2,031 matches
-
performanță. Originea dificultăților de învățare este plasată în: a) disfuncții ușoare la nivel perceptiv și psihomotor; b) tulburări ale schemei corporale și lateralității; c) orientarea spațio-temporală deficitară; d) deficitele de atenție și motivație; e) întârziere în dezvoltarea limbajului (recepție, înțelegere, pronunție). În plan comportamental întâmpină dificultăți în: respectarea normelor de comportare civilizată; stabilirea relațiilor de adaptare-integrare în micro și macrogrupurile sociale; relaționarea între sexe; viața în familie; participarea la activități de socializare. b) Dificultăți de comunicare și relaționare Aceste dificultăți provin
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
apărate, asupra argumentelor dezvoltate, asupra priceperii participanților, asupra simpatiei sau antipatiei pe care le creează aceștia. O analiză de conținut cuantificată cu ajutorul unui computer per-mite aprofundarea și specificarea. Printr-o analiză lexicologică, putem număra cuvintele pronunțate de fiecare interlocutor, viteza pronunției, procentul de timp consacrat fiecărui subiect (siguranță, șomaj, Europa, impozite etc.), bogăția vocabularului fiecărui participant la dezbatere, de câte ori și-a întrerupt adversarul, utilizarea pronumelui personal (eu, mie), imperativele (trebuie, este necesar), nuanțele (cred, se poate...). Toți acești indicatori sunt prețioși
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
de sănătate bună. Date familiale: Provine dintr-o familie formată din 7 membri, tată vitreg, mamă și 6 copii. Singurul venit al familiei este ajutorul social. Cauzele care au determinat eșecul școlar: intelect liminar; Întârziere În dezvoltarea limbajului (recepție, Înțelegere, pronunție); dezinteresul părinților pentru pregătirea lui școlară (nu a frecventat grădinița); tulburări de schemă corporală, orientare, organizare spațio-temporală; probleme de relaționare cu ceilalți colegi din cauza limbajului sărac și a timidității; deficit de atenție și motivație, stimă de sine scăzută. Plan de
REALIZAREA INTEGRĂRII ELEVILOR CU DIFICULTĂȚI DE ÎNVĂȚARE ÎN ŞCOALA OBIŞNUITĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Liliana OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2163]
-
rezolve o sarcină, nu cere ajutorul Învățătorului sau colegilor din clasă, ci fratelui său din clasa a IV-a (sunt clase simultane). Prelucrarea informațiilor și stabilirea unui plan de intervenție: INTERVENȚII ENUNȚAREA PROBLEME LOR Obiective Activitate Responsabili Perioada Evaluarea progresului Pronunție defectuoasă a cuvintelor Să corecteze pronunția sunetelor Exerciții de pronunție corectă Logopedul Tot anul, de 2 ori pe săptămână Micșorarea numărului de greșeli, după o perioadă determinată de timp Scriere incorectă după dictare Să scrie corect după dictare Meditație: dictări
OBSERVAREA SISTEMATICĂ A UNUI COPIL CU CES. - Plan de intervenție personalizat. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Alina-Elena STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2157]
-
Învățătorului sau colegilor din clasă, ci fratelui său din clasa a IV-a (sunt clase simultane). Prelucrarea informațiilor și stabilirea unui plan de intervenție: INTERVENȚII ENUNȚAREA PROBLEME LOR Obiective Activitate Responsabili Perioada Evaluarea progresului Pronunție defectuoasă a cuvintelor Să corecteze pronunția sunetelor Exerciții de pronunție corectă Logopedul Tot anul, de 2 ori pe săptămână Micșorarea numărului de greșeli, după o perioadă determinată de timp Scriere incorectă după dictare Să scrie corect după dictare Meditație: dictări de propoziții și texte Învățătorul, familia
OBSERVAREA SISTEMATICĂ A UNUI COPIL CU CES. - Plan de intervenție personalizat. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Alina-Elena STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2157]
-
