1,374 matches
-
siliștile intravilane. Se cultivau pruni, nuci, meri, gutui, cireși, zarzări, avrami, corcoduși, pruni. Pentru plantare, se foloseau puieți răsădiți din rădăcinile pomilor ajunși la rod. Pericolul principal pentru livezi îl constituie brumele târzii de primăvară, datorită cărora nucii, cireșii și prunii cad, an de an, victime brumei. Merii dețin o pondere de 12 % din totalul pomilor fructiferi din comună, prunii 31%, cireșii și vișinii 13%, perii 9%, caișii și zarzării 5%, restul fiind ocupat de ale specii de pomi. Întâlnim în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
din rădăcinile pomilor ajunși la rod. Pericolul principal pentru livezi îl constituie brumele târzii de primăvară, datorită cărora nucii, cireșii și prunii cad, an de an, victime brumei. Merii dețin o pondere de 12 % din totalul pomilor fructiferi din comună, prunii 31%, cireșii și vișinii 13%, perii 9%, caișii și zarzării 5%, restul fiind ocupat de ale specii de pomi. Întâlnim în plantațiile de la Oncești și Dealu Perjului soiuri de măr cum ar fi „Ionathan’’, „Parmen auriu’’, „Delicios auriu’’, „Delicios roșu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pe comună. Ca soiuri de gutui amintim „Campion’’, „De Huși’’, „De Moșna’’ și „De Ploiești’’. Pe suprafețe mici se cultivă zmeurul și căpșunul. Fructele proaspete ale acestora sunt alimente indispensabile prin conținutul bogat în fructoză, vitamine și săruri minerale. Cultura prunului deține un procent de peste 31% din totalul pomilor fructiferi. Prunii oferă materie primă pentru prepararea diferitelor băuturi, gemuri și dulcețuri. Pentru iarnă, prunele erau pregătite în cuptor sau pe loznițe, unde erau uscate și afumate. La sfârșitul sec. al XIXlea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
De Moșna’’ și „De Ploiești’’. Pe suprafețe mici se cultivă zmeurul și căpșunul. Fructele proaspete ale acestora sunt alimente indispensabile prin conținutul bogat în fructoză, vitamine și săruri minerale. Cultura prunului deține un procent de peste 31% din totalul pomilor fructiferi. Prunii oferă materie primă pentru prepararea diferitelor băuturi, gemuri și dulcețuri. Pentru iarnă, prunele erau pregătite în cuptor sau pe loznițe, unde erau uscate și afumate. La sfârșitul sec. al XIXlea, livezile de pruni ocupau în comuna Oncești o suprafață de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
procent de peste 31% din totalul pomilor fructiferi. Prunii oferă materie primă pentru prepararea diferitelor băuturi, gemuri și dulcețuri. Pentru iarnă, prunele erau pregătite în cuptor sau pe loznițe, unde erau uscate și afumate. La sfârșitul sec. al XIXlea, livezile de pruni ocupau în comuna Oncești o suprafață de 23,50 ha. Din diferitele soiuri de prune se prepara o țuică de bună calitate, distilată de două ori. Cunoscută localnicilor era și metoda fierberii prunelor, cireșelor, vișinelor, zarzărelor, până se obținea o
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
scop, au amenajat în curte o „casă” din rogojini cât o cameră, în care au adunat toate cele necesare unui interior de locuit: pat, masă, scaune, sobă, lăicere, plapumă, pernă, lampă, găleată ș.a. În fața casei, din rogojini, au plantat un prun de ramurile căruia au atârnat fructe, colaci, haine și încălțăminte. După ce preotul din sat a făcut slujba de sfințire a lucrurilor și a mesei cu pomană, toate acestea s-au dat de pomană cu colac și lumânare celor mai săraci
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
comuna Oncești avea o populație de 1.536 de locuitori, din care 106 erau știutori de carte. Numărul contribuabililor era de 382, cel al caselor de 428. Vița de vie se cultiva pe o suprafață de 253 ha, livezile de pruni ocupau 24,75 ha. Comerțul era practicat de către 6 oameni (din care 5 români și un evreu) cu 6 stabilimente comerciale (din care 4 crâșme). Contribuabilii plăteau dări în sumă de 10.843 lei și 46 bani. Din recensământul efectuat
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
format din 2 lingurițe cu vâsc la 250 ml apă. Se lasă la macerat 8 ore și se bea În 2 reprize: jumătate dimineața și jumătate seara. O cură durează 20-30 de zile. Se folosește numai vâscul de măr, păr, prun, brad și stejar. Infuzie cu usturoi, 80 g bulbi pisați, În 250 ml apă În clocot. Se bea În cursul unei zile. Se face o cură de 20-30 de zile. Suc de ceapă, 100-200 g pe zi sau sub formă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
