1,451 matches
-
toți atomii din drumul lor, pierzând în urma procesului de ionizare sau excitare continuu din energia lor cinetică, înaintând în mediul respectiv o anumită distanță maximă numită parcurs liniar. S-a constatat cu ajutorul unor dispozitive, că pentru particulele nucleare grele ?, protoni, deutroni, parcursul liniar are aproximativ aceeași valoare. Parcursul liniar depinde de natura mediului, de energia și natura particulei. Traiectoriile particulelor grele sunt linii drepte, având parcursuri liniare foarte mici și oprite în calea lor de straturi subțiri de material. b
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
reacție nucleară. Condiția principală ca un electron să fie separat dintr-o substanță, respectiv din atom, trebuie ca particula incidentă să aibă energia cel puțin egală cu energia de legătură din atom. Desfacerea nucleului în părțile lui componente adică în protoni și neutroni s-a realizat mult mai tărziu. Timp îndelungat atomul a fost socotit particula elementară, întrucât nu se găseau metode de divizare în părțile componente. Actualmente se consideră particulă elementară, acea particulă care să nu are o structură internă
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
socotit particula elementară, întrucât nu se găseau metode de divizare în părțile componente. Actualmente se consideră particulă elementară, acea particulă care să nu are o structură internă, să nu fie fragmentată în componenți prin interacțiuni cu orice sistem nuclear. descoperirea protonului: a fost pus în evidență în 1919 de către E. Rutherford prin reacția nucleară: ? Fotografia ne indică că traiectoria particulei ? se bifurcă în două traiectorii rectilinii una subțire și lungă, iar cealaltă scurtă și groasă. Wilson care realizează experimental
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
ceață, afirmă că particula ? interacționează cu un nucleu de azot și rezultă două particule: una cu sarcină mai mică decât particula ? care produce o ionizare mai mică și una mai grea. Particula cu sarcină mai mică este un proton, iar urma groasă este lăsată de nucleul produs ?8 17 ce suferă un recul ca urmare a contactului cu particula ?. Protonul este prima particulă ce este parte componentă a nucleului, prevăzută teoretic încă din 1914 de către descoperitorul ei în
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
? care produce o ionizare mai mică și una mai grea. Particula cu sarcină mai mică este un proton, iar urma groasă este lăsată de nucleul produs ?8 17 ce suferă un recul ca urmare a contactului cu particula ?. Protonul este prima particulă ce este parte componentă a nucleului, prevăzută teoretic încă din 1914 de către descoperitorul ei în 1919, E. Rutherford. S-a determinat masa protonului ca fiind ?? ≅ 1,007593 ?. Cum protonii au sarcină pozitivă, rezultă că în interiorul
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
produs ?8 17 ce suferă un recul ca urmare a contactului cu particula ?. Protonul este prima particulă ce este parte componentă a nucleului, prevăzută teoretic încă din 1914 de către descoperitorul ei în 1919, E. Rutherford. S-a determinat masa protonului ca fiind ?? ≅ 1,007593 ?. Cum protonii au sarcină pozitivă, rezultă că în interiorul nucleului există și particule negative care să asigure stabilitatea atomului. Însă, această idee a fost greșit, căci particulele care s-au descoperit mai târziu în anul
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
urmare a contactului cu particula ?. Protonul este prima particulă ce este parte componentă a nucleului, prevăzută teoretic încă din 1914 de către descoperitorul ei în 1919, E. Rutherford. S-a determinat masa protonului ca fiind ?? ≅ 1,007593 ?. Cum protonii au sarcină pozitivă, rezultă că în interiorul nucleului există și particule negative care să asigure stabilitatea atomului. Însă, această idee a fost greșit, căci particulele care s-au descoperit mai târziu în anul 1932 de către fizicianul englez Chadwick, au fost neutre
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
idee a fost greșit, căci particulele care s-au descoperit mai târziu în anul 1932 de către fizicianul englez Chadwick, au fost neutre din punct de vedere electronic, numite neutroni (particule cu masa ?? ≅ 1,008?) ceva mai mare decât masa protonului ?? ≅ 1,007?. Masa electronului este. descoperirea neutronului: a fost realizată de către Chadwick în 1932 prin reacție nucleară: ?. Pentru obținerea acestei reacții nucleare, Chadwick a folosit ca proiectil particulă ? *cu energie cinetică de 5 MeV emise de izotopul
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
există un anumit număr de neutroni, particule fără sarcină electrică adică neutre din punct de vedere electric. Din 1932 când s-a descoperit neutronul, în componența nucleului, s-a ajuns la concluzia că fiecare nucleu atomic este alcătuit din Z protoni și A-Z neutroni. generarea de particule: apariția unor particule, ce nu existau în nuclee, înaintea ciocnirilor nucleare de energii foarte mari, cu timpul mediu de viață foarte mic și apoi, prin anumite dezintegrări spontane provoacau diverse fenomene nucleare. 304
