840 matches
-
au făcut posibilă, prin munca lor, degajarea unora, puțini la număr, de grija procurării „prea zilnicei pâini” și să se dedice creației științifice și artistice. Urmărindu-i prin istorie, îi vom găsi în epoca modernă și contemporană sub numele de proletari sau muncitori, liberi sub soarele exploatării, ascunsă sub formule stufoase, ca să nu se mai vadă. Ce-i determină pe dezmoșteniții soartei să se angajeze în țară pe nimic, la negru, fără carte de muncă și în străinătate, în condiții umilitoare
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
să urmărim creșterea cotei de popularitate a Independentului. Și, totuși, unde-i „mineriada” care să-l oprească pe Oprescu? 2 iulie 2008 Diversiune cu grețuri Motto:” De ce uitați că-n voi e și număr și putere?” (M. Eminescu, Împărat și proletar) Nemulțumiți, desigur, de rezultatul neconcludent al alegerilor locale, actorii politici de la putere și de lângă această Doamnă care se lasă mereu sedusă, dar nu abandonată, se iau la întrecere, care mai de care, să promită marea cu sarea. Că sunt de
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
tăcerea. Oare, în toate cazurile, tăcerea e de aur? 18 martie 2010 Cât de vinovați sunt morții ? Motto: „Cel ce în astă lume a dus numai durerea Nimic n-are dincolo, căci morți sunt cei muriți” (Mihai Eminescu, Împărat și proletar) Pentru omul zilelor noastre, a fost și este greu de înțeles și admis că, într-o epocă istorică demult apusă, a existat sclavie, stăpâni de sclavi și sclavi care aparțineau cu viața și munca stăpânului, că exista piață de sclavi
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
zid de apărare al trupului și sufletului românesc. Admiram minunile pe care Ziditorul le ridicase pe pământul țării noastre și nu mă săturam privindu-le; toate erau robite de cea mai diabolică mână, înarmată cu cea mai perfidă dintre lozinci: „Proletari din toate țările, uniți-vă!”. Care este scopul acestei uniri? Ce doriți să realizați? Simplu: detronarea lui Dumnezeu din sufletele oamenilor. De ce? Ca să instalăm în locul Lui, în locul dragostei, bunătății și milei, pe satan, domnul urii, al răutății, fricii, corupției, desfrâului
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
vechi, între care erau și câțiva preoți greco-catolici, care aveau o pregătire profesională dublă: și preoți și profesori. Și era instalat un spirit religios foarte puternic și totodată patriotic, național. Și când au venit cu ideile ăstea comuniste, cu internaționalismu’ proletar, și văzând că întreaga conducere a orașului, atât în comerț, în economie, în administrație, era în mâna evreilor și-a maghiarilor - ucrainieni mai puțini, și români deloc - sigur că ne-a nemulțumit treaba asta, și ne-am gândit încotro o
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
chiar asupra vieții și nivelului de trai al acestui muncitor. Lenin a încercat o definiție a proletariatului. El arată că "proletariat se numește clasa care se ocupă cu producerea bunurilor materiale în întreprinderile marii industrii capitaliste"1170. În vechea Romă proletarul era persoana care nu dispunea de venituri și care, din această cauză, nu putea participa la treburile cetății 1171. Putem intui că o clasă socială este un grup de oameni apropiați prin modul de a muncii și care dezvoltă cu
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
primitivă, caracterizată prin despărțirea violentă a muncitorului de mijloacele de producție, prin alungarea țăranilor de pe pământurile lor, prin jefuirea pământurilor comunale, prin sistemul colonial, al datoriilor publice și al tarifelor vamale protecționiste etc. "Acumularea primitivă" creează la un pol pe proletarul "liber", iar la celălalt pol pe posesorul de bani, pe capitalist". Vezi și V.I. Lenin, "Karl Marx", în Opere, vol. 26, Editura Politică, București, 1964, p. 65. 1122 Iată cum descrie Răzvan Papuc starea de lucruri despre care discutăm: "Exodul
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
avea armament greu - coif, scut rotund, armură din bronz, sabie și suliță; - cetățenii din clasa a V-a erau înarmați numai cu prăștii și aveau o rezervă de pietre de aruncat". Clasele erau: cavalerii: clasa I - clasa a V-a; proletarii - "Cei care nu aveau cens formau categoria proletarilor". Vezi N.A. Mîschin, Istoria Romei Antice, Editura de Stat, București, 1951, p. 70. 1172 Apud N.N. Constantinescu-co., Economia politică a socialismului, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1983, p. 16. 1173 În context
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
bronz, sabie și suliță; - cetățenii din clasa a V-a erau înarmați numai cu prăștii și aveau o rezervă de pietre de aruncat". Clasele erau: cavalerii: clasa I - clasa a V-a; proletarii - "Cei care nu aveau cens formau categoria proletarilor". Vezi N.A. Mîschin, Istoria Romei Antice, Editura de Stat, București, 1951, p. 70. 1172 Apud N.N. Constantinescu-co., Economia politică a socialismului, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1983, p. 16. 1173 În context amintim că Engels, în "Principiile Comunismului", a definit
