1,976 matches
-
iunie 1928, sub direcția lui Mihail Velea. Redactată în întregime de director, publicația cuprinde proza de înrâurire orientala, traduceri, mai ales texte de înțelepciune din literaturi orientale, dar și din studii de istoria religiilor și a artelor, economie politică și psihanaliza, la care se adaugă culegeri de folclor, precum și cronici, note, comentarii, informații literare și culturale. Eclectica sub raportul domeniilor de interes, pusă în primul rând în serviciul propagandei culturale, revista beneficiază totuși de un stil unitar al redactării, caracterizat în
REVISTA MEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289231_a_290560]
-
i se asociază poziții (și inconsecvențe) - Paul Valéry, Stéphane Mallarmé, ca precursori ai „criticii profunzimilor” sau ai grupării „Tel Quel”. Relația autor-operă e urmărită apoi la Roland Barthes, Hans Robert Jauss, Gérard Genette, ca și prin „recuperarea” autorului în „laboratoarele psihanalizei” (Freud, Marie Bonaparte, Charles Baudouin, Marthe Robert ș.a.) până la Jacques Lacan. În această etapă „autorul”, aparent „recuperat”, rămâne încă prizonierul altor determinări. Abia cu Roland Barthes și cu „școala geneveză” (îndeosebi cu Jean Starobinski) S. stabilește o afinitate de concepție
SIMION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289682_a_291011]
-
ca o consecință firească a demitizării. Individul își asumă existențial datele scenariului tradițional, actualizând, la nivelul conștiinței, vechile mituri, al căror conținut semantic rămâne intact. Odată cu Augustin, anticristologia devine practic o cufundare a individului în adâncul propriului său inconștient, o psihanaliză avant la lettre, o introspecție soteriologică, un exercițiu spiritual, o mistagogie cristică. Toți credincioșii pot să devină anticriști - formând marea armată a Anticristului - în măsura în care faptele lor negative contrazic flagrant învățătura Mântuitorului. Din această perspectivă, noțiunea de „schismă” suferă o extindere
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
titlul unui volum - livrează, într-o enunțare neconvențională, productiv contrariantă, un mesaj de un umanism autentic, asumat prin aprofundarea lucidă a omenescului, până la sondarea ascunzișurilor abisale. S-a vorbit, între altele, de compatibilitatea unor abordări ale lui S. cu patrimoniul psihanalizei, dar și de un discurs descriptiv, narativ, uneori greoi, chiar „hirsut” (Al. Cistelecan), aproape prozastic. Bogata imagerie pusă în operă este de o imprevizibilitate cu totul excepțională: pestriță și entropică, deseori de factură avangardist „absurdă”, ceea ce ar autoriza părerea că
SIMIONESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289685_a_291014]
-
îngr. și postfața trad., pref. Constantin Noica, București, 1982, Omul și cele trei etice ale sale (în colaborare cu Solange Mailly-Nesle și Basarab Nicolescu), postfața trad., Iași, 1999, Principiul antagonismului și logica energiei, postfața trad., Iași, 2000, Universul psihic. Sfârșitul psihanalizei, postfața trad., Iași, 2000; Al. Dumas-fiul, Trei oameni tari, Iași, 1992 (în colaborare cu M. Cosmescu-Delasabar); Henri Bergson, Evoluția creatoare, introd. trad., Iași, 1998; Benjamin Fondane, Ființa și cunoașterea. Încercare asupra lui Lupașcu, pref. Michael Finkenthal, Eseu despre Lupasco, postfața
SORIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289800_a_291129]
-