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
fenomene nucleare numai dacă are energie cinetică suficientă. Generarea de particule are loc numai dacă energia particulelor care interacționează au valori foarte mari. dezintegrarea particulelor elementare: a) dezintegrarea neutronului: ?0 1 → ?1 1 + ?−1 0 + ? și b) dezintegrarea protonului: ? 7.3. Proprietățile particulelor elementare: spinul: caracterizează momentul cinetic propriu de rotație a particulelor elementare. Numărul cuantic de spin se notează simbolic cu litera s. masa de repaus ?0: variază între limite foarte largi. De exemplu fotonul, are masă
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
cuaternare de amoniu, în soluție aminele prezintă sub formă de ion alchil-amoniu, dovedind bazicitatea lor. Prin reacția de acilare a aminelor cu acidul clorhidric se formează clorhidratul aminei, tot prin legătură coordinativă. În amfionii aminoacizilor, azotul grupării aminice, acceptă un proton de la grupa carboxil și formează o legătură coordinativă la gruparea amino, 4. legătura ionică se întâlnește mai rar în compușii organici. a) acetilurile metalelor puternic electropozitive sunt substanțe ionice: b) alcoxizii sau alcoolații rezultați din reacția alcoolilor cu metalele alcaline
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
cele 1H cât și cele 13C, conțin exact informația necesară, care poate fi pusă în legătură directă cu formula structurală a substanței. Dezvoltata prin analogie cu rezonanța electronică de spin, rezonanța magnetică nucleară de înaltă rezoluție, aplicată inițial pentru studiul protonilor și extinsă ulterior pentru o serie de alți nuclizi: 13C, 19F, 31P, 17O etc., a devenit în prezent cea mai importantă metodă de studiu a structurii, configurației compușilor organici. Rezonanța magnetica nucleară este o tehnică foarte des folosită în chimie
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
electronegativitate ci în cazul hidracizilor halogenați de razele atomice, electronii de valență găsindu-se mai departe de nucleu cu cât înaintăm în grupă, iar legătura cu hidrogenul va fi mai slabă acesta putând fi cedat mai ușor sub formă de protoni. EFECTUL ELECTROMER Efectul electromer constă în deplasarea de electroni π din legăturile multiple, drept cauză a apariției efectului este existența conjugărilor (interacții) în care se implică electronii . Tăria efectului electromer nu depinde de distanță, el se manifestă cu aceeași tărie
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
n-butan, rezultă izobutan și se reface carbocationul inițial care continuă lanțul de transformări. Toate etapele izomerizării sunt reversibile iar compoziția amestecului final este determinată de stabilitatea termodinamică a celor două componente. Carbocationul se poate stabiliza și prin eliminarea unui proton de la un atom de carbon vecin, obținându se alchene. Reacția este reversibilă, alchenele pot fixa un proton formând din nou același carbocation. a) Reacția de alchilare În procesul de alchilare izoalcanii reacționează cu alchenele în prezența catalizatorilor acizi și formează
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
sunt reversibile iar compoziția amestecului final este determinată de stabilitatea termodinamică a celor două componente. Carbocationul se poate stabiliza și prin eliminarea unui proton de la un atom de carbon vecin, obținându se alchene. Reacția este reversibilă, alchenele pot fixa un proton formând din nou același carbocation. a) Reacția de alchilare În procesul de alchilare izoalcanii reacționează cu alchenele în prezența catalizatorilor acizi și formează alcani ramificați utilizați la obținerea de benzine cu cifră octanică mare. Izoalcanii necesari în reacția de alchilare
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
reacții se numesc solvolitice. 4. adiția hidracizilor Hidracizii se adiționează la alchene, în solvenți inerți (CCl4, CH2Cl2) formând compuși monohalogenați. Alchenele substituite nesimetric în care există două posibilități de fixare a hidracidului, conduc la un singur izomer conform regulii Markovnikov: „protonul acidului se fixează la atomul de carbon al legăturii duble care are cel mai mare număr de atomi de hidrogen iar anionul acidului se fixează la atomul de carbon al legăturii duble care are un număr mai mic de atomi
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
în apă, solubile în solvenți organici. Butadiena este un gaz, termenii superiori până la 14 atomi de carbon sunt lichizi. Proprietăți chimice 1. hidrogenarea dienelor: a) catalitic conducând la alcani hexadiena hexan b) ionic în prezență de metale și donori de protoni, când se obțin alchene. 2. adiții homolitice 3. adiția halogenilor Adiția bromului la butadienă conduce la produs de adiție 1,4 (90%) și 1,2 (10%) spre deosebire de adiția clorului care conduce la un amestec de produși în proporții aproximativ egale
