2,396 matches
-
În interior, biserica este împărțită în cele trei încăperi specifice cultului ortodox: pronaos, naos și altar. Pronaosul este dreptunghiular și are la partea superioară o calotă centrală sprijinită pe un sistem de arcuri etajate, patru longitudinale și patru transversale. Între pronaos și naos se află un zid gros de 1,60 m, străpuns de o ușă decorată cu baghete încrucișate. În grosimea pereților laterali ai naosului se află două nișe scobite, ceea ce conferă interiorului bisericii un plan pseudotrilobat. Calota este întâlnită
Biserica Arbore () [Corola-website/Science/306902_a_308231]
-
în pictura bisericească unul dintre cele mai laice monumente de artă moldovenească. Pictura interioară a fost serios afectată în secolele XVII-XVIII, când edificiul a rămas fără acoperiș. O mare parte a picturii interioare se vede însă suficient de clar. În pronaos se remarcă portretul "Sfintei Macrina", figurile vii cu nimburi aurite și în relief și cu o vestimentație bogată ale participanților la Sinoadele ecumenice sau "Cavalcada împăratului Constantin cel Mare", scenă aflată pe peretele vestic al pronaosului și care apare în
Biserica Arbore () [Corola-website/Science/306902_a_308231]
-
suficient de clar. În pronaos se remarcă portretul "Sfintei Macrina", figurile vii cu nimburi aurite și în relief și cu o vestimentație bogată ale participanților la Sinoadele ecumenice sau "Cavalcada împăratului Constantin cel Mare", scenă aflată pe peretele vestic al pronaosului și care apare în iconografia moldovenească numai la Biserica Sfânta Cruce din Pătrăuți și are un puternic mesaj antiotoman de natură să dezvolte sentimentele patriotic ale credincioșilor. Din pictura naosului sunt de menționat chipurile expresive ale sfinților militari, iar din
Biserica Arbore () [Corola-website/Science/306902_a_308231]
-
mesaj antiotoman de natură să dezvolte sentimentele patriotic ale credincioșilor. Din pictura naosului sunt de menționat chipurile expresive ale sfinților militari, iar din cea a altarului figurile ierarhilor. În biserică se află două tablouri votive: unul pe peretele sudic al pronaosului, în interiorul chivotului de piatră, iar celălat pe peretele vestic al naosului. Tabloul votiv din pronaos, în care Luca Arbore apare înconjurat de soția sa, Iuliana, și de doi copii, pare a fi pictat după construirea bisericii. Se remarcă vestimentația somptuoasă
Biserica Arbore () [Corola-website/Science/306902_a_308231]
-
menționat chipurile expresive ale sfinților militari, iar din cea a altarului figurile ierarhilor. În biserică se află două tablouri votive: unul pe peretele sudic al pronaosului, în interiorul chivotului de piatră, iar celălat pe peretele vestic al naosului. Tabloul votiv din pronaos, în care Luca Arbore apare înconjurat de soția sa, Iuliana, și de doi copii, pare a fi pictat după construirea bisericii. Se remarcă vestimentația somptuoasă a cneaghinei Iuliana, având pe mânecile tunicii motive populare asemănătoare celor de pe cămășile populare de
Biserica Arbore () [Corola-website/Science/306902_a_308231]
-
în care s-a angajat cu entuziasm doctorul Ioan T. Marcea, Director al Spitalului de Psihiatrie din Zülpich (Germania). Biserica "Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul" din Arbore a fost destinată de la început a servi ca necropolă a familiei Arbore. În pronaosul bisericii se află mai multe morminte. Mormântul ctitorului se află în dreapta ușii de intrare, sub un baldachin de piatră sculptată, realizat în stil gotic. Acest baldachin a fost realizat după modelul baldachinului din Catedrala Wawel din Cracovia, unde se află
Biserica Arbore () [Corola-website/Science/306902_a_308231]
-
aflate în curtea bisericii. Reașezarea pisaniei a constituit un gest de recuperare istorică. Biserica a fost renovată în mai multe rânduri. Actuala pictură a fost făcută între anii 1965-1966, de către Cornel Cenan din Cluj. De o parte și alta în pronaos se găsesc două picturi murale pe tavan, care prezintă cele 12 zodii. Pe pictura din stânga sunt prezentate 6 zodii (Săgetător, Pești, Balanța, Scorpion, Crab, Leu), pe cea din dreapta celelalte 6 zodii (Taur, Vărsător, Capricorn, Gemeni, Unicorn, Fecioara). În anul 1967
