1,071 matches
-
secundul dezvoltă la masculin și o alternanță consonantică: d/z: secundul/secunzii. Pronumele ordinal întâiul, în forma dintâi, realizează opoziția singular-plural, mai ales prin intermediul morfemului cel: cel(cea) dintâi/cei (cele) dintâi. Prin același morfem realizează opoziția de număr locuțiunea pronominală: cel din urmă: cel (cea) din urmă/cei (cele) din urmă. Celelalte pronume ordinale sunt defective de plural. Marca singularului este reprezentată de morfemul subclasei, la care se adaugă, când pronumele se caracterizează prin determinare definită, morfemul determinării: al doilea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
români ajunși până la Polul Nord.”, „Să vină al doilea din față.”, „Casa lui este a doua de pe stânga.” Pronumele ordinal se întrebuințează în mod curent anaforic: „Au de dat două examene, primul, pe 5 septembrie, al doilea, pe 7 septembrie.” ADJECTIVUL PRONOMINAL ORDINALTC "ADJECTIVUL PRONOMINAL ORDINAL" Întrebuințarea adjectivală a pronumelui ordinal domină prin frecvență întrebuințarea lui autonomă. Unele forme cazuale sunt chiar ca și incompatibile cu întrebuințarea pronominală: genitiv-dativul pronumelui feminin întâia: întâiei fete (construcție extrem de rară, dar posibilă, față de pronumele întâiei
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Polul Nord.”, „Să vină al doilea din față.”, „Casa lui este a doua de pe stânga.” Pronumele ordinal se întrebuințează în mod curent anaforic: „Au de dat două examene, primul, pe 5 septembrie, al doilea, pe 7 septembrie.” ADJECTIVUL PRONOMINAL ORDINALTC "ADJECTIVUL PRONOMINAL ORDINAL" Întrebuințarea adjectivală a pronumelui ordinal domină prin frecvență întrebuințarea lui autonomă. Unele forme cazuale sunt chiar ca și incompatibile cu întrebuințarea pronominală: genitiv-dativul pronumelui feminin întâia: întâiei fete (construcție extrem de rară, dar posibilă, față de pronumele întâiei, inexistent), întâielor fete
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de dat două examene, primul, pe 5 septembrie, al doilea, pe 7 septembrie.” ADJECTIVUL PRONOMINAL ORDINALTC "ADJECTIVUL PRONOMINAL ORDINAL" Întrebuințarea adjectivală a pronumelui ordinal domină prin frecvență întrebuințarea lui autonomă. Unele forme cazuale sunt chiar ca și incompatibile cu întrebuințarea pronominală: genitiv-dativul pronumelui feminin întâia: întâiei fete (construcție extrem de rară, dar posibilă, față de pronumele întâiei, inexistent), întâielor fete. Sub aspect semantic, adjectivul pronominal ordinal exprimă ordinea în spațiu, în timp sau sub aspectul calității, a obiectelor denumite de substantivul determinat: „Să
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pronumelui ordinal domină prin frecvență întrebuințarea lui autonomă. Unele forme cazuale sunt chiar ca și incompatibile cu întrebuințarea pronominală: genitiv-dativul pronumelui feminin întâia: întâiei fete (construcție extrem de rară, dar posibilă, față de pronumele întâiei, inexistent), întâielor fete. Sub aspect semantic, adjectivul pronominal ordinal exprimă ordinea în spațiu, în timp sau sub aspectul calității, a obiectelor denumite de substantivul determinat: „Să mor de-ntâia rază din ochii tăi cei reci.”( M. Eminescu, IV, p. 430) MORFOLOGIA ADJECTIVULUI PRONOMINAL ORDINALTC "MORFOLOGIA ADJECTIVULUI PRONOMINAL ORDINAL
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
fete. Sub aspect semantic, adjectivul pronominal ordinal exprimă ordinea în spațiu, în timp sau sub aspectul calității, a obiectelor denumite de substantivul determinat: „Să mor de-ntâia rază din ochii tăi cei reci.”( M. Eminescu, IV, p. 430) MORFOLOGIA ADJECTIVULUI PRONOMINAL ORDINALTC "MORFOLOGIA ADJECTIVULUI PRONOMINAL ORDINAL" Sub aspect morfologic, situații deosebite prezintă adjectivele întâiul, primul, secundul, ultimul. Spre deosebire de pronume, care conțin în planul lor semantic și în structura formelor categoria determinării (realizată ca determinare definită) ca o constantă, adjectivele se pot
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
