1,009 matches
-
ca Thomas Altizer, Harvey Cox și William Hamilton. Pentru Rubinstein, Auschwitz distrusese fundamentele credinței în Dumnezeul istoric tradițional al iudaismului și făcuse imposibil de susținut intelectual orice teologie care îmbrățișa această credință. Cum să crezi, după Auschwitz, într-un Dumnezeu providențial, care acționează în istorie și veghează asupra poporului său? Rubinstein susține înlocuirea teologiei tradiționale cu o afirmare pozitivă a valorii vieții umane pentru ea însăși, fără o referire teologică particulară. Fericirea și realizarea personală ar trebui căutate de acum în
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
o pornire de conștiință și nicidecum împinși de la spate de nu știu ce forțe "obscure". Gestul lor va mai salva încă o dată sunt convins onoarea neamului nostru în istorie. Mereu, în momentele noastre grele, apar ca de nicăieri astfel de oameni luminați, providențiali de-a dreptul. Și-uite-așa, puțin agitată, conștiința noastră va adormi la loc și-și va relua dialogul cu veșnicia. Somn ușor, neamule! 5.7. Înființare Putem fi fericiți. Parcă nu ne mai vine să credem. În alienarea noastră am ajuns
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
fugii înainte a nevoilor; ea desemnează apariția unui pauperism care, deși de un gen nou, aduce cu sine un tragism al consumului așezat pe baze mult mai realiste. În cursul fazei II, prosperitatea economică, angajările cu normă întreagă și statul providențial par să poată asigura eliminarea pauperității prin ridicarea generală a nivelului de viață. Chiar dacă marea sărăcie subzistă, ea apare doar ca un fenomen rezidual, imaginea dominantă fiind „fluxul ce repune pe linia de plutire toate ambarcațiunile”. Această teză a evoluției
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
compromisului fordist, unic în istorie, stăteau sincronizarea salariilor reale (ale bărbaților) cu creșterea productivității și politicile monetare și fiscale naționale, anticiclice, care au condus la una dintre cele mai lungi perioade de creștere economică cunoscute de-a lungul vremurilor. Statul providențial keynesian a fost esențial pentru stabilizarea cererii consumatorilor și pentru extinderea drepturilor sociale înspre cetățenii obișnuiți, care, pentru prima oară, au avut acces la bunurile de larg consum. Din 1973 însă, „cercul virtuos” alcătuit din producția de masă și consumul
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
consumatorilor. Așa cum s-a arătat mai înainte, elementul-cheie al paradigmei producției fordiste a fost crearea posibilității de acces la consumul de masă pentru toți cetățenii de nivel mediu. Una dintre modalitățile de integrare a femeilor a fost prin intermediul extinderii statului providențial al lui Keynes. Femeile erau angajate pentru îngrijirea bătrânilor și a copiilor, ca surori medicale, profesoare sau pentru îndeplinirea altor servicii pentru persoane dependente. În același timp, femeile erau repartizate pe posturile cel mai puțin calificate din ierarhia serviciilor sociale
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
angajate pentru îngrijirea bătrânilor și a copiilor, ca surori medicale, profesoare sau pentru îndeplinirea altor servicii pentru persoane dependente. În același timp, femeile erau repartizate pe posturile cel mai puțin calificate din ierarhia serviciilor sociale, fiind astfel legate de statul providențial prin trei rânduri de lanțuri: ca lucrători în domeniul social, clienți ai acestui stat și consumatori ai serviciilor publice. În aproape toate țările industriale occidentale, serviciile publice au înflorit în perioada fordistă și acest lucru s-a dovedit a fi
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
1996). Profiturile mari se fac astăzi în zona circulației banilor și nu din producția materială. Drept rezultat, capitalul financiar a ajuns să domine economia globală. Separarea dintre capitalul financiar și capitalul dependent de teritoriu explică și criza actuală a statului providențial. În ciuda economiei globale „fără frontiere”, majoritatea bărbaților și femeilor continuă să depindă de solidaritatea și de „soarta comună” a societăților naționale. În fond, statul național a fost cel care a extins drepturile politice și la clasa muncitoare și i-a
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
dar nu depind de solidaritatea națională și nu împărtășesc „soarta comună” a țării. Ei sunt cei care investesc acum în bursele de valori pentru a-și asigura nivelul de trai ridicat la bătrânețe. Pentru acești membri ai societății, prevederile statului providențial keynesian au depășit termenul de garanție, deoarece nevoile lor sunt pe deplin satisfăcute, putând fi cumpărate de pe piața liberă. Prin urmare, drepturile cetățenești oficiale nu s-au schimbat, însă condițiile lor de aplicare au fost subminate de economia globală „fără
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
