1,605 matches
-
mobilizate împotriva agresiunii birocrației și capitalului. Adunînd oamenii, concentrînd mașinile, acesta din urmă socializează forțele de producție, transformă societatea într-o imensă piață unde totul se vinde și se cumpără, inclusiv munca. El creează astfel o clasă pînă atunci necunoscută: proletariatul. Indiferent dacă acceptăm sau nu concepția celor doi, un lucru e cert: ea consideră clasele drept actori ai istoriei. Dintre ele se detașează o clasă aparte, cea a proletariatului, care anunță timpurile moderne și prefigurează revoluțiile viitoare. Mulțimile ce invadează
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
cumpără, inclusiv munca. El creează astfel o clasă pînă atunci necunoscută: proletariatul. Indiferent dacă acceptăm sau nu concepția celor doi, un lucru e cert: ea consideră clasele drept actori ai istoriei. Dintre ele se detașează o clasă aparte, cea a proletariatului, care anunță timpurile moderne și prefigurează revoluțiile viitoare. Mulțimile ce invadează orașele duc războaie civile, participă la toate rebeliunile, reprezintă materia primă și formele clasei muncitoare. Ea se găsește la diverse grade de conștiință, de la sub-proletariatul pasiv la adevăratul proletariat
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
proletariatului, care anunță timpurile moderne și prefigurează revoluțiile viitoare. Mulțimile ce invadează orașele duc războaie civile, participă la toate rebeliunile, reprezintă materia primă și formele clasei muncitoare. Ea se găsește la diverse grade de conștiință, de la sub-proletariatul pasiv la adevăratul proletariat activ și eroizat. Prin urmare, cu cît sînt mai vaste, cu atît viziunea mulțimilor asupra propriilor forțe și scopuri este mai clară și cu atît vor influența mai mult evoluția societății. Întorcînd spatele trecutului, rupînd sutele de otgoane care le
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
împrumută sminteala gloatei și boneta de lînă nu se arată mai puțin hidoasă decît boneta roșie"114. Universalitatea acestor efecte, transformarea identică ce afectează indivizii reuniți în grup ne permit să conchidem că masa nu este "plebea", "gloata", săracii, ignoranții, proletariatul hoi polloi care s-ar opune elitei, aristocrației. Mulțime înseamnă lumea întreagă, eu, voi, fiecare dintre noi. De îndată ce sînt împreună oamenii, fără nici o distincție, alcătuiesc masa. Pe de altă parte, ceea ce a fost considerată a fi criminalitatea maselor nu este
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Din studiul lui Rus reiese că minerul este proiectat și se autoproiectează prin intermediul unei masculinități puternice și orgolioase, speculată de diferite regimuri ideologice. Comunismul, în prima sa fază, a construit din miner un „proletar arhetipal”, un „vârf de lance al proletariatului”, un om nou. Minerii au acceptat această mitizare care le conferea o aură simbolică, astfel încât lecția sovieticului Aleksei Stahanov - care a extras într-o singură noapte 102 tone de cărbune - a fost învățată cu aplomb. Implantarea fals vocațională a ideii
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
punct încolo, răspunsul dat anxietăților și fobiilor fundamentale ale subiectului uman și, în primul rând, un mod de a manipula frica de moarte. Socialismul creștin - așa cum îl propune Ruskin - nu se mărginește să clădească un for democratic menit să consoleze proletariatul pauper. Socialismul nu se poate lipsi de axiologie, mai precis de valorile unei pedagogii aristocratice (despre importanța căreia va vorbi Simone Weil2 câteva decenii mai târziu). Un sistem de valori creștine își propune eradicarea mentalității de mercenar pe care o
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
ținea de reconcilierea speculativă a tezei cu antiteza printr-o formulă de extracție gnostică 1, pentru Marx era evident că numai lupta de clasă reprezenta șansa ieșirii din contradicțiile inerente ale societății burgheze. Revoluționarii dintotdeauna și de pretutindeni vor atribui proletariatului (sau, după caz, minorităților) șansa de a pune capăt infinitului rău al existenței, actualizat în dialectica „stăpân” versus „sclav”. Orice grup de presiune are însă nevoie de consultarea oracolului cu ajutorul experților care cunosc legile imanenței. Arhangheli nevăzuți ai istoriei emancipării
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
și, mai cu seamă, al receptării ei, în afara contextului politic în care a apărut. Desigur, valoarea ei poate părea astăzi discutabilă, iar entuziasmul criticilor importanți ai momentului - disproporționat, însă nu trebuie să uităm că, după fractura provocată de instaurarea dictaturii proletariatului, readucerea în actualitate a retoricilor moderniste nu putea fi înregistrată decât ca o uriașă victorie. Se epuiza astfel o substanță care nu apucase să se manifeste complet și se reînnoda legătura cu tradiția poeziei românești, atât de brusc întreruptă. Această
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
