturale de către ocupația rusă, iar mai apoi în special de ocupanții naziști și de cei 45 de ani de dictatură proletară. De la contradicțiile croate la realitățile baltice. Sindromul divizării părea să se regăsească și în micile state care-și cuceriseră de curînd independența. Partidul Creștin-Democraților Sloveni (Slovenski Krscanski Demokrati) s-a impus în momentul independenței cu 15% din sufragii în cadrul coaliției
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
aproximativ jumătate din voturile necesare partidelor mici. Cele două clauze italiene de excludere, deseori considerate prea puțin incisive, au avut, în schimb, efecte foarte semnificative. În alegerile pentru Camera deputaților din mai 1972, de exemplu, Partidul socialist italian al unității proletare (PSIUP) obține 648.800 de voturi, dar, nereușind depășească coeficientul în nici o circumscripție, nu a obținut nici măcar un loc. În comparație cu ei, este de reținut că în 1976 liberalii, cu 478.300 de voturi, au avut 5 locuri și Democrația proletară
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
proletare (PSIUP) obține 648.800 de voturi, dar, nereușind depășească coeficientul în nici o circumscripție, nu a obținut nici măcar un loc. În comparație cu ei, este de reținut că în 1976 liberalii, cu 478.300 de voturi, au avut 5 locuri și Democrația proletară, cu 556.000 de voturi, 6. În alegerile din 1972, adesea considerate drept un moment de orientare către dreapta a electoratului italian, stînga pierde ca reprezentare parlamentară globală mai bine de un milion de voturi. Dincolo de cele ale PSIUP, s-
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
a trimis au contribuit efectiv în munca zilnică pe care o ducem în cadrul organizației”. Iată, deci, o afirmație tranșantă care acoperă de adevăr toate speculațiile noastre referitoare la bunăstarea și îmbuibarea cu care-i gratulaseră „frații” mai mari de „suferință” proletară pe junii ucenici în ale minciunii, ce deveniseră, astfel, mai deciși și mai stimulați ca oricând să-și continue „crâncena” lor luptă cu „agenții reacțiunii” care aveau curajul de a spune oamenilor cam ce-i vor aștepta în perspectiva stăpânirii
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
comuniști) înțesate de „reacționari” or, aceștia trebuiau combătuți cu „forța” mobilizatoare a pieselor de teatru muncitoresc jucate (probabil) prost: „...Astfel echipa artistică a vizitat comunele: Codăești, Negrești, Pungești, Ursoaia, Coșești, Todirești, Ivănești, Bârzăști, Coșca, Buhăești și altele”. Dacă marii „artiști proletari” numai au vizitat aceste comune și nu s-au produs pe scenă cu piese de genul: „Tânăru’ ucenic și patronu’ sugătoriu de sânge muncitoresc”, „Proletaru’ și plugaru’”, „Suferințele cheferistului - electrician”, „Chiaburu’ călare pe sacu’ cu bani” (titluri inexistente), atunci n-
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
totodată muncă de lămurire a cetățenilor care așteptau să intre în camera de vot de felul cum trebuie să voteze și pe cine să voteze (subl.ns.)”. La finalul acestei secțiuni, tov. Petru Bighiu a scuipat în palmele-i de „proletar” și a scris următoarele: „...în general materialul propagandistic venit dela centru (București și Iași, n.n.), precum și cel editat de noi aici a fost suficient pentru a populariza B.P.D.-ul și candidații săi. Rezultatul s’a văzut prin numărul de voturi
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
ban din cauză că s’a observat o delăsare în muncă din partea unor organizații de tineret (subl.ns.)”. Păi, după ce am câștigat alegerile cu milioanele trimise de „Centru”, ce sens mai avea munca, „d’agi tova’ăși și p’etini” ai revoluției proletare mondiale, cu punct de plecare din târgul Vasluiului?! f. „Tineretul alternează: când la reacțiune, când la noi” Raportul lui Petru Bighiu terminându-se, am crezut de cuviință să cităm și din cel al tov-ului Vasile Bălteanu, secretarul general al Tineretului
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
necesară: „...s’a schimbat responsabilul dela Educație și Cultură, tov. Rubin Schulimsohn prin tov. Weissenberg Isac, tov. Schulimsohn trecând la o muncă de partid”, sau altfel spus, fiind avansat probabil datorită „meritelor” deosebite întru îndobitocirea tineretului vasluian cu „înaintata” cultură proletar revoluționară. Ca și la alte documente, și aici se arată că „frumoasa” activitate bolșevico sovietică este „bruiată” de „...agenții reacțiunii care caută a împedeca (sic!, n.n.) prezența elementului studios (în organizația noastră, compl.ns.) și în mică parte elementul muncitoresc
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
de cavalerie M.A.N. Sibiu. În caz de nereușire este repartizat la Regimentul 1 antiaeriană”. Deci, ori așa ori altfel, tov. Șloim tot se căpătuia cu o haină militară că doar era un „tovarăș încercat și de mare nădejde proletară”. Același lucru era valabil și pentru tov. Simion Diaconu, numai că, în caz de „nereușire”, urma a fi repartizat la arma Marină, pe crucișătorul „Mărășești”, după cum ne indică documentul. Deoarece în acea perioadă începuse complexul șantier al arterei feroviare Salva
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Cu atât activitate...inactivă, nu ne va fi de mirare dacă tov. Cotruță nu va mai pupa mănoasa funcție de secretar al „tineretului sătesc”, în anii care vor urma. Cu mare sfială a făcut și statistica prea puținilor amatori de revoluție proletară din stâna pe care o avea în subordine: „...Organizația noastră județiană are un număr de 197 tineri noui înscriși din cei 1250 neverificați (subl.ns.)”. Adică, „sunt 1250 neverificați”, dar, dacă s-ar fi făcut vreo verificare ceva, ceva mai