condițiile concurenței globale și a presiunii permanente pentru cel mai mic „preț unic universal”, logica economiei globale merge într-o direcție care va duce inevitabil la o ciocnire cu cea a compromisului social fordist. Din cauza triplei lor dependențe față de statul providențial (ca lucrători în domeniul social, clienți și consumatori), femeile sunt atinse în mod special de criza sistemului social. Ca rezultat al reducerii serviciilor publice, femeile sunt „pedepsite” în mai multe feluri. În primul rând, aceasta înseamnă că vor deveni din
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
putere existente. După cum s-a arătat mai înainte, statul nu mai funcționează conform logicii keynesiene, ci e condus de rațiunea concurențială. Aceste schimbări au produs o reorganizare fundamentală a însuși aparatului de stat. Departamentele care gestionau chestiunile asociate cu statul providențial al lui Keynes, cum sunt serviciile sociale, de ocupare a forței de muncă sau de sănătate, s-au demonetizat în favoarea valorizării departamentelor economice și financiare. Însă reorganizarea nu a slăbit, distrus sau marginalizat autoritatea statului, așa cum sugerează mare parte din
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
reorganizarea nu a slăbit, distrus sau marginalizat autoritatea statului, așa cum sugerează mare parte din literatura globalizării. Sigur, concentrarea exclusivă a atenției asupra declinului serviciilor publice ar putea părea că susține acest punct de vedere. Totuși, această viziune unilaterală asupra statului providențial a omis să țină seama de noile centre de putere care au apărut în cadrul statului și sunt legate strâns de interesele financiare și economice globale. Această reorganizare a statului a dat naștere unor lupte gigantice între cei care laudă forțele
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
sarcina de a face vizibile noile centre de disparitate structurală și strategică din cadrul societăților în rețea. Paradoxal, așa cum feministele germane nu mai resping cu totul statul drept aparat al controlului și dominației masculine 8, ci chiar se strâng în jurul „statului providențial patriarhal”, statul nu mai este o bază a suveranității și subiectul exclusiv al politicii interne și internaționale (Sassenxe "Sassen, Saskia", 1996; Strangexe "Strange, Susan", 1996). Acceptarea tot mai largă a statului ca vehicul al activităților feministe, începând cu anii ’80
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
1999; Langxe "Lang, Sabine", 1997; Kulawikxe "Kulawik, T.", 1991-1992). În ciuda diferențelor dintre discursurile, practicile și strategiile „feminismului de stat” și ale analizei germane a structurilor instituționale ale statului, ambele cadre rămân fidele conceptelor clasice de „stat național” și de „stat providențial” (Youngxe "Young, Gay", 1997; Demirovicxe "Demirovic, A.", Pühlxe "Pühl, K.", 1997). Atenția acordată permanent statului național poate fi explicată, în parte, prin atacurile crescânde la adresa serviciilor publice și prin creșterea gradului de privatizare începând cu anii ’80, care au afectat
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
explicată, în parte, prin atacurile crescânde la adresa serviciilor publice și prin creșterea gradului de privatizare începând cu anii ’80, care au afectat în principal femeile, în calitatea lor de clienți, de lucrători în serviciul public și de beneficiari ai statului providențial keynesian. Dacă autoritatea statului a intrat în declin în interiorul frontierelor proprii, în schimb statul național continuă să fie „ambalajul extern” al teritoriului național, asigurând cetățenilor obișnuiți influență politică și o cale de exercitare a drepturilor lor democratice. Drept urmare, statul național
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
cercetătorii feminiști (Patemanxe "Pateman, Carole", 1988; Nelsonxe "Nelson", 1990; Gordonxe "Gordon, L.", 1990; Fraserxe "Fraser, N.", 1990). Feministele au încercat să deconstruiască „statul social pe două canale” și au repus în discuție teoria și practica socială, pentru au reevalua statul providențial dintr-o perspectivă nouă, care să țină seama de gen (Nelson, 1990). Faptul că feministele au continuat să își concentreze atenția asupra statului național ca agent al schimbării, pentru a crea o „soartă națională comună”, neutră din punctul de vedere
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
ar trebui scoase la lumină și desființate. Standardele etice ale democrației se manifestă în aplicarea valorilor universale și a proceselor corespunzătoare care au conferit și conferă legitimitate democrațiilor statelor naționale moderne. Statele moderne, de exemplu cel de tip Rechtsstaaten*, statul providențial și statul securității naționale au ajutat la promovarea drepturilor omului, a dezvoltării și a securității umane. Totuși, trebuie să recunoaștem că nici unul nu a ajuns cu adevărat la idealul democratic, iar o privire atentă va scoate la iveală sectoare ascunse
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