clasă, ci fratelui său din clasa a IV-a (sunt clase simultane). Prelucrarea informațiilor și stabilirea unui plan de intervenție: INTERVENȚII ENUNȚAREA PROBLEME LOR Obiective Activitate Responsabili Perioada Evaluarea progresului Pronunție defectuoasă a cuvintelor Să corecteze pronunția sunetelor Exerciții de pronunție corectă Logopedul Tot anul, de 2 ori pe săptămână Micșorarea numărului de greșeli, după o perioadă determinată de timp Scriere incorectă după dictare Să scrie corect după dictare Meditație: dictări de propoziții și texte Învățătorul, familia copilului Tot anul, cel
OBSERVAREA SISTEMATICĂ A UNUI COPIL CU CES. - Plan de intervenție personalizat. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Alina-Elena STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2157]
-
concursuri de elocvență, în scopul de a-i învăța pe elevi să se exprime în public. Cu ajutorul unui magnetofon, se analizau răspunsurile date la întrebările profesorului, dar și forma în care au fost date. "Gesturile, explică dl Dollfus, sonoritatea vocii, pronunția lui B, P, T, V, S, F dacă nu sunt suficient de siflante, de exemplu. Pauzele, variațiile de tonalitate, parantezele, momentele în care trebuie să crească intensitatea vocii...". Aceste instituții școlare pun accentul pe practicile sportive, complemente indispensabile ale relației
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
profesor de sprijin, Învățător, urmărind realizarea acelorași obiective (prevenirea, limitarea, Înlăturarea eșecului școlar și integrarea elevilor cu C.E.S.); Colaborarea cu ceilalți factori educaționali (cadre didactice, părinți, asistenți maternali) asigură continuitatea demersurilor noastre educaționale, mediul adecvat desfășurării activității școlare. Tulburările de pronunție grave contribuie la nereușita școlară a elevilor, integrarea lor În colectiv fiind dificilă, ceea ce poate duce la autoizolare, scăderea Încrederii În capacitățile proprii, iar randamentul scăzut al copilului va afecta Întreaga sa activitate. Voi argumenta importanța terapiei logopedice printr-o
IMPORTANȚA TERAPIEI LOGOPEDICE ÎN PREVENIREA EŞECULUI ŞCOLAR ŞI ÎN REALIZAREA INTEGRĂRII ELEVILOR CU NEVOI EDUCAȚIONALE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Doina UNCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2159]
-
prin sinonime, antonime; -exerciții de stabilire a sensului unui cuvânt necunoscut prin raportare la conținut; -exerciții de determinare a sensului unor cuvinte În contexte date. I.3. Să sesizeze corectitudinea unui enunț oral. exerciții de identificare și corectare a unor pronunții greșite (pronunțarea cuvintelor care conțin diftongii oa, ea, ia, ua, uă; pronunțarea cuvintelor care conțin vocale În hiat: ee, ii, pronunțarea cuvintelor care conțin x); -exerciții de sesizare a intonației corecte/incorecte a unor propoziții interogative sau enunțiative (propriu zise
DESPRE EDUCAȚIA INTEGRATĂ A COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionela BĂRBUŞ, Carmen-Mihaela PELIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2143]
-
aproape, ca limba română pe care o folosesc să fie impecabilă, să nu aibă cumva ascultătorii români impresia că le vorbesc niște înstrăinați, să fie o limbă română extraordinar de pură. Se certau pe nuanțe ale unui cuvânt sau pentru pronunția cea mai exactă. Bun. Vine anu-l 1989, se dă drumul în România la presă în mod liber și constatăm, spre stupoarea noastră generală, că cei din țară nu se jenează deloc să preia niște cuvinte, niște adaptări pe care
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
la un argument surprinzător și anume grăsimea. Grăsimea ei și a tuturor: "suntem grași și graseiem. Dacă rămânem fără grăsime, graseiatul ar deveni un anacronism. Iar de anacronism trebuie să ne ferim ca de ciumă" (p. 142). Graseiatul, tehnica de pronunție "franțuzească" a sunetului "r" nu are nimic de-a face cu grăsimea sau cu anacronismul. Are legătură totuși cu plimbarea care face parte din programul de slăbire. Cei aflați în hoinăreala oficială poartă pe cap un melon, ca semn distinctiv
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