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
care intrau și cei 56 „fugiți” de la Tineretul Socialist în ograda plină de bunătăți și promisiuni a Tineretului Muncitoresc. c. „Am avut 3 tineri în Brigada de reconstrucție a Albaniei” Informația poate părea șocantă și nerealistă dar, conform principiului „internaționalismului proletar” promovat la indigo de comuniștii români după modelul original al „tătucului” Iosif Visarionovici Djugașvili (între amicii de guleaiuri, Stalin) știm că numeroși concetățeni au lucrat în acele timpuri în țările „surori” cum ar fi, de-o pildă, Cehoslovacia. De altfel
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
acest împrumut a fost acordat dar rambursarea lui s-a făcut cu o dobândă de 1000/100! Tot șmecherul de la „centru” a mai propus „...să se înscrie și o femeie sau 2 în celulă” și a reamintit „tovarășilor de luptă proletară” de la Moara Domnească despre: „...înființarea Comperativei”. Acestea au fost doar două crâmpeie din viața de atunci a locuitorilor din Moara Domnească dar mă miră faptul că prin aceste procese verbale nu se sufla o vorbă despre i a Dacă Postul
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
au nici o vlagă, în schimb D. se numără printre pamfletarii politici cei mai citiți. Bântuit de talent, un extraordinar talent, cuvintele-șoc și metaforele percutante îi vin în cascadă, proaspete și nepăsătoare, cu încărcătură afectuoasă și cinică, brutal repezite și tandre, proletare și nobile, înscriindu-se laolaltă pe un traseu totuși bine determinat, spunând exact ce li s-a menit să spună, fără ezitări, fără ambiguități. [...] Darul acestei poezii este de a canaliza nemijlocit spre frumusețe și distincție expresivă tot ce-ar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286786_a_288115]
-
invizibilă le va lua fotografia. Nu știu ce să le răspund, în aer plutește un aer de respect greu și dorință de miracol, paralizantă. Omul cu șapca. Tot oltean, tot din grupul de la Târgu-Jiu. Muncitor, fără îndoială. Pe cap poartă o șapcă proletară, asemănătoare cu cea pe care scriitorul Vasile Ernu o expune prin mass-media ca semn identitar de stânga - nu știu de ce m-a frapat în acele clipe pline acest detaliu vestimentar. Cred că a ajuns aici mai degrabă din curiozitate decât
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
securității statului, omenirii etc. Vă rog însă să mă credeți că tot ce fac și gândesc este numai în scopul de a pleca din România în Germania, indiferent cu ce riscuri și cu ce metode. Cu bătaia și cu morala proletară sunt atât de obișnuit, că nu mai îmi pasă de urmările eventuale ce le voi avea în urma citirii acestei scrisori la postul dvs. de radio. Așa că vă rog, în numele meu și al tuturor amicilor mei din România care vor să
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
arătându-i cât de puternic sunteți? Este foarte bizar cum e posibil ca dvs., atât ca politician, ca om de știință și ca scriitor, să nu vă aduceți aminte de spusele lui Marx: Nimic nu e mai periculos ca burghezia proletară. Prin răsturnarea valorilor, operă la care v-ați adus o mare contribuție, ați reușit să faceți din România o țară de muncitori și de țărani așa cum se exprima un bun poet maghiar. Iar acum, dvs. veniți să loviți în drepturile
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
pentru noi, căci v-am stima, așa însă... Nu mai vorbesc de străinătate, râde lumea de dvs., Brejnev, că-i Brejnev și care stă în capul unei țări de 250 de milioane de oameni, prima țară din lume a revoluției proletare și centrul de comandă al comunismului mondial, și nu-și face atâta reclamă. De altfel, nici nu i-ar folosi prea mult, așa cum nici dvs. nu vă folosește la nimic. Poporul oricum nu o duce mai bine, ci din contră
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
pot permite a plăti taxele pentru copii. Aveți și dvs. o fiică, dar dânsa niciodată nu va avea probleme, doar e fiica celui mai iubit și mai de omenie fiu al poporului. Decretul se aplică când e vorba de familii proletare. Poate ar fi bine să vă gândiți la părinții care și-au pierdut fiicele, la soții care și-au pierdut soțiile și la copiii rămași orfani de mamă datorită acestui inuman decret. Dvs. găsiți, vă rugăm, o soluție ca femeile
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
bine să iei o măsură pe plan național, care ar da satisfacții celor 22 de milioane de cetățeni, și anume: Desființarea gospodăriei de partid și a anexelor sale județene și închiderea magazinelor cu circuit închis care alimentează fără griji burghezia proletară în frunte cu Comitetul Central, Consiliul de Stat, organele locale ale puterii de Stat, miniștrii, activiștii de partid etc. Când soțiile acestora vor merge în piețe și magazine pentru aprovizionări și vor constata sărăcia în care am ajuns, sigur că
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
didactice) prin munca la câmp (romanul își plasează acțiunea pe ultimii metri ai regimului Ceaușescu), cârciumile pline de burlaci soioși, „trotilarea” sistematică și autodisolutivă, fauna șantierelor de construcții, aberațiile conversațiilor întâmplătoare din trenuri, din gări sau de pe stradă, clanurile familiale proletare etc., totul mult mai dur și mult mai plin de zgură decât se reflectă în maniera lui Mircea Cărtărescu mahalaua bucureșteană. D. „aude” lumea ca Marin Preda (bunăoară, deratizarea din Cel mai iubit dintre pământeni) și disecă realitatea nu cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286798_a_288127]