vacii, coarne, cornuți, drăcilă, drobiță, gălbenele, frunze de gutui, rădăcini și tulpini de holeră, Închegătoare, leuștean, sâmburi de măsline, mătrice, mentă, flori de liliac, lumânărica Domunului, sâmburi de măsline, rugi de mure, frunze de nuc, otrățel, păiuș, pelin, coajă de prun, sunătoare, rădăcini și coajă de porumbar, de porumbele, de potroace, frunze și păstăi de salcâm, secărică, rădăcină de stânjenei, coajă de stejar, frunze și semințe de stevie, talpa gâștei, troscot, coajă de ulm, urzică moartă, cercei de viță de vie
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
rădăcini de căpșuni În borș, cu dumbrovnic, rădăcini de tătăneasă și de Închengățică, cu rădăcini de turta lupului, dat prin răzătoare și amestecat cu miere de albine; cu untdelemn, cu fiertură de țărnă de la rădăcina unui corcoduș sau a unui prun; cu rachiu și frunze de bujor roșu, În care s-a plămădit rădăcină de rodie; cu vin roșu fiert cu cărbune, cu sare sau scorțișoară. Ceaiuri din frunze de barba ursului, cozi de bostan, rădăcini de brăileancă, de bujor roșu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Deasemenea se făceau băi cu fierturi din căline și semințe de cânepă sau din pălămidă și limba oii, de iarbă grasă, de sporici (buruiana de boală), de frunze și ramuri de alun, plop, cățușnică, corn, de mierea ursului, boz, urzică, prun, păr, măr. La adulți, anemia era tratată cu rachiu de drojdie În care s-a plămădit rădăcină de tătăneasă, câte un păhărel În fiecare dimineață, pe nemâncate, cu rachiu În care s-a plămădit vâsc, de măr sau de păr
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de foliculină. Tratamente: Ceai cu flori albe de brebenel, bujor alb, bună dimineața albă, frunze de cireș, de clopoțel, coada cocoșului, coada șoricelului, crin alb, curpen alb, dediței, volbură albă, lăcrămioare, liliac alb, nalbă albă, pătrunjel, pelinul calului, frunze de prun alb, poala albă, floare albă de salcâm, poala Maicii Domunului, de secară, de soc, de spin cu floare albă, sulfină albă, trandafir alb, trifoi alb, urzică moartă albă. Spălături cu fiertură de orez, de flori de bujor și de salcâm
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
balegă caldă de vaci muiată uneori cu lapte dulce crud; cu cartofi cruzi pisați; cu ciuperca numită "bășica porcului"sau cu prahaghiță. De mare eficiență sunt spălările cu leșie și ungerile cu fiere de porc, cu lut de la rădăcina unui prun, de lângă izvoare sau de lângă o fântână, cu mătasea broaștei, mătreață de baltă, argilă, mușchi de fântână, puf de papură amestecat cu grăsime de porc, cu lapte dulce sau prăjit În ulei; cu seu de oaie nesărat și amestecat cu frunze
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
calapăr, cel pierit, șovârv, cu flori de ciuboțica cucului amestecate cu spumă dulce, rouă de laur, zeamă de lemnie, lemnul Domnului, cu mlădițe de măr dulce, mentă neagră uscată și măcinată, cu pelin amestecat cu smântână proaspătă, din pământ de la prun negru. Alifii din lapte dulce și sămânță de cânepă pisată, din fasole negre arse, pisate și amestecate cu smântână sau din lemn uscat (de tei, mai ales), râșnit și amestecat cu spumă de lapte nefiert. Se mai ung beșicuțele cu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
alb, curcubețică, stroh de fân, frunze de hrean, mere pădurețe feliate, nalbă de fereastră, pătlagină, pelin, sunătoare macerată În untdelemn, praf de praghiță și cu fiertură de mușețel. Alifii cu albuș de ou, praf de cărbune de tei, clei de prun, ceapă coaptă și ceară de albine, miere, pătlagină și propolis; cu sacâz, tămâie și ulei; cu miez de lămâie, mămăligă caldă, seu de oaie; cu smântână, unt de oaie, ulei crud, untură de porc nesărată, de gâscă, cu var de pe
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
la care se adaugă mămăligă fierbinte. Legători cu ipsos și cu caș dulce de oaie, ca să nu se umfle locul afectat; cu făină de secară făcută pastă, cu grăsime de porc, lână de oaie nespălată, cu pământ de la rădăcina unui prun, cu miere de albine, cu smântână și seu de oaie, cu captalan, holeră, tătăneasă (cel mai bine), cu mentă, mutătoare, otrățel. Aceste plante se amestecă cu tărâțe de grâu sau cu hoștină de stupi. Oblojeli cu păr de capră roșie
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
sau de sânzâiene. Oblojeli cu frunze de brusture pisate, ceapă prăjită, buruiana cinci degete, huște cu borș, ovăz fiert, cu faptnic, lumbricărică de munte, coji de pădurețe și pădurețe coapte. Comprese cu argilă sau cu lut luat de la rădăcina unui prun. Alifii din rădăcini de odolean cu ulei, usturoi pisat cu ceară de albine curată sau cu seu de oaie. În caz de amețeală cauzată de intoxicație cu monoxid de carbon datorită unei sobe defecte: Se deschid ușile și geamurile, iar
