664 matches
-
utilizarea rațională a teritoriului. Activitatea de amenajare a teritoriului trebuie să fie: • globală, urmărind coordonarea diferitelor politici sectoriale într-un ansamblu integrat; • funcțională, trebuind să țină seama de cadrul natural și construit bazat pe valori de cultură și interese comune; • prospectivă, trebuind să analizeze tendințele de dezvoltare pe termen lung a fenomenelor și intervențiilor economice, ecologice, sociale și culturale și să țină seama de acestea în aplicare; • democratică, asigurând participarea populației și a reprezentanților ei politici la adoptarea deciziilor. Amenajarea teritoriului
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
toate acestea stimulând dezvoltarea turismului. De asemenea, se poate spune că amenajarea turistică se integrează tendinței de expansiune a terțiarului. La fel ca activitatea de amenajare a teritoriului în general, și activitatea de amenajare turistică trebuie să fie globală, funcțională, prospectivă și democratică. Strâns legat de caracterul prospectiv, apare necesitatea realizării studiilor de rentabilitate directă și indirectă a programelor de amenajare. Deși se consideră că turismul, și în special turismul internațional, este un mijloc facil de contribuție la creșterea economică a
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
politice bine precizate; aceste planuri se refera de obicei la zone restrânse - stațiuni sau localități; • termen mediu (3 până la 6 ani) pentru a acoperi programele de investiții realizate în cadrul planurilor naționale și regionale de dezvoltare economică; • termen lung sau planificarea prospectivă sau strategică, pe perioade de la 10 la 25 de ani. Această planificare constituie un principiu director pentru pregătirea și punerea în operă a planurilor și proiectelor de amenajare succesivă. Planificarea regională oferă probabil cea mai bună oportunitate de îndeplinire a
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
consiliere la nivel regional. Diversitatea serviciilor de studii urbane pe care statul putea conta îi permitea acestuia să valorifice, în funcție de circumstanțe, diferite registre de analiză. Faptul reprezenta un avantaj în negocierile cu comunele. În general, acestea bănuiau ansamblul organismelor administrației "prospective" de dorința de a le vinde sau impune proiecte de dezvoltare urbană definite de guvern. În același timp, mobilizarea competențelor tehnice și a posibilităților de investiție dorite pentru a dirija creșterea urbană presupunea luarea în considerare a logicii economice a
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
exigența participării și "se prezenta atunci nu ca un obiectiv de realizat, ci ca un mod de guvernare, se prezenta mai mult ca niciodată ca fiind cheia democrației"224. Atunci când examinăm dispozitivele instituționale care încurajează participarea, constatăm că modelul administrării "prospective"225 și/sau "consultative"3 reprezenta pentru numeroși moderniști forma superioară a exercitării democrației spre care trebuia să se tindă. Or, Planul de amenajare teritorială și "regionalismul funcțional"4, care întruchipau acest demers, constituiau leagănul planificării urbane. Prospectiva trasa calea
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
modelul administrării "prospective"225 și/sau "consultative"3 reprezenta pentru numeroși moderniști forma superioară a exercitării democrației spre care trebuia să se tindă. Or, Planul de amenajare teritorială și "regionalismul funcțional"4, care întruchipau acest demers, constituiau leagănul planificării urbane. Prospectiva trasa calea unei raționalizări a luării de decizii politice, consultarea, pe cea a democratizării. Elanul prospectivei în serviciul voluntarismului urban "Ne vine greu să ne gândim astăzi subliniază François Bloch-Lainé că notabilii au îndeplinit un act important recunoscând, la sfârșitul
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
democrației spre care trebuia să se tindă. Or, Planul de amenajare teritorială și "regionalismul funcțional"4, care întruchipau acest demers, constituiau leagănul planificării urbane. Prospectiva trasa calea unei raționalizări a luării de decizii politice, consultarea, pe cea a democratizării. Elanul prospectivei în serviciul voluntarismului urban "Ne vine greu să ne gândim astăzi subliniază François Bloch-Lainé că notabilii au îndeplinit un act important recunoscând, la sfârșitul anilor 1950, că le convenea mai mult să ia o hotărâre în funcție de probabilitățile viitorului decât în funcție de
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
mai mult în viitor pentru a privi retrospectiv situația prezentului și actele pe care le acesta le cerea. Era ceva ce părea de la sine înțeles"5. Neologism inventat de Gaston Berger într-un articol din Revue des Deux-Mondes, în 1957, prospectiva devenea, la mijlocul anilor 1960, stindardul modernismului. Forța prospectivei consta în a face ecou într-o conjunctură obnubilată de schimbare. Societatea este în același timp fascinată și îngrijorată de evoluția științei și tehnicii (puterea nucleară și informatica). Ea se îngrijora de
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
