739 matches
-
putem afla cel puțin cât de improbabilă este afirmația lui Păunescu despre Mircea Eliade, care ar fi dorit ca Ceaușescu să primească premiul Nobel pentru pace... repede confruntată cu notațiile de jurnal ale Monicăi Lovinescu, la curent cu ezitările și propensiunea spre compromis a lui Eliade. Și cu limitele acesteia, totuși. Felul cum înnobilează Nichita Stănescu călușul pe care i-l pune Ceaușescu în gură, citând din Văcărești: "aș spune chiar că aceste documente au rădăcină foarte veche, începând de la întemeietorul
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
dînd prioritate primului concept în înțelegerea procesului de comunicare politică; cea de-a doua perspectivă insistă asupra consubstanțialității politicii și comunicării. Dacă tehnicile de comunicare ar cunoaște un avînt fără precedent, ar fi de dorit, mai curînd, o îndreptare a propensiunii actuale, decît să fie explicat politicul prin comunicarea însăși. Într-adevăr, orice comunicare umană are o dimensiune socială. Conform opiniei autorilor, ea este asimilată simplei transmisii de semne sau schimbului lor, ori chiar partajării sensului rezultat. Comunicarea umană presupune existența
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
în trei feluri: 1. cînd sensul nu este pătruns în întregime și simbolul își păstrează vitalitatea și atracția; 2. cînd este decriptat exhaustiv și devine alegorie; 3. cînd este totalmente neînțeles și se transformă în halucinații, psihoză, nevroză. Simbolul are propensiunea de a forma "lanțuri" mereu proaspete în ce privește momentele importante ale detenției, avînd trei funcții: reprezentare, mediere și unificare. Principalele coordonate ale gîndirii simbolice sînt: 1. indistincția dintre subiect și obiect; 2. identificarea părții cu întregul; 3. reducerea multiplului la unicitate
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
născută din artă. De altfel, în paranteză fie spus, baladele Cercului se constituie într-un surprinzător fenomen postmodernist, iar acesta poate fi pus în relație cu estetica manieristă. Declanșate din „înalta lui contemplativitate“ (remarcată încă de E. Lovinescu), cu o propensiune filosofică accentuată, creațiile critice ale lui I. Negoițescu uimesc și farmecă tocmai de aceea prin frăgezimea și savoarea lor senzuală. La fel de pregnant transpare înclinația ludică a spiritului său speculativ, iar străfulgerările ideatice intră uneori într-o țesătură dilatată parcă de
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
și avocatul Karolei Vikol de vină, un tip scund, bătrâior, chel, unsuros, deși cu grijă în vestimentație, pentru această ruină, întreținută de dânsul - cum susțineau, mai târziu, părinții mei -, dar cred că cea mai mare parte a vinei o poartă propensiunea ei spre risipă, nesăbuința, haosul minții, acea dezorganizare sistematică având la bază detracarea generală a familiei Vikol. În grajdurile acum văduvite de cai, din stânga curții „noastre“, s-a spânzurat fratele Karolei, pe care l-am zărit și eu o dată acolo
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
mică locuință vara (adesea mărită ulterior), cumpărătorii constatau că drumul de acces era un fost teren mlăștinos, că nu exista nici o posibilitate de racordare la vreo rețea tehnică etc."16. Acestea au fost așadar problemele create de parcelările defectuoase via propensiunea statului spre încrederea în piață pentru a rezolva problemele locuinței familiilor precare -, care vor transforma radical peisajul periferiei pariziene. Această formă de urbanizare s-a derulat și în ansamblul marilor aglomerații teritoriale din provincie, în proporții mai mici însă și
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
duce la realizarea practică a solidarității: calea legislativă a unei solidarități garantate de către stat și calea asociativă (sub aspectele sale cele mai eterogene: sindicate, cooperative, asociații) a solidarității între liberii contractanți. La sfârșitul secolului al XIX-lea, spectrul războiului civil, propensiunea muncitorilor spre divizare ideologică și concurența între patroni nu păreau să admită previziunea că societatea civilă ar putea organiza propriile legături de solidaritate doar pe resursele sale asociative. Doar un serviciu public, preocupat de interesul general, părea capabil să îi
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
pare ușoară compilarea greșelilor de previziune efectuate atunci, în beția entuziastă a creșterii econo-mice. Astfel, geograful Pierre George remarca slăbiciunile studiilor urbane operaționale efectuate asupra unor probleme fundamentale privind amenajarea urbană și dezvoltarea demografică. ""Cărțile albe" relevă acesta ilustrau această propensiune de a stabili rate ale creșterii în disprețul legilor demografice; dacă previziunile lor ar fi fost realizate, astăzi (1982) am fi fost 100 de milioane de francezi. Aceasta ar putea fi amuzant dacă nu am fi făcut atunci operații atât
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