Biserica Rățeștilor din Turda () [Corola-website/Science/306965_a_308294]
-
Camillo Ruini, Vicar General al Romei. Moaștele au fost aduse în Biserică Sfanțul Silvestru la data de 3 noiembrie 2002. Slujitorii sfanțului lăcaș în perioada 1732-1963 sunt menționați în pomelnicul bisericii: Lungimea bisericii reconstruite la 1907 depășește 25 de metri, pronaosul fiind extins peste mormintele primilor ctitori. Peste pronaos se află două turnuri cu tambur răsucit, după modelul turlelor mănăstirii Curtea de Argeș. Deasupra naosului se înalță turla principala. Pictură este realizată în stil neo-bizantin cu multe ornamente și decorații florale de către maestrul
Biserica Sfântul Silvestru din București () [Corola-website/Science/307804_a_309133]
-
fost aduse în Biserică Sfanțul Silvestru la data de 3 noiembrie 2002. Slujitorii sfanțului lăcaș în perioada 1732-1963 sunt menționați în pomelnicul bisericii: Lungimea bisericii reconstruite la 1907 depășește 25 de metri, pronaosul fiind extins peste mormintele primilor ctitori. Peste pronaos se află două turnuri cu tambur răsucit, după modelul turlelor mănăstirii Curtea de Argeș. Deasupra naosului se înalță turla principala. Pictură este realizată în stil neo-bizantin cu multe ornamente și decorații florale de către maestrul Costin Petrescu. Catapeteasma, desi făcută în 1839 de
Biserica Sfântul Silvestru din București () [Corola-website/Science/307804_a_309133]
-
cea de la sfanțul altar, se poate citi îndemnul “Sus să avem inimile”. Cele două candelabre, cu coroană regală la partea superioară, sunt executate cu contribuția fostului epitrop Teodor Simeon Puzakoff. Mobilierul - alcătuit din două scaune arhierești, strănile din naos și pronaos, două străni ale cântareților și amvonul - a fost executat sculptorul C.M. Babic din lemn de stejar și este datat 1906. Mozaicul, policrom, ce acoperă întreaga suprafață a bisericii, este realizat de către Tamasini.
Biserica Sfântul Silvestru din București () [Corola-website/Science/307804_a_309133]
-
icoana hramului, lucrată în frescă, precizează că pictarea bisericii începuse în 1659: ""Rugăciunea prea iubitorului de Dumnezeu și robului său Nichifor, arhiereu, 1659”". În jurul anului 1660, Din acea perioadă datează și pisania în limba greacă pictată pe peretele vestic al pronaosului, care a fost tradusă de episcopul Melchisedec Ștefănescu astfel: Pisania pictată în 1660 uită să-i pomenească pe vechii ctitori ai Bisericii Hlincea, ducându-i în eroare pe cititori cu privire la data construcției. Documentul din 26 noiembrie 1662, menționat mai sus
Mănăstirea Hlincea () [Corola-website/Science/307813_a_309142]
-
Aroneanu. Zidurile bisericii au 1 metru grosime. Pridvorul bisericii este deschis, fiind format din trei arcade largi, susținute de coloane rotunde în față și de secțiune pătrată la colțuri. El a fost închis cu geamuri. Din pridvor se trece în pronaos, care este despărțit de naos prin trei arcade sprijinite pe două coloane. Pictura Mănăstirii Hlincea a fost lucrată în frescă între anii 1659-1661, în timpul domniei lui Ștefăniță Lupu, de către pictorul Ioan Matei. Ea are o deosebită valoare istorică și artistică
Mănăstirea Hlincea () [Corola-website/Science/307813_a_309142]
-
într-o nișă de sub fereastra altarului, simbol ce trebuie pus în legătură cu visurile de mărire ale lui Vasile Lupu, cel ""cu fire împărătească, mai mult decât domnească"". Se remarcă, de asemenea, motivele populare originale cu care sunt împodobite chenarele și arcurile pronaosului. Pictura din biserică, în care predomină tonurile culorilor verde-pal, roșu-brun și roșu de minium, este o operă de artă care se impune prin realismul scenelor și calitatea desenului. Prezintă totuși urme de retușări de mai târziu.
