1,461 matches
-
mare în autobuzul 102. La radioul din cabina șoferului, vocea șmecheroasă a speaker-ului anunța că în Gara de Nord intrase alt tren cu două mii de mineri din Valea Jiului. Cred că era a treia mineriadă de după Revoluție. Primele două fuseseră organizate în spirit proletar de președintele Ilici Piele-Roșie. Cea dintâi mineriadă împrăștiase manifestația-șezătoare din Piața Universitară, devastase biblioteci, laboratoare și ciomăgise zdravăn câteva zeci de studenți. Pe pancartele purtate de valurile de mineri - despre care se spunea că ar fi fost, de fapt, securiști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
moarte. Valurile de atacatori se repliau sub statuia Leului, dădeau năvală iar. Din cauza fumului înțepător, sau de frică să nu fie filmați și recunoscuți mai apoi de poliție, mulți își acoperiseră nasul și gura cu eșarfe legate la ceafă. Furia proletară izbucnea în gesturi eroice, sinucigașe. Văzând la televizor ce se întâmplă, mulți bucureșteni se adunaseră la Leu. Ei răspândiră și zvonul că șeful, Cosma Răcoare, se lăsase cumpărat de Ilici, spălase putina și-și salvase pielea, lăsându-și ortacii de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
trebuie să fie fetele, sări bunica. Să vezi ce perdaf le trag eu că nu te-au ajutat cu valiza. Ușa se deschise - pe holul blocului stăteau două mogâldețe proptite într-un căruț de butelii - una era într-o pufoaică proletară, pe cap purta o căciulă grosolană, cu apărători pentru urechi. Asta era tanti Cucu, cunoscută în mahalale drept Piratu’. Cealaltă era sugrumată de un fular care-i atârna până la călcâie. Nemaipomenit ce semăna cu Cristina. Amândouă mogâldețele aveau țurțuri la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
n-am dreptul să-mi spun o părere cinstită? Lasă că peste zece zile am scăpat de armată, dar și până atunci, ce, am să mă jenez de dumnealui? Ce, dumnealui nu e proletar ca și noi? ― Ba ce mai proletar, domnule Mișu! făcu Titu și mai în glumă, și mai în serios. Atât de proletar că deocamdată tai frunze câinilor cu speranța că voi găsi cândva de lucru! După o tăcere tulbure, Mișu urmă cu un glas mai potolit: ― Măcar
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
o campanie de donat spermă pentru a răscumpăra o uzină pe cale de privatizare și în prag de concedieri, este un Mitică proletar suculent, care se transformă într-un nea Anghelache de un dramatism înduioșător cînd află de la autorități că sperma proletară este doar bonne pour l’Orient - și deci nevandabilă. Rîzi cu poftă, dar te cuprinde și o tristețe iremediabilă în fața condiției derizorii a omului post-socialist, pe care scenariul nu-l ia nici o clipă în derîdere. Caragiale va rămîne pentru totdeauna
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
prin tratatele de pace, „nu corespund unei atracții etnografice sau economice între diferitele provincii”, deoarece burghezia imperialistă din Anglia și Franța a fost condusă de „considerația de a face din România un jandarm supus pentru a lupta împotriva primului stat proletar, U.R.S.S. și a viitoarei revoluții proletare din Balcani”. Se nega existența românilor în Basarabia, moldovenii fiind considerați de altă etnie, ceea ce ne arată că „moldovenismul” de astăzi își are precedente clare în „tezele” ideologice și politice ale Internaționalei Comuniste
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
atracții etnografice sau economice între diferitele provincii”, deoarece burghezia imperialistă din Anglia și Franța a fost condusă de „considerația de a face din România un jandarm supus pentru a lupta împotriva primului stat proletar, U.R.S.S. și a viitoarei revoluții proletare din Balcani”. Se nega existența românilor în Basarabia, moldovenii fiind considerați de altă etnie, ceea ce ne arată că „moldovenismul” de astăzi își are precedente clare în „tezele” ideologice și politice ale Internaționalei Comuniste. „Burghezia română - se afirma în Rezoluție - în
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
bună parte din critica noastră a ajuns la concluzia că acesta este tot romanul ! Vica Delcă e pensionara umilă, dar răzbătătoare. Ivona Scarlat, născută Mironescu, e fata de familie bună care supraviețuiește, nici ea nu știe cum, într-o lume proletară, amestecată. Iar Papa, tatăl ei drag, de mult dispărut, e intelectualul cu idealuri, dar și cu suspiciuni ; cu intuiția, nu și cu priceperea vieții. Și celelalte personaje sunt pregnante : Dimineață pierdută îmi pare însă dominată și în mod vizibil (audibil
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