adjectivul pronominal ordinal exprimă ordinea în spațiu, în timp sau sub aspectul calității, a obiectelor denumite de substantivul determinat: „Să mor de-ntâia rază din ochii tăi cei reci.”( M. Eminescu, IV, p. 430) MORFOLOGIA ADJECTIVULUI PRONOMINAL ORDINALTC "MORFOLOGIA ADJECTIVULUI PRONOMINAL ORDINAL" Sub aspect morfologic, situații deosebite prezintă adjectivele întâiul, primul, secundul, ultimul. Spre deosebire de pronume, care conțin în planul lor semantic și în structura formelor categoria determinării (realizată ca determinare definită) ca o constantă, adjectivele se pot înscrie în sintagme nominale
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sintagmelor libere: întâia fată/fata dintâi. Observații: În poziție postsubstantivală, de fapt, în aceste sintagme libere, intervin mutații importante în planul semantic și chiar în statutul morfologic al termenului, care se apropie de clasa adverbului. Întrebuințat în topică obiectivă (adjectiv pronominal + substantiv), adjectivul pronominal are formă identică cu pronumele, când sintagma nominală din care face parte se caracterizează prin determinare definită, realizată categorial, prin morfem, preluat de adjectiv: primul an, prima zi, întâiul an, întâia zi etc. Când sintagma realizează prin
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
fată/fata dintâi. Observații: În poziție postsubstantivală, de fapt, în aceste sintagme libere, intervin mutații importante în planul semantic și chiar în statutul morfologic al termenului, care se apropie de clasa adverbului. Întrebuințat în topică obiectivă (adjectiv pronominal + substantiv), adjectivul pronominal are formă identică cu pronumele, când sintagma nominală din care face parte se caracterizează prin determinare definită, realizată categorial, prin morfem, preluat de adjectiv: primul an, prima zi, întâiul an, întâia zi etc. Când sintagma realizează prin mijloace concrete determinarea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cu pronumele, când sintagma nominală din care face parte se caracterizează prin determinare definită, realizată categorial, prin morfem, preluat de adjectiv: primul an, prima zi, întâiul an, întâia zi etc. Când sintagma realizează prin mijloace concrete determinarea, substantivul și adjectivul pronominal rămân nedeterminate categorial; în structura lor nu mai intervine morfemul determinării: acest prim an, această primă zi etc. În aceste sintagme, adjectivul ordinal realizează opozițiile categoriale de gen, număr și caz, asemenea adjectivelor calificative, exclusiv la nivel dezinențial. Masculin N.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
doilea pas/pasul al doilea, cel din urmă pas/pasul cel din urmă) sau de gradul sau tipul de determinare prin care se caracterizează sintagma nominală: al doilea eveniment/un al doilea eveniment/cel de al doilea eveniment. SINTAXA ADJECTIVULUI PRONOMINAL ORDINALTC " SINTAXA ADJECTIVULUI PRONOMINAL ORDINAL" Funcția sintactică cea mai frecventă a adjectivului pronominal ordinal este atributul: „Ceasul ultim îi împacă toată viața-i de durere.” (M. Eminescu, I, p. 53) Adjectivele pronominale ordinale stau, în topică obiectivă, în fața substantivului. Cele mai multe
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
doilea, cel din urmă pas/pasul cel din urmă) sau de gradul sau tipul de determinare prin care se caracterizează sintagma nominală: al doilea eveniment/un al doilea eveniment/cel de al doilea eveniment. SINTAXA ADJECTIVULUI PRONOMINAL ORDINALTC " SINTAXA ADJECTIVULUI PRONOMINAL ORDINAL" Funcția sintactică cea mai frecventă a adjectivului pronominal ordinal este atributul: „Ceasul ultim îi împacă toată viața-i de durere.” (M. Eminescu, I, p. 53) Adjectivele pronominale ordinale stau, în topică obiectivă, în fața substantivului. Cele mai multe se întrebuințează, însă, în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sau de gradul sau tipul de determinare prin care se caracterizează sintagma nominală: al doilea eveniment/un al doilea eveniment/cel de al doilea eveniment. SINTAXA ADJECTIVULUI PRONOMINAL ORDINALTC " SINTAXA ADJECTIVULUI PRONOMINAL ORDINAL" Funcția sintactică cea mai frecventă a adjectivului pronominal ordinal este atributul: „Ceasul ultim îi împacă toată viața-i de durere.” (M. Eminescu, I, p. 53) Adjectivele pronominale ordinale stau, în topică obiectivă, în fața substantivului. Cele mai multe se întrebuințează, însă, în mod liber și în poziție postsubstantivală. Stau numai în fața