particulare cel mai bine reprezentate sunt accesibilitatea, oralitatea, naturalețea și expresivitatea; - raportarea la normele limbii literare este mai liberă, abaterile fiind mai frecvente decât în cazul celorlalte stiluri funcționale; - nivelul fonetic este caracterizat prin fenomene lingvistice generate de oralitate, de pronunții populare sau regionale; - nivelul lexicosemantic dezvoltă preponderent sensurile denotative; lexic variat, natural, nepretențios, ticuri verbale, mărci ale subiectivității, ale implicării afective. Este marcat de particularități socioprofesionale (elemente de jargon/de argou), locale (regionalisme, termeni din limbajul popular sau din cel
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
franceză și vechea provensală, care au păstrat pe -s final pînă în secolul al XIV-lea, cunosc pînă atunci distincția între cazul subiect și cazurile oblice. Se pune însă întrebarea de ce limba spaniolă, care păstrează pe -s pînă astăzi în pronunție, nu a avut niciodată o diferențiere între cazul subiect și cazul oblic. Ca atare, spune Vossler, este fals să se creadă că există vreo legătură între prezența lui -s și distincția funcțională. La fel de falsă ar fi, după el, afirmația pozitiviștilor
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
deoarece apariția de elemente noi se produce fără a antrena esența ei, deși ele rezonează de obicei în întreg sistemul limbii, căci asemenea elemente pot atrage modificarea altora din același compartiment al limbii (cum ar fi extinderea unui tip de pronunție a unui sunet de la un cuvînt la alte cuvinte sau regularizarea formelor morfologice în funcție de un nou model) ori pot produce restructurări în alt compartiment al limbii prin dereglarea unui mod de structurare (precum erodarea terminațiilor latinești în perioada tîrzie care
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
și exclusiv și, de aceea, opțiunea mentalistă a lui Coșeriu nu pare întemeiată dacă se ia în considerație faptul că, și atunci cînd cineva conștientizează existența unor diferențe fonologice într-o limbă străină în raport cu limba sa, continuă să confunde în pronunție sunete distincte ale limbii străine respective 201. Ca atare, deprinderile articulatorii și conștiința fonologică cooperează în producerea alterărilor de pronunție la o limbă învățată, dar ele nici nu se confundă și nici nu se reduc una la alta, deoarece conștiința
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
și atunci cînd cineva conștientizează existența unor diferențe fonologice într-o limbă străină în raport cu limba sa, continuă să confunde în pronunție sunete distincte ale limbii străine respective 201. Ca atare, deprinderile articulatorii și conștiința fonologică cooperează în producerea alterărilor de pronunție la o limbă învățată, dar ele nici nu se confundă și nici nu se reduc una la alta, deoarece conștiința fonologică este numai unul dintre aspectele care determină deprinderile articulatorii (aspectul ideal), un alt aspect (cel material) alăturîndu-i-se sau substituindu
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
totuși pronunțat prin refacerea în fiecare limbă romanică a unui sistem de desinențe proprii 215. Antoine Meillet credea însă că evoluția limbilor implică în general trecerea de la sintetic la analitic și în cazul verbului, acest fenomen ilustrîndu-se prin faptul că pronunția franceză a renunțat de cele mai multe ori la marcarea diferențierilor personale prin desinențe, iar engleza a pierdut aproape în întregime asemenea desinențe (excepție făcînd persoana a treia singular). În această situație, pronumele personal, a cărui exprimare devine obligatorie, preia sarcina marcării
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
chiar, de multe ori, evoluția cunoașterii cu modificările limbii. Se poate naște în acest context predispoziția de a accepta noutăți lingvistice neîntemeiate, de a adera, din frivolitate, chiar la aspecte specifice semidocților (precum accentuarea greșită a cuvîn-tului prevedere [prevédere] sau pronunția neromânească [sunt]). Ca factor formativ, conștiința lingvistică se manifestă la nivel individual din direcția socialului, în sensul că integrarea în societate presupune o anumită orientare a factorilor mentali interpretativi și de raportare la sine a realităților naturale și sociale. Limba