e de fapt doar un pic rotund, cu carne tare și albă. Dar ea rupe o hîrtie din chitanțier și mi-o Întinde cu o mînă ca un simbol: aspră, murdară și asexuată, o mînă de mamă eroină, de spectru proletar. — Ai grijă să ajungi acasă, băiete, Îmi zice ea pe sub umbra unei mustăți și iese. Aventura ia un alt Înțeles În Gara de Nord. E ceva atît de sinistru, Încît Încep să-mi fac griji. Ajung chiar să mă Întreb care sînt
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
fiindcă ar putea să creadă că îi arăți interes. Ar putea să-și facă speranțe, biata fată. Toată ziua nu stă decât cu ochii pe tine. Iar tu, stană de piatră! Ai putea să crezi că vine dintr-o familie proletară? Nici vorbă! Uită-te la ea mai atent într-o zi. O să ai o revelație. S-ar putea să ți se pară că-i o reîncarnare, atât e de distinsă. Trecute vieți de doamne și domnițe! O reîncarnare, asta e
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
niște bețivani surprinzător de lucizi și de docți - supuși și ei deznădejdii în fața ireparabilului sfârșit, care să le scuze decăderea? Aici cădem într‐o filozofie cândva la modă, susținută cu brio de‐a lungul mileniilor. După atâta îndoctrinare cu morala proletară, a venit oare timpul ca omul să mai cunoască și altă filozofie, mai apropiată de destinul lui tragic? Și să încerce să rețină clipa în palmă? Dacă asta doriți să spuneți - sunteți pe calea cea bună, chiar dacă părerea mea nu
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93045]
-
suport morala! O respect, pe aceea fundamentală, dar nu și pe aceea care condamnă lucrurile firești, dreptul omului la o existență confortabilă și nebântuită de angoase. Pentru că în cartea ta, de la început la sfârșit, emană sfânta noastră morală - creștină și proletară. Deci îți spuneam: soluție clasică, ca în filme în cartea ta „Restul e tăcere... „ (chiar dacă întâmplarea este reală). În romanele fără soluție - le găsește Dumnezeu! Numai că aici lovește și în cel care nu respectă o convenție. Că ce e
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93024]
-
școală. Ce ore, tovarășe? Noi suntem școala. Da, dar nu școala de la care îmi îmi câștig pâinea. Greșești. Pâinea ți-o dăm noi, partidul! Iar partidul te obligă să intri în rândurile sale. Știm că ești un învățător sărac și proletar. Știm și altele. Domnule Bercovici... Tovarăș. Să-mi zici tovarășe. Știți...Am hotărât să nu fac altă politică decât pe cea a școlii. Mda? Dumneata nu numai că întârzii la convo care dar întârzii și-n idei. Ți-am spus
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
la Dobrina Hușilor, dar și în necunoscut, Constantin Manoliu, scapă, nu se știe cum, de cenzura socială a comuniștilor și este propus profesor în instituțiile militare unde predă istoria unei ofițerimi cu grade onorifice puse pe umeri după principiul supremației proletare. Cititorul va savura scene hilare din armata populară, răsturnări de imagine și lichelism cointeresat. Aflat în mijlocul prefacerilor, va scana de la fața locului imaginile unei armate populare în formare, calculând cu precizie, scenă după scenă, efectele dorite, care dau cititorului satisfacția
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93059]
-
aflând pentru prima dată atunci cât de dulce la mângâiat e părul pubian al unei fete) - a fost un hipervis, iar anii care au urmat - vise unul într-altul, precum casetele chinezești lăcuite. Un sărac și sceptic fiu al clasei proletare cunoscuse o prințesă etc., etc. Ce vreau să scriu aici, fiindcă restul e-n cărți, e ceea ce nu am putut scrie nicăieri în literatura mea pentru că, vor ba lui Kafka, „asta nu se poate spune“. N-aș fi iubit-o
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
Cours-ul lui Saussure...“ Exista, firește, și o opoziție la conceptul (mic-burghez) de struc tu ralism, mai ales din partea celor ce con duceau destinele facultății. Decanul de pe-atunci, de pildă, se ridicase la sfârșitul unui colocviu și rostise cu mânie proletară: „Am ascultat câteva luări de cuvânt în care unii colegi au încercat să acrediteze ideea greșită că structuralismul ar fi revolut. În realitate, nu structuralismul, ci marxismul e revolut, tova răși!“ De data aceasta nu s-a mai râs în
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
problemă că aceia de la regionala de partid cereau situația cu oamenii muncii care ajungeau la tribunal și dacă numărul lor era în creștere nu era un semn bun în ceea ce privește munca de la om la om din punct de vedere al moralei proletare. Învățătorul Dumbrăviceanu depunea mare efort ca să-i convingă pe oameni să nu divorțeze sau pe vecini să nu se dea în judecată. Uneori reușea, alteori, nu. Îmi aduc aminte că nu a putut împăca pe Soca-neni, o babă din Radna
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