adevăr, o atitudine ambiguă și revoluționară În raport cu principiul inteligenței ecosistemice și cu principiul antropic. Este vremea să examinăm mai Îndeaproape diferențele dintre contracultura gnostică și cultura elenistică. În Tanakh se proclamă cu tărie existența unei inteligențe ecosistemice totale și nefragmentate, providențială și bună, numită Dumnezeu. CÎt despre principiul antropic, el este afirmat În două relatări contradictorii ale Creației, dintre care prima (Gen. 1:26) ne spune că ființa omenească a fost creată pentru lumea aceasta, iar a doua (Gen. 2:5-20
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
și lumea pentru a le permite să se Întoarcă la starea lor dintru Început 44. Mai degrabă decît o Închisoare, un loc de pedeapsă ori un mormînt, trupul este așadar un instrument de eliberare și de mîntuire, voit prin Înclinarea providențială și binevoitoare a lui Dumnezeu 45. Crearea trupurilor a fost precedată de o „judecată dintîi”, care va fi urmată de multe altele 46. Judecata de pe urmă va marca și dispariția definitivă a corporalității 47; cînd totul i se va supune
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
47 9. În primul volum, cutremurul durează 45 de secunde 48; În cel de-al doilea, seismul s-a prelungit până la cifra exactă de 70 de secunde 49. Accepțiunea pe care i-o dă Raoul Girardet mitului Salvatorului ca erou providențial În Mituri și mitologii politice este pe deplin justificată. Acest mit politic reunește de altfel toate semnificațiile puse În joc de complexul fondator care ia naștere În jurul momentului 4 martie 1977. Indiferent de model, că e vorba de Cincinnatus, de
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
reunește de altfel toate semnificațiile puse În joc de complexul fondator care ia naștere În jurul momentului 4 martie 1977. Indiferent de model, că e vorba de Cincinnatus, de Alexandru, de Solon sau de Moise, chiar dacă Întruchipează puterea instituțională, sacerdotală, omul providențial apare Întotdeauna ca un luptător, ca un combatant. (ă) Pe de altă parte, fie că reinstaurează sau bulversează o ordine, fie că pune lucrurile În ordine sau anunță pe cel care va veni, personajul său se implică Într-o realitate
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
al Întunericului; datorită lui, ce va fi „după” nu va mai fi ca „Înainte”. Legendei sale Îi sunt asociate Întotdeauna aceleași imagini, aceleași simboluri ale verticalității, ale luminii.50 Girardet pune În evidență cvadruplul rol pe care-l joacă omul providențial, tipologie unde-l putem Încadra și pe Nicolae Ceaușescu: a) de salvator: acesta salvează nu numai oameni, ci și o Întreagă națiune, oferind exemplul său de curaj și dirijând operațiunile de salvare; b) de combatant: Ceaușescu luptă cu stihia și
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Ion UNGUREANU: Energia disperării sau Alexa Visarion 86 Horia BĂDESCU: Anton Pavlovici... Alexa 93 Sorin CRIȘAN: Alexa Visarion Pentru un teatru fără verdicte 95 Chris SIMION: Șansă 102 Gheorghe CEAUȘU: Alexa Visarion Omul și opera sa 104 Cristian NICULESCU: Întâlnire providențială 109 Laurențiu DAMIAN: Alexa Visarion Omul de teatru și film 113 Maria ZĂRNESCU: Sinusoida tensiunii caragialiene în filmele lui Alexa Visarion 115 Șerban MARINESCU: Rafinat și vulcanic... 121 Ștefan OPREA: Alexa Visarion, întâlnire cu filmul 122 Mircea FLORIAN: Un proaspăt
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
despre frumusețea iubirii diafane între bărbat și femeie, între ideal și concret, real și imaginar. În ceea ce privește omul social avem în față o personalitate marcată aptitudinal de deferență față de ceilalți, avându-și rădăcina în eleganța sufletească și spirituală. Gheorghe CEAUȘU Întâlnire providențială S-a întâmplat imediat dupa revoluție, la începutul anului 1990, și a însemnat pentru mine, aflat atunci într-o mare dilemă existențială,un moment important de reorientare. Adică, practic, o reluare a parcursului profesional, o reconsiderare a reperelor etice și
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
respectiv, subiectul filmului, scenariul, toate acestea având ca fundal atmosfera generală post-decembristă, plină de aerul tare al libertății, de speranțe, de optimism, realizez acum, privind în urmă, că în ceea ce mă privește, în acel moment, Alexa Visarion a fost omul providențial. Tânărul plin de energie, Alexa Visarion, mi-a indicat o ușă a cărei existență, până atunci, nici nu o bănuiam, iar deschiderea ei a însemnat dezvăluirea unei noi dimensiuni a creației artistice, cinematografice și nu în ultimul rând, scenografice. La
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
un om care are bucuria și plăcerea de a se strădui să trezească interesul tinerilor pentru meseria pe care o practică, lucru de care nu știam sau, mai bine zis, nu eram conștient. Astfel încât, sub oblăduirea aceluiași Alexa Visarion, omul providențial pentru existența mea profesională, am devenit doctorand, în încercarea de a defini ce au în comun cele două manifestări scenografice, în teatru șiîn film, care, uneori se contopesc în activitatea profesională a aceleiași persoane, exact ca în cazul domniei sale care
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]