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
și nu din profitul de pe urma vreunui capital. Este clasa a cărei soartă, viață și moarte, a cărei întreagă existență depinde de cererea de muncă, adică de alternarea conjuncturilor bune sau rele, de oscilațiile unei concurențe fără frâu. Proletariatul sau clasa proletarilor, este într-un cuvânt clasa muncitoare din secolul al XIX-lea" (Vezi Marx, Engels, Lenin, Despre procesul revoluționar al edificării socialismului și comunismului, Editura Politică, București, 1979, p. 62). 1174 Paul-Henry Chombart de Lauwe, Cultura și puterea, Editura Politică, București
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
de producție antagoniste (vezi și Dicționarul explicativ al limbii române, Editura Academiei RSR, 1975, București, pp. 161 și 513) Noțiunea de clasă socială a fost preluată de Marx și Engels de la economiștii englezi, care folosiseră și denumirile de "capitalist" și "proletar", provenite, la rândul lor, de la utopiștii socialiști francezi, iar conceptul de luptă de clasă a fost preluat din dialectica lui Hegel. Lenin definea clasele sociale ca fiind grupuri largi de oameni ce se deosebesc între ele prin locul pe care
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
să intre în amănunte pur economice; mai prejos de socialiști, pentru că nu are nici destul curaj și nici destulă perspicacitate ca să se ridice, speculativ cel puțin, deasupra orizontului burghez... Vrea să planeze, ca om de știință, deasupra burghezilor și a proletarilor; dar nu este decât un mic-burghez, care oscilează neîncetat între capital și muncă, între economia politică și comunism. Așa aspru cum sună această apreciere, trebuie să o susțin și astăzi cuvânt cu cuvânt. Totodată însă trebuie să ținem seama și
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
pp. 432 și urm. 28 Stuart Easterling, "Marx's theory of economic crisis", în International Socialist Review, Chicago, IL (SUA), nr. 32, noiembrie-decembrie, 2003. 29 Karl Marx și Friedrich Engels, Manifestul Partidului Comunist, Editura Politică, București, 1962, capitolul "Burghezi și proletari", pp. 13 și urm. 30 Ferdinand Lassalle (1825-1864), jurist și activist politic german Vezi "Adnotările" despre activitatea sa (p. 265). 31 Karl Eugen Dühring (1833-1921), filozof și economist german. 32 Jean Charles Leonard de Sismondi (1773-1842), al cărui nume real
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
de reperajele deictice i se va opune modul ilustrat perfect de următorul incipit din Pierrette de Balzac: În octombrie 1827, în zori, un tânăr de o șaisprezece ani, a cărui ținută trăda ceea ce frazeologia modernă denumește, cu atâta insolență, un proletar, se opri într-o piațetă aflătoare în partea de jos a orășelului Provins 84. În aceste rânduri inițiale avem de-a face cu un reperaj absolut. Desigur, caracterul "absolut" al acestei localizări este oarecum... relativ, având în vedere că însuși
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Eroii nu-mi miros a bine ! Ah! Sunteți sâcâitor, răspunse Frédéric. Și împinși fără voia lor, intrară într-un apartament în care se întindea, până-n tavan, un baldachin din velur roșu. În partea de jos a tronului stătea așezat un proletar cu barba neagră, cu cămașa desfăcută, avțnd un aer hilar și stupid ca o maimuță. Alții urcau cu greu estrada ca să se așeze la locurile lor. Ce mit! spuse Hussonet. Iată poporul suveran! Măi să fie! cum se mai clatină
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
care destinatarul, fratele Piciului, trebuie să o țină în mână, adică obiectul material care conține ocurența lui acest). Cititorul identifică referentul romanului datorită contextului. b) Determinanții din textul lui Flaubert: determinanții nehotărâți: "un apartament", "un baldachin din velur roșu", "un proletar". Enunțătorul introduce noi referenți în povestire, dar nu oferă alte lămuriri despre ei cu excepția faptului că aparțin unei clase. Prin urmare, se poate vorbi atât despre anumiți oameni, cât și despre oameni oarecare; determinanții hotărâți: un anumit număr de grupuri
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
și de conflicte pe care Creatorul nu le-a avut în vedere. Așa se face că un bun comun a ajuns proprietatea unora, în detrimentul altora. Mai direct și mai exact spus, oamenii au fost împărțiți în proprietari, adică bogați, și proletari, adică săraci. Desigur, aceasta nu a fost voia Domnului. Poate a Satanei. În mod sigur, a oamenilor. Căci omul, așa cum este, la rândul lui, creator de valori, tot așa este și distrugător de valori. Morale, în primul rând. Susțin cei