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
săivanul în care, cu puține amenajări, la vremuri de restriște, putea să mai locuiască încă o familie - totul fiind acoperit cu tablă zincată, podit, dușumăluit... Dar s‐au risipit în numele și pentru zeul care a iubit recolta viilor și a ... prunilor, după cum s‐ a risipit însuși omul, nepotul în cauză. A rămas doar corpul principal al caselor în care locuiesc... văduva nepotului, copii lor, nepoții... mulți, mulți pentru un spațiu care s‐a părăduit... Acolo la Priponeștii de Sus se află
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
nimic, de la nimeni. Cine ar fi bănuit că după o iarnă blândă, blândă, dar seacă, vom avea pământul atât de neprietenos și rece încât nu-i bine încă de semănat porumbul. Tot așa, nu găsim rod la caise, zarzăre și prun pentru că mugurele de rod a înghețat. La via nobilă ochiul de rod e și el mort, iar florile de primăvară n-au avut și nu au nectarul necesar încât stupii sunt fără vreun fel de adunătură iar albinele-s rele
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
de plantă la 250 ml apă (la temperatura camerei). Se lasă opt ore la macerat și se bea în două reprize din care jumătate seara la culcare într-o cură, ce durează 20-30 zile. Se utilizează vâscul de măr, păr, prun, brad și stejar. Atenție! Cel de salcie este contraindicat fiind toxic. Allium sativum (usturoi). Datorită substanțelor antibiotice (!) are acțiune antimicrobiană. Se folosește astfel: 80 g bulbi (căței) pisați se pun în 250 ml apa în clocot dintr-un vas curat
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
lingură la cană, din care se bea de trei ori pe zi. Radix gei (rădăcină de cerențel). Decoct din două lingurițe la cană, ce se bea pe stomacul gol. Efectul ceaiului crește în amestec cu mentă, mușețel și sunătoare. Fructus pruni spinosi (fructe de porumbar). Se bea 2-3 căni pe zi din decoctul cu o linguriță la cană. Folium fragariae, Rubi fruticosi și Rubi idae (frunze de frag, mur și zmeur). Este mult mai ușor de suportat având gust aromat, plăcut
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
ocupația locuitorilor (Harabagiilor, Cojocarilor, Bărbierilor) străzi care poartă numele animalelor, insectelor și păsărilor proprii zonei luate în studiu (Aleea Berzei, strada Mioriței, strada Albinei), desemnări de arbori, pomi fructiferi și diferite plante specifice locului (Aleea Castanilor, Aleea Teilor, străzile Florilor, Prunului, Salcâmului, Sulfinei etc.), denumir i ca re provin de la accidente sau caracteristici ale terenului (strada Perla, Punții, Aleea Scurtă), nume de ape/hidronimie ( strad a Ji jiei, Prutului), nume geografice provenind de la provinciile României (strada Ardeal, Bucovinei, Crișanei etc.), denumiri
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
han plin de evrei, aflați în drum spre Iași , pentru serbarea Ispășirii. Pe la 2 noaptea plecară din Vaslui spr e Iași. Peisajul le devine încântător, dimineața. „O vale închisă între dealuri acoperite cu păduri și livezi de pomi - aluni, meri, pruni încărcați de rod. Caprifolia și hameiul se cățărau pe copaci. Florile multe, dau locului un farmec deosebit . Ur căm culmile în strigătele sălbatice ale surugiilor care-și îndemnau astfel caii la drum. Urcăm o vale împădurită”. Apoi platoul accidentat al
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
să pășești cu evlavie în casa pe care au sfințit-o dragostea, sufletul și căldura inimii și truda mâinilor Eugeniei Buraga” . Cu acest prilej reporterul remarca că vechii zidiri adăugându-i se pridvor sau vestibul, acesta „ a cuprins și un prun lăsat în voia lui să treacă prin acoperișul ce l-a incorporat” . Clădirea era ”una dintre puținele case din bârne care au mai rămas prin împrejurimi.” dulce spune: ,, Ba nu, la aritmetică! “ Domnul inspector Ciubotaru de la Județeana Vaslui a tresărit
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
de emoție: ,, Omule! Ești rugat să pășești cu evlavie în casa pe care au sfințit-o dragostea, sufletul și căldura inimii și truda mîinilor Eugeniei Buraga “. Casei i-a fost adăugat, se vede, acest vestibul care a cuprins și un prun, lăsat în voia lui să treacă prin acoperișul ce l-a încorporat. După o vreme, Costache Buraga se întoarce tot în fugă. Se oprește cu o respirație incredibil de calmă - parcă ar fi făcut doar cîțiva pași - se scuză încă
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]