Mănăstirea Hlincea () [Corola-website/Science/307813_a_309142]
-
canon în anul 2003, a fost dezlegat de pedeapsă de către Consistoriul Eparhial Iași la 1 martie 2009 și a fost mutat canonic la Mănăstirea Vlădiceni. Biserica Mănăstirii Vlădiceni a intrat în atenția presei locale, după ce s-a constatat că în pronaos a fost pictat în mărime naturală într-o frescă, pe peretele rezervat de obicei domnitorilor ctitori de biserici, omul de afaceri ieșean Constantin Comănescu, împreună cu soția și cu cei doi copii. Aflată la capătul zonei industriale a Iașului, la poalele
Mănăstirea Vlădiceni () [Corola-website/Science/307854_a_309183]
-
Biserica cea mare este o clădire din cărămidă, în formă de cruce, cu lungimea de 25 de metri și lățimea de 7 metri, iar în zona absidelor de 11 metri. Structura de rezistență este din stâlpi de beton. Intrarea în pronaos se face printr-o ușă din lemn de stejar sculptat. Pridvorul deschis este spațios, susținut de patru stâlpi în față și de câte alți doi stâlpi în părțile laterale. Pardoseala bisericii și pridvorului este din marmură. Acoperișul, din tablă zincată
Mănăstirea Vlădiceni () [Corola-website/Science/307854_a_309183]
-
Pridvorul deschis este spațios, susținut de patru stâlpi în față și de câte alți doi stâlpi în părțile laterale. Pardoseala bisericii și pridvorului este din marmură. Acoperișul, din tablă zincată, are streșinile foarte largi. Biserica este pictată în tehnica frescă. Pronaosul foarte spațios este luminat de două ferestre pe zidul din sud și alte două pe cel nordic. Și în pronaos sunt doi stâlpi masivi marginali, pe care se sprijină arcadele ce susțin cele două bolți circulare. Deasupra pronaosului se înalță
Mănăstirea Vlădiceni () [Corola-website/Science/307854_a_309183]
-
bisericii și pridvorului este din marmură. Acoperișul, din tablă zincată, are streșinile foarte largi. Biserica este pictată în tehnica frescă. Pronaosul foarte spațios este luminat de două ferestre pe zidul din sud și alte două pe cel nordic. Și în pronaos sunt doi stâlpi masivi marginali, pe care se sprijină arcadele ce susțin cele două bolți circulare. Deasupra pronaosului se înalță două turle deschise, octogonale, luminate de câte trei ferestre la sud și la nord. Naosul cu absidele largi și adânci
Mănăstirea Vlădiceni () [Corola-website/Science/307854_a_309183]
-
tehnica frescă. Pronaosul foarte spațios este luminat de două ferestre pe zidul din sud și alte două pe cel nordic. Și în pronaos sunt doi stâlpi masivi marginali, pe care se sprijină arcadele ce susțin cele două bolți circulare. Deasupra pronaosului se înalță două turle deschise, octogonale, luminate de câte trei ferestre la sud și la nord. Naosul cu absidele largi și adânci este luminat de câte o fereastră la sud și nord. Are deasupra o turlă deschisă cu baza pătrată
Mănăstirea Vlădiceni () [Corola-website/Science/307854_a_309183]
-
la sud și la nord. Naosul cu absidele largi și adânci este luminat de câte o fereastră la sud și nord. Are deasupra o turlă deschisă cu baza pătrată și două etaje octogonale, luminate de patru ferestre. Se delimitează de pronaos prin doi stâlpi masivi marginali. Catapeteasma este din lemn de stejar sculptat. Altarul este luminat de o fereastră la est. Mănăstirea este împrejmuită cu un zid de piatră, având la intrare un turn-clopotniță cu un etaj, care are o deschidere
Mănăstirea Vlădiceni () [Corola-website/Science/307854_a_309183]
-
