1,943 matches
-
somatofizice, psihologice și caracteriale. În această privință, lucrurile sunt bine stabilite. Psihologia Morală urmărește Însă delimitarea unor tipuri morale de personalitate care, departe de a schimba sau de a contrazice tipurile psihologice, le aduc o completare, prin sublinierea raportului dintre psihic și moral. Tipurile caracteriale sunt limitate de către mulți specialiști, cadrele tipologice despre care unii autori cred că răspund intențiilor Psihologiei Morale. După părerea acestor specialiști, tipurile caracteriale răspund necesităților de a explica tipurile morale. Trebuie să admitem că lucrurile sunt
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
caracteriale răspund necesităților de a explica tipurile morale. Trebuie să admitem că lucrurile sunt mult mai nuanțate și că este absolut necesar, pentru definirea și delimitarea acestor tipuri de personalitate, să se aibă În vedere, În primul rând, corelația dintre psihic și moral, iar În al doilea rând, să vedem care este diferența dintre tipurile psihologice și tipurile morale. Se impune o precizare, mai exact, o delimitare Între tipurile psihologice și tipurile morale. Tipurile psihologice iau În considerare aspectele corelate somato-psihice
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de vindecare. Puterea fatală a prejudecățiitc "Puterea fatală a prejudecății" Avem datoria de a combate În permanență obiceiurile și prejudecățile adânc Înrădăcinate, fapt care necesită multă răbdare, statornicie și perseverență pentru a izbândi. Obișnuința exercită o puternică influență atât asupra psihicului, cât și asupra constituției fizice. A da uitării deprinderile Învățate și a ne angaja noi Înșine În studiul acelor lucruri care, la prima vedere, par imposibil de realizat constituie o sarcină foarte dificilă și care necesită o hotărâre desăvârșită. Oamenii
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
somatice. Cap. 33: Psihoigiena deficienților. Cap. 34: Psihoigiena persoanelor instituționalizate. Secțiunea V: Aspectele interdisciplinare ale Igienei mintale. Cap. 35: Educația și Igiena mintală. Cap. 36: Aspectele medico-legale, medico-psihopedagogice și morale ale Igienei mintale. Cap. 37: Expertiza medico-legală psihiatrică a bolnavilor psihic și a deficienților. Cap. 38: Recuperarea bolnavilor psihic și a deficienților. Cap. 39: Modelul social și Igiena mintală. Cap. 40: Utopii în domeniul Igienei mintale. Bibliografie. Cuvânt înainte la ediția a II-a Apariția în viața unei societăți a unor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
una dintre cele mai importante ale antropologiei medico-psihologice (Christian, V.E. Gebsattel, F. Laplautine, Cl. Herzlich). Pornind de la om, obiectul igienei mintale este extins cu predilecție, ca specializare, către sănătatea mintală. A. Porot definește starea de sănătate mintală ca fiind „aptitudinea psihicului de a funcționa într-un fel armonios, agreabil, eficace, atunci când circumstanțele îi permit, făcând față cu suplețe la situațiile dificile și menținându-și echilibrul dinamic”. Sănătatea mintală este echivalentă cu starea de normalitate psihică și constituie condiția esențială a existenței
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
care vizează prevenirea apariției unor boli psihice; profilaxia secundară, care cuprinde măsurile ce tind să scurteze evoluția clinică și să diminueze consecințele bolii psihice; profilaxia terțiară, având ca scop readaptarea socială sau recuperarea complexă, familială, socială și profesională a deficientului psihic. Postulatul de la care pleacă orice acțiune de igienă mintală îl constituie faptul că sănătatea mintală reprezintă indicatorul stării de normalitate a unei societăți și că aceasta poate fi alterată de factorii perturbatori care o influențează negativ (E. Fromm). Primul act
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