după depășirea Începutului, a fost stabilirea cadrului Psihologiei Morale. Spre deosebire de Psihologia Generală, Psihologia Morală vede și Înțelege persoana umană sub aspectul valorilor morale, fiind prin aceasta, În primul rând, o psihologie a supraeului. Ea vine să continue și să completeze psihanaliza, Înfâțișându-se, În raport cu aceasta, ca un domeniu independent, bine conturat. Psihanaliza este o psihologie a Inconștientului, pe când Psihologia Morală este o psihologie a Supra-Eului. Aceasta din urmă are alte principii, vede persoana umană ca subiect al conștiinței și Înlocuiește adesea realitatea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Psihologia Generală, Psihologia Morală vede și Înțelege persoana umană sub aspectul valorilor morale, fiind prin aceasta, În primul rând, o psihologie a supraeului. Ea vine să continue și să completeze psihanaliza, Înfâțișându-se, În raport cu aceasta, ca un domeniu independent, bine conturat. Psihanaliza este o psihologie a Inconștientului, pe când Psihologia Morală este o psihologie a Supra-Eului. Aceasta din urmă are alte principii, vede persoana umană ca subiect al conștiinței și Înlocuiește adesea realitatea cu transcendența. Psihanaliza insistă pe trecutul persoanei, pe când Psihologia Morală
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
aceasta, ca un domeniu independent, bine conturat. Psihanaliza este o psihologie a Inconștientului, pe când Psihologia Morală este o psihologie a Supra-Eului. Aceasta din urmă are alte principii, vede persoana umană ca subiect al conștiinței și Înlocuiește adesea realitatea cu transcendența. Psihanaliza insistă pe trecutul persoanei, pe când Psihologia Morală pe idealurile persoanei proiectate În viitor. Pe aceste baze am Încercat să organizez cursul de Psihologie Morală. Această lucrare caută să răspundă Întrebării „Ce este omul?”, prin descifrarea semnificației naturii interioare a subiectivității
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
care are ca obiect atât Eul, cât și Supra-Eul. Prin aceasta ea Își va concentra studiul său asupra cunoașterii valorilor morale din care persoana construiește propriile sale sentimente morale. În felul acesta, Psihologia Morală se Înfățișează ca un domeniu complementar Psihanalizei, care are ca obiect Inconștientul, iar ca domeniu de cunoaștere pulsiunile. Nu trebuie Însă trasată o demarcație netă, absolută, Între Psihanaliză și Psihologia Morală. Ele, deși individualizate, sunt complementare, Întrucât ambele au ca obiect al cunoașterii omul. Existența a două
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
din care persoana construiește propriile sale sentimente morale. În felul acesta, Psihologia Morală se Înfățișează ca un domeniu complementar Psihanalizei, care are ca obiect Inconștientul, iar ca domeniu de cunoaștere pulsiunile. Nu trebuie Însă trasată o demarcație netă, absolută, Între Psihanaliză și Psihologia Morală. Ele, deși individualizate, sunt complementare, Întrucât ambele au ca obiect al cunoașterii omul. Existența a două psihologii pentru același obiect demonstrează, de fapt, că natura obiectului lor este dublu polarizată. Acest lucru Îl simte și-l spune
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Această dimensiune morală a persoanei a creat personalismul, care este doctrina morală și socială ce afirmă primatul persoanei, distingând-o, prin aceasta, În mod clar, de individ. Personalismul se opune individualismului (C. Rădulescu-Motru, Ch. Renouvier, M. de Unamuno, N. Mărgineanuă. Psihanaliza, fiind o psihologie a Inconștientului, pune În prim-plan nevoia satisfacerii dorințelor pulsionale În raport cu principiul plăcerii, cu principiul constanței și cu principiul realității. Ea este o psihologie a realului. Psihologia Morală, fiind o psihologie a Supra-Eului, pune În prim-plan
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
perversiunile, au aceeași sursă, deși acest aspect este un paradox. Totul depinde de natura Eului moral și de raporturile care se stabilesc, În cazul persoanei respective, Între Inconștientul pulsional și Supra-Eul, așa cum vom vedea În continuare. Natura eului moral Așa cum psihanaliza este „psihologia Inconștientului”, la fel Psihologia Morală este „psihologia Supra-Eului”. Prima se ocupă de analiza și dinamica pulsiunilor primare ale Inconștientului, cea de-a doua de valorile și virtuțile morale ale Supra-Eului. Eul este instanța personalității situată Între Inconștientul pulsional
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