de primejdie și la etajul al doilea o încăpere cu rol de apărare, având practicate în ziduri metereze pentru tras cu pușca. În această turlă se intra printr-o ușă secretă, ascunsă în epocă de spătarul unei strane bisericești din pronaos. De asemenea, se remarcă și prezența contraforturilor laterale masive pe colțurile pridvorului. Gheorghe Balș constată că Bârnova ca elansare și zveltețe a formelor sale nu se ridică la nivelul Dragomirnei, deși arhitecții moldoveni din acea vreme au împrumutat planul acestei
Mănăstirea Bârnova () [Corola-website/Science/307927_a_309256]
-
Gheorghe Balș constată că Bârnova ca elansare și zveltețe a formelor sale nu se ridică la nivelul Dragomirnei, deși arhitecții moldoveni din acea vreme au împrumutat planul acestei monumentale biserici. Biserica Mănăstirii Bârnova este împărțită, conform tradiției bizantine, în pridvor, pronaos, naos și altar. "Pridvorul" este dreptunghiular, sprijinit în exterior, la colțuri, de contraforturi masive. În interior are o boltă cu două calote, care sunt ornamentate de jur împrejur de torsade timbrate cu scuturi mici. "Pronaosul" este asemănător cu cel al
Mănăstirea Bârnova () [Corola-website/Science/307927_a_309256]
-
conform tradiției bizantine, în pridvor, pronaos, naos și altar. "Pridvorul" este dreptunghiular, sprijinit în exterior, la colțuri, de contraforturi masive. În interior are o boltă cu două calote, care sunt ornamentate de jur împrejur de torsade timbrate cu scuturi mici. "Pronaosul" este asemănător cu cel al Mănăstirii Dragomirna, dar cu boltiri mai simple și lipsit de ornamentarea fastuoasă a ctitoriei lui Anastasie Crimca. Între pronaos și naos lipsește peretele despărțitor, fiind înlocuit cu trei arcade și doi pilaștri groși, reprezentând una
Mănăstirea Bârnova () [Corola-website/Science/307927_a_309256]
-
boltă cu două calote, care sunt ornamentate de jur împrejur de torsade timbrate cu scuturi mici. "Pronaosul" este asemănător cu cel al Mănăstirii Dragomirna, dar cu boltiri mai simple și lipsit de ornamentarea fastuoasă a ctitoriei lui Anastasie Crimca. Între pronaos și naos lipsește peretele despărțitor, fiind înlocuit cu trei arcade și doi pilaștri groși, reprezentând una dintre caracteristicile arhitecturii bisericești din secolul al XVII-lea din Moldova, prototipul acestei noi împărțiri găsindu-se pentru prima dată la Mănăstirea Galata. "Naosul
Mănăstirea Bârnova () [Corola-website/Science/307927_a_309256]
-
transmite greutatea turlei pe zidurile laterale prin arcuri transversale, întocmai ca la Mănăstirea Dragomirna. În schimb, lipsesc nervurile împodobite cu torsade, precum și arcaturile încrucișate ale bolții. O catapeteasmă mare desparte naosul de altar. Biserica Mănăstirii Bârnova nu este pictată. În pronaos, în partea dreaptă, lângă peretele de sud și în peretele de sud, se află două pietre de mormânt: a domnitorului Eustratie Dabija și a domniței Maria, fiica lui Dabija. Pe piatra de mormânt, frumos sculptată în marmură, a domnitorului din
Mănăstirea Bârnova () [Corola-website/Science/307927_a_309256]
-
partea inferioară a pietrei se află un ornament compozit de tip oriental, reprezentând 3 vase cu flori încadrate de 2 chiparoși. Inscripția în limba greacă (de fapt o veritabilă tânguire) ocupă cea mai mare a pietrei: De asemenea, tot în pronaos, dar în partea stângă, spre peretele nordic al bisericii, se mai găsește o altă piatră de mormânt, având o inscripție în limba slavonă săpată într-un chenar jur-împrejurul pietrei. În centrul pietrei sunt flori stilizate, iar la cele patru colțuri
Mănăstirea Bârnova () [Corola-website/Science/307927_a_309256]