spunea Costinaș, controlul averii publice prin trecerea acesteia în proprietatea securisto-nomenclaturiștilor și a fidelilor. Mai apoi confiscarea scenei politice și asaltul asupra mass-media combinat cu un control politic al justiției. Un traseu în mare parte străbătut în logica vechiului îndemn proletar reactualizat: Corupți din toate partidele, uniți-vă și controlați! În viitorul imediat ar fi posibil să ne confruntăm cu o presiune sporită asupra independenței editoriale a trusturilor media cumpărate de capitaliștii autohtoni controversați care vor forța legitimarea juridică și de
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
mică. Piața publică și piața privată În cartierul Goutte d'Or, intervenția publică a ameliorat un habitat degradat, reabilitat sau înlocuit prin locuințe sociale, și a condus la o diminuare a densităților rezidențiale. În jurul Bastille, cucerirea unei părți a Parisului proletar, acela al zilelor revoluționare și al baricadelor, de către o populație tînără cu studii s-a desfășurat potrivit legilor pieței imobiliare. Recucerirea fostului Marais aristocratic de către noile pături sociale înstărite este un caz intermediar. Intervenția publică, prin medierea planului de salvgardare
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
prin dispunerea în arc de cerc a arondismentelor trecute în tabăra stîngii. Această creștere tinde să se amplifice, extinzîndu-și influența asupra unui centru care a trecut adesea de la o orientare la alta, precum Marais (arondismentul 4), rînd pe rînd aristocratic, proletar, apoi neo-burghez. Rămînînd, pe bună dreptate, minoritară ca număr de voturi, se poate spune că, într-un fel, stînga și-a obținut victoria din lipsă de probe. Însă geografia electorală regăsește liniile de fractură socială și politică care situau în
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
în Rusia izbucnește o revoluție roșie, care i-a adus la putere pe comuniști/bolșevici. Conduși de Lenin, apoi de Stalin, comuniștii ruși au fondat primul stat comunist din istorie (URSS) și au luat numeroase măsuri pentru a declanșa revoluția proletară în toată lumea. Comunismul s-a opus capitalismului. Promovând ideile comuniste, URSS a înființat închisori politice în propriul teritoriu, apoi în țările din estul Europei, pe care le-au cucerit după al doilea război mondial. Victimele comunismului din aceste închisori sunt
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
români și nu știau limba română, până în 1944, apoi de grupări (ca cea condusă de Ana Pauker), de Gh. Gheorghiu dej și de Nicolae Ceaușescu (vezi Ceaușescu Nicolae). Promovând ideile marxiste și comuniste, pentru scopul suprem de a înfăptui revoluția proletară, care urma să instaureze comunismul pe întreaga planetă, Partidul Comunist Român s-a manifestat ca executor al ordinelor Partidului Comunist Rus și ale guvernului de la Moscova, în dauna intereselor statului și ale poporului român, până în 1965. Apoi a susținut cultul
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
un estetism nobil și „decorativ” în linia postromantismului parnasian (Al. Macedonski, N. Davidescu, D. Anghel, Ion Pillat, Iuliu Cezar Săvescu etc.) sau a prerafaelitismului serafic, muzical și platonizant (Ștefan Petică), dar și un simbolism cu note „socialiste”, așa-numitul „simbolism proletar” (reprezentat sporadic de Bacovia, Traian Demetrescu, Mihail Cruceanu, Andrei Naum, A. Toma), un postromantism heinian, baladesc și folclorizant, cu elemente „secesioniste” (Șt. O. Iosif) ș.a.m.d. Un simbolism „snob”, exterior și decorativ al cafenelei bucureștene, dar și un simbolism
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
d’Annunzio), sursele filozofice asumate fiind intuiționismul lui Bergson, pragmatismul lui William James și vitalismul lui Friedrich Nietzsche. Poemele lui Whitman și Verhaeren (cu ale sale „orașe tentaculare”) au reprezentat, la rîndul lor, repere semnificative. Elogiul industriei și al maselor proletare, mitologia revoluționară și anticlericalismul se asociază unei voințe naționaliste de regenerare a măreției Romei antice (de Micheli, op. cit., pp. 209-220). Pe teren românesc, noul curent italian - numit îndeobște „viitorism” - este prizat ca ultimă modă artistică în cîteva cercuri intelectuale foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
în paginile revistei, o notiță de la rubrica „Acuarium“ taxează dur - de pe poziții bolșevizante - dictatura fascistă a lui Mussolini, adresîndu-i liderului futurist oficializat invectiva Merde!: „Poate dacă Italia fascistă ar fi luat, în locul formei dictatoriale, o republică liberă a evului nostru proletar, poate atunci futurismul, ca manifestare a lui energetică, și-ar fi găsit frecvența într-o realizare”. În amintirile sale, Sașa Pană își explică astfel gestul de atunci: „Practicînd o atitudine consecventă principiilor ce ne călăuzeau - nu numai în scris, ci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]