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
istoric al lui. Probabil, Coșeriu a intenționat să aducă în atenție, pentru a combate, numai forma inacceptabilă a teoriei, așa cum apare la lingvistul olandez. 200 Vezi, Eugeniu Coșeriu, Introducere în lingvistică, p. 80. 201 Așa cum se întîmplă, de exemplu, în pronunția multor români a celor doi e, cu valoare fonologică în limba engleză: sg. man, pl. men. 202 Eugeniu Coșeriu, Sicronie, diacronie și istorie, p. 104 și 124; idem, "Nu există schimbare lingvistică", p. 17. 203 În principiu, libertatea este creația
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
filozofică folosită de Blaga este orientată spre limba populară (p.184) și că românii ar trebui să scrie filosofie, iar nu filozofie, fiindcă așa se scrie în majoritatea limbilor europene (p.182). Acele limbi însă (excepție făcînd spaniola) au regula pronunției lui s intervocalic ca z, în vreme ce româna nu are o asemenea regulă, astfel încît între pronunția din limbile europene și scrierea românească cu z există o deplină concordanță. 396 Spațiul mioritic, în Lucian Blaga, Opere, vol. IX, p.313 ș
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
să scrie filosofie, iar nu filozofie, fiindcă așa se scrie în majoritatea limbilor europene (p.182). Acele limbi însă (excepție făcînd spaniola) au regula pronunției lui s intervocalic ca z, în vreme ce româna nu are o asemenea regulă, astfel încît între pronunția din limbile europene și scrierea românească cu z există o deplină concordanță. 396 Spațiul mioritic, în Lucian Blaga, Opere, vol. IX, p.313 ș.u. 397 Vezi pentru aceasta Corpus des oeuvres de philosophie en langue française, Fayard, Paris, 1987
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
despre rostirea românească, p. 8. 408 Ibidem, p. 27 și 31. 409 De aici decurge totala inoportunitate și caracterul aberant al unor intervenții de tipul scrierii cu â și cu sunt în limba română și, cu atît mai mult, al pronunției [sunt] în loc de [sînt], aceasta din urmă fiind rezultatul evoluției de la latină la română. 410 Încă înainte de votarea cacografiei (în februarie 1993), unii credeau că se înnobilează dacă scriu cu sunt. S-a falsificat astfel limba în numeroase ediții ale clasicilor
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Așa că în Republica Democratică Vandana au apărut mai multe comunicări științifice care au demonstrat, în lumina ultimelor descoperiri ale inteligenței umane, că, de fapt, vandanii și vündünii nu se trag din același trunchi genetic, dovada fiind atât deosebirile evidente de pronunție, cât și legendele fondatoare diferite. Iar ambasadorul UNESCO s-a întrebat retoric: "Ce s-ar întâmpla cu gardul cu sârmă electrificată ce se întinde pe toți cei trei sute optzeci și șapte kilometri, lăsând libere doar cele trei treceri dintr-o
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
Așa că în Republica Democratică Vandana au apărut mai multe comunicări științifice care au demonstrat, în lumina ultimelor descoperiri ale inteligenței umane, că, de fapt, vandanii și vündünii nu se trag din același trunchi genetic, dovada fiind atât deosebirile evidente de pronunție, cât și legendele fondatoare diferite. Iar ambasadorul UNESCO s-a întrebat retoric: "Ce s-ar întâmpla cu gardul cu sârmă electrificată ce se întinde pe toți cei trei sute optzeci și șapte kilometri, lăsând libere doar cele trei treceri dintr-o
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
limba vorbită nu doar de astăzi și de ieri ci, aproape dintotdeauna, atât în cazul românilor, cât și al altor popoare din vecinătate (de origine slavă și fino ugrică), se disting mai multe tipuri de fonetism. Această diversitate a rostirilor (pronunțiilor) a fost modelată de bariera naturală a Carpaților. Așadar, putem discuta de un fonetism est carpatic (întâlnit și la graiul ceangău al limbii maghiare și la cel huțul al limbii ucrainene), unul sud carpatic (similar celui din Bulgaria, Macedonia și
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]