lui Oedip (vezi Psihanaliză și feminism șPsychoalanalysis and Feminismț, 1971). Heidi Hartmannxe "„Hartmann,Heidi" (1981) întreprinde o analiză materialistă a patriarhatului, nefiind însă de acord cu perspectiva marxistă potrivit căreia femeile pot să fie analizate prin categoria de clasă muncitoare (proletariat). La fel, susține ea, categoria de „clasă” lasă neexplicat faptul că femeile sunt subordonate bărbaților în viața publică și în cea privată. În consecință, este fundamentală o analiză feministăxe "„feministă" a patriarhatului, nu doar una în termeni de capital și
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
Marx,Karl". El nu poate fi socotit un teoretician feminist, pentru că nu a tratat și nu a studiat aservirea femeilor. Pe Marxxe "„Marx,Karl" l-au interesat mecanismele de exploatare ca mecanisme de producere a plusvalorii (Capitalul, 1867)10, eliberarea proletariatului din formele de exploatare de tip capitalist (Manifestul Comunist, 1848), critica liberalismului, a teoriei despre natura umanăxe "„naturaumană" universală, a drepturilor universale (Ideologia germană, 1846). Marxxe "„Marx,Karl", ca și Leninxe "„Lenin,V.I." mai târziu, a descurajat o separare a
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
capitaliste: nu bărbații, ci capitalul aservește femeile (Engelsxe "„Engels,Friedrich"). Succesiunea modurilor de producție, inclusiv dispariția capitalismului, este posibilă prin lupta de clasă, dar aceasta nu poate fi generată fără o conștiință de clasăxe "„conștiințădeclasă". Pentru ca aceasta să aibă loc, proletariatul, lipsit inițial de conștiința intereselor de clasă, trebuie să devină din clasă în sine o clasă pentru sine, având conștiința exploatării și a intereselor comune, și nu falsa conștiință asupra realității inoculată de ideologia oficială a burgheziei care deține și
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
capitalistă „dezbină și asuprește”13 și, respectiv, prin teoria „forței de muncă de rezervă”. Strategia capitalistă „dezbină și asuprește” exprimă faptul că interesul patronilor este să mențină conflictul între bărbați și femei pentru a preveni o potențială mișcare solidară a proletariatului. Sintagma marxistă „forță de muncă de rezervă” este preluată în feminismul marxist pentru a explica poziția femeilor pe piața muncii, mai ales în momente de criză ale economiei capitaliste. Femeile sunt un grup de angajați temporari, mai puțin stabili și
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
ei. Critica și autocritica, substitut de demascări și autoînfierări (numite mai târziu și în documentele programatice ale PCR: „forța motrice a societății noastre”), au devenit componente comportamentale cotidiene. Demascareaxe "„demascare" și delațiuneaxe "„delațiune" erau practici foarte frecvente. Dictatura proletariatuluixe "„dictatura proletariatului" este era marilor dezbinări programate, inclusiv între rude și prieteni. În aceste condiții, atunci când schismele nu erau de astfel de proporții, solidaritatea între genuri era firească în fața unui inamic comun. Așa cum am relevat mai sus, politica sovietică față de familiexe "„familie
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
concentrare a maselor de muncitori. Muncitorii formau o clasă considerată viabilă doar atât timp cât își găseau un loc de muncă, atât timp cât participau la acumulări de capital. Prin apariția "Manifestului Partidului Comunist" (1848) este subliniată ideea luptei de clasă, între burghezie și proletariat. Munca artiștilor a traversat o perioadă fastă în timpul Renașterii. Artiștii lucrau numai după ce primeau comenzi, deci pe bază de contract. Onorariile îi aveau în vedere și pe colaboratorii sau pe ucenicii pictorului sau sculptorului. În general, mediul artiștilor nu se
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
fi solicitat de opere. Engels afirma că industrializarea i-a să-răcit pe producători și i-a îmbogățit pe patroni. Ideea că producția industrială amplifică exploatarea capitalistă a dominat o perioadă îndelungată. Detractorii capitalismului susțineau că: industria nu sporește bunăstarea muncitorilor, proletariatul fiind ruinat de apariția mașinii; sistemul de muncă în fabrică este orientat către producția de război și articole de lux, domenii inutile pentru producători. Proletariatul nu a fost sărăcit de capitalism, ci a fost salvat de acesta. Munca în fabrică
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
capitalistă a dominat o perioadă îndelungată. Detractorii capitalismului susțineau că: industria nu sporește bunăstarea muncitorilor, proletariatul fiind ruinat de apariția mașinii; sistemul de muncă în fabrică este orientat către producția de război și articole de lux, domenii inutile pentru producători. Proletariatul nu a fost sărăcit de capitalism, ci a fost salvat de acesta. Munca în fabrică era considerată mai ușoară decât cea agricolă. Inconvenientele traiului muncitoresc erau mai puține decât cele ale traiului de la sate. Toate acestea dovedesc de ce Anglia a
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