situația prezentului și actele pe care le acesta le cerea. Era ceva ce părea de la sine înțeles"5. Neologism inventat de Gaston Berger într-un articol din Revue des Deux-Mondes, în 1957, prospectiva devenea, la mijlocul anilor 1960, stindardul modernismului. Forța prospectivei consta în a face ecou într-o conjunctură obnubilată de schimbare. Societatea este în același timp fascinată și îngrijorată de evoluția științei și tehnicii (puterea nucleară și informatica). Ea se îngrijora de ritmul amețitor al transformărilor (în special, accelerarea urbanizării
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
obnubilată de schimbare. Societatea este în același timp fascinată și îngrijorată de evoluția științei și tehnicii (puterea nucleară și informatica). Ea se îngrijora de ritmul amețitor al transformărilor (în special, accelerarea urbanizării). Euforia economică mergea în paralel cu nenorocirea sociologică. Prospectiva își datora audiența capacității sale de a integra într-o manieră pozitivă tema "accelerării istoriei", devenită banală și recurentă în privința argumentelor. Devenea inutil să autorizezi clarviziunea cu extrase din lecțiile de istorie, să prevezi viitorul plecând de la certitudinile trecutului, când
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Omului politic modern i se cerea familiaritatea cu cifrele, familiaritate care permitea înțelegerea stărilor de lucruri în urma examinării diferitelor serii statistice prin care trecea schimbarea, nu să dea dovadă de elocință. Prin noul raport cu timpul pe care îl promova, prospectiva legitima inserția științei în luarea deciziilor politice. Oportunitatea pe care o oferea prospectiva, de a apropia știința de putere, este explicit indicată în articolul întemeietor al lui Gaston Berger: Spunem mai întâi că orice demers de acest gen se bazează
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
stărilor de lucruri în urma examinării diferitelor serii statistice prin care trecea schimbarea, nu să dea dovadă de elocință. Prin noul raport cu timpul pe care îl promova, prospectiva legitima inserția științei în luarea deciziilor politice. Oportunitatea pe care o oferea prospectiva, de a apropia știința de putere, este explicit indicată în articolul întemeietor al lui Gaston Berger: Spunem mai întâi că orice demers de acest gen se bazează pe strânsa colaborare a filosofilor, atenți la finalități și preocupați de valori, cu
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
vorbi în numele Istoriei, privilegiind demersul moral al deciziei politice și măiestria unei retorici a principiilor și valorilor, constituia, până atunci, o aptitudine esențială în dezbaterea publică. Virtuozitatea de a trage lecții din istorie îngăduia unora să dea lecții altora. Atitudinea prospectivă pretindea acum, dimpotrivă, o cunoaștere cu multă obiectivitate științifică a lumii. Imaginația devenea acum o fiică a calculului. Raționamentul se substituia povestirii. Nu este putere reală aceea care nu știe să conteze pe propriile forțe 228. Același raționament de descalificare
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
politic asupra dezvoltării urbane. Prin această aprehensiune voluntară, statul înțelegea să dispună de un instrument de orientare a creșterii economice care să inverseze schema clasică, făcând ca urbanizarea să decurgă din schemă. În orbita DATAR aflăm cele mai multe lucrări de cercetare prospectivă 230. Sub egida sa s-a înființat în 1968 un Sistem de studii al schemei de amenajare a Franței (SESAME) însărcinat cu elaborarea de scenarii pentru Franța anului 2000231. Dar obiectivul principal al acestor lucrări prospective se axa cel mai
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a face urbanism. Ea nu se mai mulțumea să aducă la zi răspunsurile la situații de criză, la penuria de locuințe, la problemele dotărilor colective: căi de circulație, spații verzi etc. Ea trebuia mai curând să se înscrie într-o prospectivă veritabilă, care să permită determinarea viitoarelor trăsături posibile ale societății urbane și să se decidă în funcție de ele. Nu poate exista urbanism voluntar fără prospectivă urbană. Disociat de viziunea pe termen lung, urbanismul era înfrânat de multiplele constrângeri pe termen scurt
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
colective: căi de circulație, spații verzi etc. Ea trebuia mai curând să se înscrie într-o prospectivă veritabilă, care să permită determinarea viitoarelor trăsături posibile ale societății urbane și să se decidă în funcție de ele. Nu poate exista urbanism voluntar fără prospectivă urbană. Disociat de viziunea pe termen lung, urbanismul era înfrânat de multiplele constrângeri pe termen scurt sau mediu care anihilau creația, voința și imaginația. Numai analiza prospectivă oferea deschiderea spre opțiuni. Nu fiindcă pe termen lung totul devenea posibil, ci
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
urbane și să se decidă în funcție de ele. Nu poate exista urbanism voluntar fără prospectivă urbană. Disociat de viziunea pe termen lung, urbanismul era înfrânat de multiplele constrângeri pe termen scurt sau mediu care anihilau creația, voința și imaginația. Numai analiza prospectivă oferea deschiderea spre opțiuni. Nu fiindcă pe termen lung totul devenea posibil, ci fiindcă prospectiva putea indica diferitele căi ale posibilului; urbanismul, amenajarea teritoriului și organizarea conștientă a spațiului solicitau o gândire a viitorului. Planificarea urbană în căutarea unei noi