începutul anilor 1970, distribuția subvențiilor statului se făcea în multe feluri (mai mult de o sută!), care impuneau comunelor numeroase prescripții tehnice. Chiar dacă figurau în texte care nu aveau valoare juridică, aceste norme erau foarte constrângătoare și orientau investițiile. Dincolo de propensiunea spre autonomie, planificarea regională a avut în epocă și intenția de raționalizare a intervențiilor statului. În acest peisaj comunal fragmentat din punct de vedere instituțional și puțin solidar din punct de vedere financiar (cu toată repartiția egalitară la care se
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de independentă s-ar proclama o autoritate, ea dispune rareori de mijloace eficiente pentru a nu se lăsa prinsă în capcană de către operatori în aval, sau de către administrație în amonte"477. În această căutare a unei căi de mijloc între propensiunea statului de a-și extinde tutela (naționalizările) și riscul de a multiplica organismele parapolitice sau para-juridice, ceea ce ar avea ca primă consecință sustragerea unor decizii spinoase din dezbaterea democratică, proceduralizarea acțiunii publice vizează să facă din stat garantul dezvoltării relațiilor
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
veștile proaspete fără a trebui să-și asume vreo responsabilitate. Pentru majoritatea municipală, avantajele consiliilor de cartier se dovedesc a fi multiple. În primul rând, prezența primarului ar dovedi interesul acestuia pentru locuitorii orașului și personalizarea relației cu aceștia. Apoi, propensiunea consiliilor pentru depolitizarea problemelor în numele înclinației spre pragmatism creează disconfort pentru orice altă opoziție politică. Atunci când vrea să-și facă auzită vocea, opoziția este suspectată că perturbă din motive politicianiste relațiile constructive dintre primar și concetățenii săi. În sfârșit, consiliile
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
1999). Capitalul social ar fi creat de caracteristicile personale, de credințele normative și de codurile morale ale indivizilor ce trăiesc în comunități imaginare, cum ar fi națiunile (Benedict Anderson, 1983). Vom adopta această perspectivă psihologică a capitalului social prin măsurarea propensiunii indivizilor către urmărirea interesului strict privat în dauna celui colectiv. Indexul aditiv calculat pe baza itemilor privind free-riding-ul indică gradul de egoism, de orientare către urmărirea interesului strict particular, pentru că răspunsurile la fiecare dintre întrebările specifice sunt exprimate pe scală
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
ideali și în comparație - decât alte regimuri datorită felului negativ în care cetățenii se raportează la experiența trecută a comunismului și datorită speranțelor pe care și le pun în evoluția democrației. Contrar ipotezei capitalului social, simpla participare în asociații voluntare, propensiunea către încrederea socială și acceptarea unor norme de reciprocitate nu sunt suficiente pentru sprijinul pe care cetățenii trebuie să-l acorde democrației mai ales acum, în procesul său de consolidare. Bibliografie Anderson, Benedict. (1983). Imagined Communities: Reflections on the Origins
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
și participarea politică Majoritatea cercetărilor dedicate participării politice se axează pe caracteristici sociodemografice, ignorând factorii socio-psihologici care îi diferențiază pe indivizi. Există însă și câteva excepții. Spre exemplu, un studiu realizat de doi cercetători americani stabilește o legătură directă între propensiunea spre conflicte și participarea politică (Ulbig și Funk, 1999). Politica a avut dintotdeauna o dimensiune conflictuală, reprezentată de interesele diferite ale entităților sau persoanelor implicate. Recent, aspectele conflictuale ale politicii au devenit mai vizibile datorită relatărilor media care scot în
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
Dependența de mass-media este un predictor important al încrederii, cinismului și activismului în cazul expunerii la cadrajele conflictuale necivilizate cu subiect intruziv, nu însă și în cazul expunerii la cadrajele conflictuale civilizate cu subiect neintruziv A treia variabilă testată este propensiunea spre conflict sau cu semn schimbat aversiunea față de conflict 18. În literatura de specialitate există puține cercetări care documentează impactul unei astfel de variabile asupra comportamentului politic. Puținele studii existente pe acest subiect stabilesc o relație inversă între nevoia de
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
interese la care nu exstă rabat; - eroii își pun viața în joc pentru idealurile lor, pentru credințe, pasiuni (!! sau chiar pentru capriciile lor); - aceasta nu pentru că autorii anonimi ar avea sensul tragic al existenței, ci pentru că: - oamenii au avut dintotdeauna propensiune pentru aspecele senzaționale ale realității; - personajele nu merg la compromisuri; - situațiile sunt fără ieșire, duc la moarte; - personajele sunt oameni pur și simplu, cu toate păcatele și cu toate calitățile tipice;(!!) dar totul se ridică la rangul de excepțional, adică
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
Occidentului de a fi fondat o civilizație realmente remarcabilă pe care Răsăritul ortodox o admite de bună seamă. Mircea Vulcănescu regăsește o "unitate tipică a Apusului", dincolo de orice diferențe interconfesionale (catolice sau protestante) la nivelul a două planuri majore: 1) propensiunea spre o actualizare a trăirii umane religioase în istorie conduce, invariabil, la pierderea sentimentului eshatologic, ființa umană acomodându-și țelul firesc cu veacul în care trăiește; 2) dimpotrivă, Răsăritul ortodox, neconsumat de împlinirea sa în actualiate, așteaptă realizarea desăvârșită a