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
eveniment/cel de al doilea eveniment. SINTAXA ADJECTIVULUI PRONOMINAL ORDINALTC " SINTAXA ADJECTIVULUI PRONOMINAL ORDINAL" Funcția sintactică cea mai frecventă a adjectivului pronominal ordinal este atributul: „Ceasul ultim îi împacă toată viața-i de durere.” (M. Eminescu, I, p. 53) Adjectivele pronominale ordinale stau, în topică obiectivă, în fața substantivului. Cele mai multe se întrebuințează, însă, în mod liber și în poziție postsubstantivală. Stau numai în fața substantivului locuțiunile al nu știu câtelea decret, cine știe al câtelea decret și în mod curent adjectivul întâiul. PRONUMELE
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
acuzativ. Distincția dintre cele două cazuri se realizează prin morfemul pe, marcă de acuzativ, generală pentru al câtelea, condiționată de trăsătura semantică + uman pentru câți: Pe câți ai văzut?, Câte ai citit tu? Pronumele care realizează genitiv-dativul prin dezinențe specific pronominale, diferențiate în funcție de gen și număr, înscrise în flexiune internă: Singular: -ui (M.): căruia -ei ( F.): căreia Plural: -or (M., F.): cărora În structura formelor de genitiv-dativ pronumele primește particula deictică -a. Pronumele cine cunoaște numai forme de singular și la
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pronumele ce devine mijloc de marcare a exclamației, fără conținut semantic propriu și fără funcție sintactică: „Ce? Când luna se strecoară printre nouri, prin pustii,/ Tu cu lumea ta de gânduri după ea să te ații?” (Ibidem, p. 157) ADJECTIVUL PRONOMINAL INTEROGATIVTC "ADJECTIVUL PRONOMINAL INTEROGATIV" Cu excepția pronumelui cine, toate celelalte dezvoltă și valori adjectivale. Se mai adaugă locuțiunea adjectivală ce fel de, căreia nu-i corespunde un pronume: Ce fel de om e Tudor? Sub aspect semantic, adjectivele interogative mențin sau
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mijloc de marcare a exclamației, fără conținut semantic propriu și fără funcție sintactică: „Ce? Când luna se strecoară printre nouri, prin pustii,/ Tu cu lumea ta de gânduri după ea să te ații?” (Ibidem, p. 157) ADJECTIVUL PRONOMINAL INTEROGATIVTC "ADJECTIVUL PRONOMINAL INTEROGATIV" Cu excepția pronumelui cine, toate celelalte dezvoltă și valori adjectivale. Se mai adaugă locuțiunea adjectivală ce fel de, căreia nu-i corespunde un pronume: Ce fel de om e Tudor? Sub aspect semantic, adjectivele interogative mențin sau dezvoltă în mod
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
studente sunt? În desfășurarea opozițiilor cazuale, genitiv-dativul este posibil, dar nu se întrebuințează în mod curent. În caz de întrebuințare a adjectivelor interogative variabile în sintagme cu substantive la genitiv sau la dativ, opoziția cazuală se realizează prin aceleași dezinențe pronominale specifice, fără a mai fi urmate de particula deictică -a, marcă a pronumelor: Cărei fete i-ai dat trandafirul? (adjectiv)/Căreia dintre fete i-ai dat trandafirul? (pronume) SINTAXA ADJECTIVULUI INTEROGATIVTC " SINTAXA ADJECTIVULUI INTEROGATIV" Adjectivul interogativ realizează funcția de atribut
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pronume simple: unul, altul, anumiți, cutare; • pronume compuse; cele mai multe sunt alcătuite din pronume interogative, în asociere cu alte pronume nehotărâte sau cu alte elemente lingvistice (verbe, adverbe): altcineva, altceva, fiecare, fiecine, fiece, cineva, ceva, careva, oricine, orice, oarecare, vreunul; • locuțiuni pronominale: cine știe cine, cine știe ce, care (mai) de care: „S-ar putea să fie Cine-știe-cine/ Care n-a mai fost și care vine.” (T. Arghezi, I, p. 102), „O lume-ntreagă de închipuiri umoristice îi umpleau creierii, care mai de care mai bizară