trăi pentru ele înșile, în loc de a forma prin clasele lor pozitive terenul înflorirei unei culturi naționale, acele clase ar deveni mijlocul de trai pentru o cultură străină, pentru un popor străin, pentr-o industrie străină. Acele popoare ar ajunge la proletariatul plugului, ar fi silite să asude o zi pentr-o cutie de chibrituri, să plătească cu greaua lor muncă agricolă secăturile și nimicurile industriale ale mult civilizaților austrieci, reprezentați prin d. Ițic Silberstein. Numai o Confederație Dunăreană cu o politică
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
goluri din ce în ce mai simțitoare, cum funcțiile vieții economice degenerează, cum arterii străine intră în corpul nostru social, cum dispar clasele pozitive ale Moldovei, om cu om, clasă cu clasă, cum pîmîntul românesc devine un teren de esploatare pentru industria străină și proletariatul indigen. Cu o minimă putere a statului, poliția, administrația și dreptatea trebuiau să fie într-o stare de plâns. Ispravnicul, care era totul într-un județ, avea de administrat pe negustorii și breslașii din țară, cei străini aveau pretutindene consulatele
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
între domnia austriacă și cea rusească. Sub cea dintâi evreii ar intra în sate în număr mai mare decât astăzi, țăranii ar deveni servii lor, moșiile ar fi cumpărate de societăți de capitaliști, colonizate cu nemți, iar nația redusă la proletariat. - În cazul al doilea un ucaz ar șterge limba din biserică și stat, țăranul ar trăi mai bine, însă sub condiția ca să se rusifice; care din noi cum ar scrie, acolo i-ar îngheța mucu condeiului; iară cei mai curajoși
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
au drept corelat munca inzecită a poporului rural, fără însă ca măcar să se fi îndoit puterile sale fizice și intelectuale; dările mari așezate pentru plata unor drumuri de fier pe care n-avem ce căra și pentru susținerea unui ignorant proletariat al condeiului angajează munca țăranului pe ani întregi. Astfel organizația socială a României are două părți caracteristice, una reprezentată prin o droaie de fraze goale în zecile de foi și foițe ale țării, alta în sărăcirea și mortalitatea reală a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și negrei speculațiuni evreiești. Pustiirea pădurilor au schimbat mediul climatic și au născut se vede o mulțime de epidemii, iar cu cât legătura economică cu Austria se va prelungi, cu atâta popoarele de sub coroana Sf. Ștefan vor fi reduse la proletariat și Ungaria condamnată de a rămânea țară curat agricolă, cu o existență mai mult decât îndoielnică. Esportînd lână pentru Europa întreagă, locuitorul acestei țări poartă postavul fabricelor din Boemia și Moravia; esportînd porcii săi, consumă cârnați fabricați în Viena. Dar
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
nu reprezentau nici avere, nici inteligență și cari găseau mai comod a trăi din funcții plătite de stat și de comune decât din munca lor proprie, din îndeletnicirea cu meșteșugul părinților lor. Astfel s-au înmulțit rușinea de muncă și proletariatul condeiului, aceasta clasă vecinic nenorocită, condamnată la celibat și la mizerie, luptând prin ură, intrigi, calomnii și vicleșug pentru pînea amară a bugetului și înecînd c-o rară obrăznicie orice muncă spirituală adevărată, orice merit adevărat. Dar ce să mai
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
la privilegii și posturi cu atâta cere au lărgirea privilegilor, lărgirea libertății pe conta puterei statului până ce am ajuns la constituție, care dă într-adevăr tuturor acestor aspiranți - și numai acestora, precum voi arăta - o egalitate de drepturi fără dătorii, proletariatul de scribi au pus mâna pe țările românești. Fiecare constituție ca lege fundamentală a unui stat are drept corelat o clasă mai cu samă pe care se 'ntemeiază. Corelatul constituțiilor statelor apusene este o clasă de mijloc, bogată, cultă, o
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
între domnia austriacă și cea rusască. Sub cea dendîi evreii ar intra în sate în număr mai mare decât astăzi, țăranii ar deveni servii lor, moșiile ar fi cumpărate de soțietăți de capitaliști, colonizate cu nemți, iar nația redusă la proletariat. În cazul al doilea un ucaz ar șterge limba din biserică și stat, țăranul ar trăi mai bine, însă sub condiția ca să se rusifice, care din noi, cum ar scrie, acolo i-ar îngheța mucul condeiului, iară cei mai curajoși
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
știu să-i facă față acesteia din urmă într-o cursă nebunească pentru a se ocupă de un anumit cartier sau individ. Pe de altă parte, această piață școlară inegală este intensificată de o excluziune internă distructivă pentru copiii "noului proletariat urban multirasial" (Jazouli, 1992). În acest sens, școala este din ce în ce mai puțin legitimă pentru aceste populații, iar procesul de "etnicizare" a violenței școlare pe care-l anunțam încă din 1996 ni se pare pe cale de desăvârșire. Nu e vorba aici, evident
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]