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
mistica contemplației, raport ce justifică ancorarea dimensiunii ontologice în actul transcendenței. În plan soteriologic, "ieșirea la liman" este corelată de simbolistica purtării Crucii, percepută diferit, în funcție de capacitatea harică sau de râvna aspirantului la înduhovnicire. În cadrul acestui Epistolar creștin există o propensiune spre elaborarea unor trepte inițiatice care constituie statutul vieții lăuntrice, a unor norme sau strategii de ordin spiritual pentru modelarea structurii ființiale, contribuind, astfel, la atingerea pragului de comuniune teandrică. Dintre Epistolele Părintelui Arsenie Papacioc reținem: "Scrisoarea către Părintele Ilie
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
menționăm Premiul N. Bălcescu al Academiei Române (1964ă. Trecut în lumea umbrelor în ziua de 2 mai 1997, dr. Leonid Boicu și-a găsit odihna veșnică la cimitirul Eternitatea din Iași. Evocându-l, acad. Al. Zub nota: „Limpezimea privirii, fermitatea judecății, propensiunea pedagogică, în sensul larg al expresiei, erau calitățile lui cele mai evidente, puse la lucru într-un dozaj variabil și cu o stăruință ce denotă asumarea deplină a unui credo profesional și etică”. BOIȘTEANU, IOAN (1924-1993) MEDIC VETERINAR Reputat fiziolog
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
extrem? tensiune dinamic?, care vine at�ț din c?utarea expresiv?, c�ț ?i din �ns??i natură structurilor lor. Aceast? energie, că s? zicem a?a, exhibi?ionist?, atinge paroxismul �n lucr?rile lui Catalan S. Calatrava, cu o propensiune c?tre mimetismul simbolic (gară TGV de la aeroportul Lyon Satolas, 1989-1994). O energie mai re?inut? difuzeaz? puternică citadel? de beton a aerog?rîi nr. 1 de la aeroportul Roissy � Charles de Gaulle (1967-1974) de P. Andreu (1938). Gamă de solu
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
și avem motive să credem că Ion Barbu gândea la fel) este acea forță internă ce reunește, într-o singură intuiție, dificil de tradus în cuvinte, dar pe care anumite imagini 42 o pot, eventual, comunica, avântul spre viitor, împreună cu propensiunea spre trecut, conferind, în felul acesta, substanțialitate schimbării. Acest lucru presupune efort, de aceea se realizează la intervale apreciabile de timp și numai în anumite persoane. Altminteri, între două acțiuni, amintirile zac, inconștiente, în clar-obscurul distribuit dramatic, ca într-o
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
solitar și meditativ extrage o ciudată plăcere din această comuniune, [...] această inefabila orgie, aceasta sfântă prostituție a sufletului [s.n.], care se dăruiește în întregime, poezie și caritate, persoanei care apare pe neașteptate, sau străinului care trece pe langă el26. Aceasta propensiune, care poate conduce la obliterarea propriului eu, încât poetul ajunge să nu se mai recunoască în propria-i imagine: "Je est un autre", cum scrie Rimbaud în faimoasa scrisoare către Paul Demeny (1871)27, nu atinge la Barbu accente atât
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
contrar se manifestă însă intelectualul ca specia care se plânge. Melancolic prin definiție, reflecțiile obsedante ale acestuia sunt cuprinse mereu de îndoială 21. Intelectualul descurajat se pliază modelului de cărturar retras din lume (scriitorii, umaniștii), aplecat spre sine, cu o propensiune aproape bolnăvicioasă către suferință. Utopia ca alternativă de evadare nu ar fi însă decât o racordare inutilă la o iluzie. Lepenies prezintă astfel o formulă exacerbată a intelectualului autoexilat în turnul de fildeș, captiv al visării, care își întoarce spatele
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
învățământului la noile realități fusese una dintre coordonatele reformei. În ipostaza de creator de idei și valori culturale, intelectualul interbelic român devenise exponent al unei categorii sociale asupra căreia plutea aura prestigiului. Termenul de "intelectualism" denotă în acest context tocmai propensiunea tineretului către mult râvnitul statut de intelectual. Conexiunea între intelectualism, tineret și politica educației este reliefată, în stilul caracteristic, de către unul dintre tinerii intelectuali ai României interbelice, scriitorul Camil Petrescu: Cine te silește să fii intelectual: statul conferă aura de
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
comercial sau tehnic, în detrimentul medicinei sau al dreptului ar fi însemnat o adevărată decădere, "iar țăranul va considera ca o mare nedreptate, dacă fiul său nu va merge în școala boierului"77. Legiuitorii școlari alimentau și exploatau, în același timp, propensiunea populației către învățământul teoretic. Nu trebuie să omitem nici faptul că multe dintre licee s-au creat în urma solicitărilor insistente adresate de părinți către minister, iar desființarea unor școli, în anii '30, a stârnit ample revolte. Mai mult, în perioada
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]