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
atacat și agentul electrofil (legătură ce determină și denumirea stării de tranziție); Acest atac are loc lent, complexul σ se caracterizează prin existența la carbonul atacat atât a substituentului cât și a substituitului. În a doua etapă, rapid, este expulzat protonul, concomitent cu refacerea sextetului și refacerea hibridizării (sp3→ sp2). Protonul se stabilizează cu restul reactant. Prima etapă fiind lentă este etapa determinantă de viteză, acum agentul electrofil atacă substratul aromat în centrii săi de reacție. În cazul în care apare
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
de tranziție); Acest atac are loc lent, complexul σ se caracterizează prin existența la carbonul atacat atât a substituentului cât și a substituitului. În a doua etapă, rapid, este expulzat protonul, concomitent cu refacerea sextetului și refacerea hibridizării (sp3→ sp2). Protonul se stabilizează cu restul reactant. Prima etapă fiind lentă este etapa determinantă de viteză, acum agentul electrofil atacă substratul aromat în centrii săi de reacție. În cazul în care apare reactant unic (NO2 +) și substratul diferit, viteza de reacție va
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
apă și alcool. Fierbe la 2900C, deoarece având 3 grupe hidroxil formează un număr mare de legături de hidrogen. Proprietăți chimice: 1) caracterul acid al glicerinei este mărit de influența reciprocă a celor 3 grupe hidroxil vecine în spațiu, deoarece protonul unei grupe tinde să migreze la o pereche de electroni neparticipanți ai oxigenului de la o grupare vecină. Glicerina dizolvă hidroxizi ai metalelor grele formând glicerați: Esterificarea glicerinei se face cu un amestec format din acid sulfuric și acid azotic, obținându
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
reacționează în prezența unor promotori(săruri de cobalt, cupru sau fier) cu oxigenul din aer formând intermediar un peracid care se oxidează cu a doua moleculă de aldehidă formând două molecule de acizi: aldehidele aromatice și cele alifatice neenolizabile (fără proton la Cα) precum și aldehida formică nu pot da reacții de condensare în prezența catalizatorilor bazici, în soluție suferă un proces de oxidoreducere. aldehidele alifatice în prezența unor cantități catalitice de (C2H5O)3Al formează esteri, reacția este folosită în practică pentru
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
având electronii dublei legături deplasați spre oxigen, atomul de carbon sărăcit în electroni, cu polaritate pozitivă prezintă un caracter slab electrofil (acid Lewis). Atomul de oxigen, primind electronii legăturii π are o polaritate negativă, un caracter nucleofil are afinitate pentru protoni și alte specii deficitare în electroni. Adițiile nucleofile la gruparea carbonil se caracterizează prin faptul că în prima etapă (determinantă de viteză) se formează legătura σ între atomul de carbon carbonilic și reactantul nucleofil, iar în a doua etapă se
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
viteză) se formează legătura σ între atomul de carbon carbonilic și reactantul nucleofil, iar în a doua etapă se va forma legătura σ între atomul de oxigen și reactantul electrofil (H + ). În funcție de ordinea în care se fixează reactantul nucleofil și protonul, adiția poate urma două căi: Atacul nucleofil urmat de protonare Protonare urmată de atac nucleofil Atacul nucleofil urmat de protonare După acest mecanism se vor adiționa nucleofili tari (puternici) HO-, RO-, CN-, H-, carbanionii. O astfel de reacție decurge printr-
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
carboxilici prezintă o slabă reactivitatea întrucât electronii π ai grupei carbonil sunt conjugați cu o pereche de electroni p(neparticipanți) ai atomului de oxigen din gruparea hidroxil. Ca urmare, densitatea electronică de la atomul de oxigen al grupei hidroxil scade și protonul se va desprinde ușor în comparație cu cel din alcooli. Constanta de aciditate (Ka) este independentă de concentrația soluției, dar este dependentă de temperatură. Constanta de aciditate este o mărime a tăriei acizilor, cu cât Ka are o valoare numerică mai mre
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
scade odată cu introducerea în moleculă a unor grupe cu efect +I (respingător de elctroni), grupele cu efect -I (atrăgător de elctroni) au un efect acidifiant deoarece atrăgând electronii σ pozitivează oxigenul hidroxilic și măresc astfel tendința acestuia de a ceda protonul (H +). Aceste efecte se transmit pe catena saturată pe maximum 3 atomi de carbon. Efectul a două grupe electron acceptoare se însumează. Aciditatea acizilor aromatici scade odată cu introducerea substituenților cu efect + I, dacă sunt în meta și para, substituenții cu
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]