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
la genitiv-dativ: oricăruia (M.), oricăreia (F.), oricărora (M.,F.). Sunt variabile în funcție de gen și caz pronumele compuse pe baza pronumelui cine: cineva, oricine, fiecine, altcineva, numai la singular: cui, cuiva, fiecui, altcuiva. Opozițiile categoriale se exprimă prin dezinențe, unele specific pronominale, libere sau înscrise în flexiune internă. Genul și numărultc "Genul [i num\rul" Pronumele care realizează opoziția de gen și număr la nominativ-acuzativ prezintă dezinențele: Singular: -l (M)/-a (F): unul/una, altul/alta, vreunul/vreuna Plural: ii/ele: « (-i
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Al lumii-ntregul sâmbur, dorința-i și mărirea,/ În inima oricărui i-ascuns și trăitor.” (Ibidem, p. 64) ADJECTIVUL NEHOTĂRÎTTC "ADJECTIVUL NEHOT|R~T" Și sub aspectul întrebuințării adjectivale, pronumele nehotărât este o clasă eterogenă. Unii termeni sunt întrebuințați exclusiv pronominal: pronumele compuse în baza lui cine: oricine, cineva, fiecine, altcineva, precum și alte pronume compuse: altceva, careva și locuțiuni pronominale: cine știe cine, care mai de care. Alți termeni se întrebuințează numai adjectival: fiece, anumiți. MORFOLOGIA ADJECTIVULUI NEHOTĂRÎTTC "MORFOLOGIA ADJECTIVULUI NEHOT|R~T
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
NEHOTĂRÎTTC "ADJECTIVUL NEHOT|R~T" Și sub aspectul întrebuințării adjectivale, pronumele nehotărât este o clasă eterogenă. Unii termeni sunt întrebuințați exclusiv pronominal: pronumele compuse în baza lui cine: oricine, cineva, fiecine, altcineva, precum și alte pronume compuse: altceva, careva și locuțiuni pronominale: cine știe cine, care mai de care. Alți termeni se întrebuințează numai adjectival: fiece, anumiți. MORFOLOGIA ADJECTIVULUI NEHOTĂRÎTTC "MORFOLOGIA ADJECTIVULUI NEHOT|R~T" În cursul flexiunii, adjectivul nehotărât își schimbă forma în funcție de gen, număr și caz, la fel ca pronumele corespunzătoare. La
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
lungi tocmai ceea ce voia el să i se răspundă.” (M. Eminescu, Proză literară, p. 46) La nominativ-acuzativ dezinențele sunt aceleași cu cele din flexiunea nominală: -i/-e: câți/câte. La genitiv-dativ, dezinențele de caz, diferite în funcție de gen, sunt specifice flexiunii pronominale: -ui/-ei: căruia, oricăruia/căreia, oricăreia. La genitiv-dativ, dezinența este urmată de particula deictică a: căruia, oricăreia. Numărultc "Num\rul" Opoziția singular-plural este realizată în toată paradigma cazuală de pronumele cel ce și numai la genitiv-dativ, de pronumele care și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ne văzum?” (Ibidem, p. 208); • atribut: „Tu îmi pari ca o bacantă ce-a luat cu-nșelăciune/De pe-o frunte de fecioară mirtul verde de martir,/O fecioară - a cărei suflet era sunt ca rugăciunea.” (Ibidem, p. 30). ADJECTIVUL PRONOMINAL RELATIVTC "ADJECTIVUL PRONOMINAL RELATIV" Pronumele relative absolute compuse cel ce și ceea ce precum și pronumele cine (și pronumele în structura cărora acesta intră) nu au variante adjectivale. Celelalte pronume cunosc și variante adjectivale. Locuțiunea interogativ-relativă ce fel de are numai valoare
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
p. 208); • atribut: „Tu îmi pari ca o bacantă ce-a luat cu-nșelăciune/De pe-o frunte de fecioară mirtul verde de martir,/O fecioară - a cărei suflet era sunt ca rugăciunea.” (Ibidem, p. 30). ADJECTIVUL PRONOMINAL RELATIVTC "ADJECTIVUL PRONOMINAL RELATIV" Pronumele relative absolute compuse cel ce și ceea ce precum și pronumele cine (și pronumele în structura cărora acesta intră) nu au variante adjectivale. Celelalte pronume cunosc și variante adjectivale. Locuțiunea interogativ-relativă ce fel de are numai valoare adjectivală. MORFOLOGIA ADJECTIVULUI
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]