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
practică: nu doar aceia aparținînd unei naționalități de stat care nu mai permite să deosebești prietenii de inamici, ci aceia care, de-acum înainte, vor apărea drept noii tovarăși ai singurei lupte ce merită a fi purtată: războiul social al proletarilor împotriva tuturor "magnaților" oriunde s-ar afla aceștia, inclusiv în patria recuzată. Ruptura cu aceștia din urmă devine totală în 1928, cînd Internaționala comunistă lansează consemnul luptei de clasă în termenii unui soi de declarație beligerantă transnațională. De la antifascism la
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
a adversarului" în Le Figaro. În septembrie 1936, L'Aube îl va imita. În aceeași lună, revista Esprit va împinge lucrurile și mai de-parte, publicînd scrisoarea unui cititor care insistă asupra "datoriilor de fidelitate" ale creștinilor "față de săracii și proletarii Spaniei".373 De aici încolo, mutația se va accelera. În septembrie 1937, Jacques Maritain, Emmanuel Mounier, Marc Sangnier, Étienne Borne și Francisque Gay lansează un manifest în care franchiștii sînt avertizați în următorii termeni: "Nu încercați să dați unui război
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
propunea articole despre marxism, fără a se i se spune cum și în ce fel "greșea"54. Stimulat de conversație, Ceaușescu a găsit de cuviință să stabilească și nivelul de complexitate maximă a exprimării artistice, poziționându-l la limita percepției proletarului de rând. O atare convingere, după cum el însuși arăta, îi fusese întărită de expoziția cu vânzare a Uniunii Artiștilor Plastici, care nu întrunise doar elogii din partea colectivelor de oameni ai muncii aduse să o viziteze 55, probabil în dauna binemeritatului
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
cu autoritate, are datoria de a-și părăsi recluziunea propice creației și de a lua parte la facerea istoriei. Totul pentru "binele obștesc". De altfel, ce este scriitorul, dacă nu tot un muncitor? În repetate rânduri, Călinescu face elogiul muncii proletarului, care e frate bun cu scriitorul: "munca intelectuală și cea manuală stau împerecheate", pare el convins de această dată. Dar tot nu renunță la utopiile sale: Când clopotul a sunat lucrătorul poate să-și arunce șorțul, să se îmbăieze, să
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Barbu își dă adevărata măsură a josniciei, ulterior confirmată prin plagiat și articolele scrise în revista Săptămâna împotriva colegilor de breaslă mai tineri. Însă comunismul simțea adevărata credință, creștin- ortodoxă, catolică sau romano-catolică ca pe o adversitate ireconciliabilă. Burghez și proletar: Partidul față cu Reacțiunea Ceea ce asigură dinamismul romanului realismului socialist, din categoria căruia face parte și Facerea lumii a lui Eugen Barbu, este structura conflictuală a acestuia ca expresie a luptei de clasă: burghezia versus proletariatul sau, în contextul societății
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
biet român austro-ungar, un filorus antistalinist, un biet comunist contemporan cu fluturii și cu Iosif din Arimatheia, un estetician est-ethic, un liberal îndrăgostit de lanțuri, un sindicalist de unul singur, (...) un fel de donjuan actualmente eunucat de memorie sexuală, un proletar plin de lumpen-diplome universitare, un miner fără lampă și mască de gaze, un mini Socrate ce nu a văzut Athena și nici cartelă de cucută nu are, un Danton primind zilnic șuturi în cur de la un mic Robespierre (responsabil de
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
apărut la 14 septembrie 1944. Voi aborda doar tangențial schimbările apărute după 23 august 1944 în presa culturală, doar în măsura în care aceste schimbări au fost remarcate în Scînteia. Mă interesează aici doar ce prezenta ziarul comunist publicului său, ce putea citi proletarul despre intelectuali și despre ceea ce era de așteptat de la aceștia. Lecturând Scînteia din primele sale luni de apariție, putem observa pașii pe care PCR i-a urmat în impunerea muncitorului intelectual: epurarea (proces ce a presupus denigrarea scriitorilor burghezi și
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
că aceștia nu aveau prestigiul scriitorilor "burghezi", motiv pentru care era nevoie de un transfer de imagine, de o contaminare cu prestigiu măcar prin simpla punere a lor în aceeași pagină cu clasicii. Apoi, selecția textelor era atent realizată, astfel încât proletarul să afle că până și scriitorii burghezi aveu convingeri comuniste, fapt ce dovedea putreziciunea lumii capitaliste. În fine, de remarcat este faptul că traducerile erau realizate de tineri scriitori ce vor deveni nume mari ale proletcultismului. Traducerile erau bune prilejuri
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]