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Disociat de viziunea pe termen lung, urbanismul era înfrânat de multiplele constrângeri pe termen scurt sau mediu care anihilau creația, voința și imaginația. Numai analiza prospectivă oferea deschiderea spre opțiuni. Nu fiindcă pe termen lung totul devenea posibil, ci fiindcă prospectiva putea indica diferitele căi ale posibilului; urbanismul, amenajarea teritoriului și organizarea conștientă a spațiului solicitau o gândire a viitorului. Planificarea urbană în căutarea unei noi cetățenii Demersul prospectiv reduce influența oamenilor politici asupra definirii orientărilor programatice ale țării, sporind-o
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
atunci de intercunoașterea comunitară specifică lumii rurale, modernizarea democrației capătă alura unui triumf al rațiunii corespunzător creșterii individualismului urban. Administrația consultativă, convinsă de cunoștințele și priceperile sale, voia să insufle modernitate unei societăți reticente la schimbare. Așa cum competența și atitudinea prospectivă asigurau experților centrali superioritate asupra reprezentării parlamentare, reprezentarea forțelor vii în organismele consultative trebuia să genereze o reprezentare de calitate superioară în plan politic local, în locul uneia discreditate din cauza arhaismului său. Acest dispozitiv, a cărui oportunitate strategică era aceea de
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Paris, L'Harmattan. Béhar Daniel, Korsu Emre, Davezies Laurent, Offner Jean-Marc, Beckouche Pierre, Pfieger Géraldine și Pouplet Marie (2001), Inégalités et inter-communalité en Île-de-France. Pour une territorialisation stratégique de l'action publique, 2001, Synthèses et recherches, nr. 57, Centrul de prospectivă și supraveghere științifică, Direcția pentru cercetare și chestiuni științifice și tehnice, Ministerul Echipamentului, Transportului și Locuinței, octombrie. Benko Georges (1999), "Stratégies de communication et marketing urbain", Pouvoirs locaux, nr. 42, pp. 12-18. Boulouis Jean (1951), Essai sur la politique des
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
territoire", Urbanisme, nr. 1-2, pp. 7-13. Colectiv (2002), L'aménagement en 50 tendances, La Tour d'Aigues, DATAR-Éditions de l'Aube. DATAR (1972), Une image de la France en l'an 2000 (Scénario de l'inacceptable), col. "Travaux et recherches de prospective", nr. 20, Paris, La Documentation française. George Pierre (1968), "Les villes-métropoles", în Aménagement du territoire et développement régional, 1966-1965, Grenoble, Institutul de Studii Politice, 1968. Gravier Jean-François (1947), Paris et le désert français, Paris, Le Portulan. Gravier Jean-François (1949), Mise
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
que la démocratie?, Paris, Fayard. Veyne Paul (1978), Comment on écrit l'histoire, Paris, Le Seuil. Științe politice Badie Bertrand, Birbaum Pierre (1982, 1979), Sociologie de l'État, Paris, Grasset-Fasquelle. Berger Gaston (1967), "Sciences humaines et prévision", în Étapes de la prospective, Paris, PUF, pp. 16-34. Bloch-Lainé François (1976), Profession fonctionnaire, convorbiri cu Françoise Carrière, Paris, Le Seuil. Caumont Robert de, Tessier Marc (1971), Les groupes d'action municipale, Paris, Éditions universitaires. Davezies Laurent (2003), "Plus de décentralisation avec moins d'inégalités
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
statului / 162 Falimentul urbanismului progresist / 162 Denunțarea tehnocratismului "anilor beton" / 164 Capitolul 4. Echiparea și animarea urbanului în numele unei idei noi idei despre democrație / 171 Tehnocrații în căutarea unei democrații și a unei cetățenii luminate / 171 Spectrul "depolitizării" / 171 Elanul prospectivei în serviciul voluntarismului urban / 174 Planificarea urbană în căutarea unei noi cetățenii / 177 Animarea socioculturală urbană: terenul misiei democraților moderni / 181 Opera de deșteptare a populațiilor urbane / 181 Animarea urbană și modernizarea vieții politice locale / 188 Împotmolirea participării urbane și
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
une régionalisme fonctionnel", în Revue française de sciences politiques, vol. XIII, nr. 4, decembrie 1963. 5 François Bloch-Lainé, Profession fonctionnaire, convorbiri cu Françoise Carrière, Paris, Le Seuil, 1976, p. 201. 226 Gaston Berger, "Sciences humaines et prévisions", în Étapes de la prospective, Paris, PUF, 1967, p. 16. 227 Ibid., p. 24. Pentru a ilustra una dintre modalitățile practice ale acestei întâlniri a experților, putem să ne referim la metoda Delphi, foarte des folosită pentru a imagina diferite scenarii posibile în raport cu o problemă
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
lansată de DATAR în 1969 și editată de La Documentation française. 231 Studiul cel mai marcant rămâne: DATAR, Une image de la France en l'an 2000 (Scénario de l'inacceptable), nr. 20, Paris, La Documentation française, colecția "Travaux et recherches de prospective", 1972. 232 P. Viau, op. cit., 1964, p. 9. 233 Michel Phlipponneau, La gauche et les régions, Paris, Calmann-Lévy, 1967, p. 41. 234 G. Turin, "Le plan, acte politique", în P. Viau, op. cit., 1964, p. 76. 235 O. Guichard, op. cit., 1965
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]