aspecte care au o deosebită importanță: conștiința morală În raport cu Supra-Eul și pulsiunile primare În raport cu Inconștientul. Obiectul Psihologiei Morale Îl reprezintă, În primul rând, conștiința morală și formele ei de manifestare, pe când pulsiunile primare constituie, În principal, obiectul de studiu al psihanalizei. Este absolut clar că, din punct de vedere al organizării aparatului psihic, Eul este instanța personalității dispusă Între cele două zone de presiune mai sus menționate. El nu poate controla și nici nu poate percepe, În mod direct, concret, aceste
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Încât trebuie să admitem faptul că Eul este polul personalității prin intermediul căruia se manifestă atât Inconștientul, cât și Supra-Eul. Semnificația și funcțiile acestor instanțe sunt Însă diferite, chiar opuse, atât În ceea ce privește conținutul lor, cât și funcțiile pe care le Îndeplinesc. Psihanaliza le numește Inconștientul pulsional și Supra-Eul moral. Poate că, din punctul de vedere al Psihologiei Morale, este mult mai potrivit să se vorbească despre Inconștientul pulsional, sediu al pulsiunilor și nevoilor primare, fundamentale, de ordin biologic, și despre Inconștientul spiritual
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
despre Inconștientul pulsional, sediu al pulsiunilor și nevoilor primare, fundamentale, de ordin biologic, și despre Inconștientul spiritual, sediu al valorilor morale. Acesta este un punct de vedere care ni se pare mai potrivit acestei discipline, comparativ cu terminologia utilizată de către psihanaliză. Aspectele menționate ne obligă să privim mai atent Eul și, În special, să Încercăm a-i descifra particularitățile sale În sfera Psihologiei Morale. Considerat ca „nucleu” al personalității, Eul are o dublă structură. Pe de o parte, el este imaginea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
concomitent și expresia caracterului unei persoane. El este cel care reprezintă marca specifică a acesteia. Prin aceasta devine evident faptul că Eul moral are o conotație aparte, În raport cu Eul personal, la care se face refere În Psihologia Generală sau În Psihanaliză. Definit și determinat prin endon, Eul moral poate fi identificat cu „daimonionul” lui Socrate, cu „imperativul categoric” al lui Kant, cu „maestrul interior” al lui Malebranche și chiar cu „impulsul vital” al lui Bergson sau cu „hormé”-ul lui von
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ceilalți. Raporturile morale negative sunt reprezentate, de regulă, prin stări conflictuale. Spre deosebire de conflictul psihologic, care este exterior, conflictele morale sunt interioare, ele fiind probleme ale conștiinței morale. Din acest motiv ele apar ca o „ciocnire” Între Eu și Supra-Eu. În comparație cu psihanaliza, În cazul Psihologiei Morale, se poate spune, că ceea ce reprezintă pentru prima complexele, reprezintă pentru cea de-a doua, conflictele morale. Asupra acestei probleme vom mai reveni. 3 PRINCIPIILE PSIHOLOGIEI MORALE Starea fundamentală a persoanei umane Condiția fundamentală, ca dat
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
umană. Evenimentele vieții exterioare, dar și dorințele noastre, asaltează permanent Eul, În asemenea măsură Încât este practic imposibil, cu excepția unor anumite personalități deosebit de puternice, de a-ți păstra o stare de echitimie, de liniște sau de echilibru sufletesc. În domeniul psihanalizei, S.Freud a descris și a analizat „mecanismele de apărare ale Eului” În legătură cu dinamica pulsiunilor Inconștientului. Studiul persoanei morale a pus În evidență existența, cu caracter complementar, a mecanismelor de apărare mai sus menționate, un grup de funcții pe care
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
apar În corelație cu principiile sau legile care guvernează domeniul Psihologiei Morale și ele reglementează raportul dinamic dintre acțiunile pe care Supra-Eul le exercită asupra Eului, precum și răspunsurile acestuia la ele, așa cum vom arăta În continuare. Ca și În cazul psihanalizei și În sfera psihologiei morale există anumite legi sau principii legate, de data aceasta, de organizarea și funcționarea Supra-Eulul moral, a Eului personal și a raporturilor care se stabilesc Între acestea. Aceste principii sunt conforme cu natura și cu dinamica
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
realizeze, să-l atingă. În conformitate cu acest principiu, Eul personal caută să se desprindă de rigorile impuse de către realitatea obiectivă externă a lumii, dar, concomitent, și de condiția sa subiectivă, pentru a le depăși. Acest principiu se opune principiului realității din psihanaliză. 2. Principiul expansivității În virtutea acestui principiu, orice persoană caută să se autodepășească, să se autorealizeze, să fie altfel, mai mult și dincolo de ceea ce este ea de fapt. Acest principiu este Înrudit cu principiul idealului și se opune principiului constanței din
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Principiul expansivității În virtutea acestui principiu, orice persoană caută să se autodepășească, să se autorealizeze, să fie altfel, mai mult și dincolo de ceea ce este ea de fapt. Acest principiu este Înrudit cu principiul idealului și se opune principiului constanței din sfera psihanalizei. 3. Principiul autorității și al dominanței În conformitate cu acest principiu, fiecare individ caută să dobândească un rang, o poziție sau un statut superior, impunându-se, În felul acesta, ca diferit În raport cu ceilalți și dorind să-i domine și să-i conducă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
se poate pune de acord cu lumea, cu ceilalți, este o existență conflictuală, eșuată, dependentă etc. Am preferat să denumim acest tip existență nevrotică. Menționăm Însă faptul că ea nu are aceeași semnificație ca a nevrozelor, În psihiatria clinică, În psihanaliză sau psihopatologie. Existența nevrotică este modul de viață al omului vulnerabil, al persoanei expuse la acțiunea traumatizantă, frustrantă, a evenimentelor vieții. Este modelul de a fi al persoanei neprotejate În fața situațiilor de eșec, a persoanelor care nu pot face față
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
persoane va avea urmări fie imediate, de tip reactiv, fie la distanță În timp, manifestate prin atitudini psiho-morale de o factură particulară. Reacțiile la frustrare au fost studiate de noi cu altă ocazie. Ele reprezintă teme ale psihopatologiei sau ale psihanalizei. Ne vom ocupa În continuare de atitudinile psiho-morale, legate de frustrarea Eului. Atitudinile psiho-morale ale Eului frustrat se dezvoltă În timp. Ele Își au originea În frustrări vechi ale acestuia, constituindu-se În timp sub forma unor conduite sau atitudini
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
vedere al concepției psihanalitice privind organizarea aparatului psihic, cu Inconștientul pulsional. - Etajul mediu, care corespunde experiențelor mintale, În raport cu realitatea directă cu care este confruntată imediat persoana umană. Din acest motiv, nivelul mediu de organizare corespunde, din punctul de vedere al psihanalizei, cu Eul conștient. - Etajul superior, care este depozitarul spontaneității dobândite, superioare, al valorilor și virtuților morale. Din punctul de vedere al psihanalizei, acest nivel corespunde Supra-Eului moral sau, În spiritul Psihologiei Morale, cu Inconștientul spiritual, care are rolul de a
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
este confruntată imediat persoana umană. Din acest motiv, nivelul mediu de organizare corespunde, din punctul de vedere al psihanalizei, cu Eul conștient. - Etajul superior, care este depozitarul spontaneității dobândite, superioare, al valorilor și virtuților morale. Din punctul de vedere al psihanalizei, acest nivel corespunde Supra-Eului moral sau, În spiritul Psihologiei Morale, cu Inconștientul spiritual, care are rolul de a coordona și cenzura actele Eului conștient, conform cu normele morale. Aceste aspecte pot fi văzute În schema de la pagina 74. E. Dupréel recunoaște
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]