acest sens, boala psihică este o dezorganizare a aparatului psihic al personalității. Concepția lui H. Ey, cunoscută sub numele de teoria organo-dinamistă, enunță patru teze principale privind boala psihică: a) teza psihologică consideră boala mintală ca fiind implicată în organizarea psihicului; se apreciază că boala mintală trebuie, în sensul acesta, să fie interpretată ca o „imagine inversă a evoluției psihice”; ea nu are rol creator, ci eliberator al unor funcții și manifestări psihice mascate sau larvate; b) teza fenomenologică susține că
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
trebuie să considerăm devianța ca anormalitate sau dacă anormalitatea este o formă de devianță. Referitor la problema anormalității am mai discutat și nu vom reveni. Anormalitatea presupune o tulburare de ordin structural sau funcțional a organismului, a corpului sau a psihicului, pe când devianța presupune o tulburare de funcționalitate a relațiilor sociale. Devianța este o diminuare a competenței sociale, a capacității de adaptare socială a individului, pe când anormalitatea este o diminuare a capacităților somatice și psihice ale individului, ambele judecate astfel de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
reprezintă o acțiune complexă de îngrijire a omului ce are în vedere valoarea acestuia ca „ființă” și ca „viață”. Acest tip de îngrijire este aplicat pe tot parcursul vieții individului, dar în mod diferențiat, în raport cu necesitățile și potențialul somatic și psihic ale fiecărei vârste sau etape de viață. Rolul acestei îngrijiri revine medicinei. Îngrijirea medicală se desfășoară diferențiat, în două direcții precise: medicina preventivă și medicina curativă. Medicina preventivă sau profilaxia are ca obiectiv starea de sănătate a omului și se
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
umanistă. Sursele psihoprofilaxiei Igiena generală Profilaxia bolilor Medicina preventivă Medicina socială Psihologia generală Psihologia socială Psihoprofilaxia Formele psihoprofilaxiei Psihoprofilaxia primară (prevenția) Psihoprofilaxia secundară (terapia) Psihoprofilaxia terțiară (recuperarea) Obiectivele psihoprofilaxiei Omul sănătos psihic Bolnavul psihic Convalescentul Bolnavul cronic Stările defectuale Deficientul psihic Tabelul de mai sus reproduce sursele acțiunii de psihoprofilaxie, formele acesteia, precum și obiectivele asupra cărora este centrată această acțiune. Capitolul 30 Psihoigiena bolilor psihice (I) 1. Boala și reacțiile bolnavului față de boală După Leriche, boala se definește prin trei aspecte
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sindromul neuroleptic extrapiramidal; abuzul terapeutic; automedicația. 4. Traumatismul internării Orice formă de tratament este resimțită ca o povară pentru bolnav. În plus, la bolnavul psihic aplicarea tratamentului întărește ideea că „fiind necesar un tratament, individul este în mod sigur bolnav psihic”, fapt care-i creează o anumită stare complexuală. Al doilea aspect, mult mai important decât primul și care nu poate fi mascat, este situația internării pentru tratament și îngrijire sub supraveghere medicală într-un spital de psihiatrie. Dacă tratamentul jenează
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
restaurării funcțiilor alterate prin boală, ci și, în egală măsură, și restabilirii psihice a bolnavului, a stării sale de spirit, a moralului său. Din acest motiv, ori de câte ori ne aflăm în fața unui bolnav somatic, nu trebuie să neglijăm starea sa morală, psihicul lui. P. Le Gendre spune că „un medic care înțelege bine psihologia fiecărui bolnav este și un bun psiholog”. Nu trebuie neglijată latura psihologică în nici o situație de boală, indiferent de natura gravității sale. Bolnavul trebuie ascultat, crezut, înțeles, ca să
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
conștiința morală se poate transforma în conștiință morbidă, prin intervenția următorilor factori: răul model; imitația unor deprinderi rele; lipsa de educație; starea de anomie socială dată de lipsa normativității; incultura; bolile psihice; alcoolismul; psihopatiile. În general, se consideră că bolnavii psihic nu mai dispun de o conștiință morală. Modificarea conștiinței morale apare ca o consecință a tulburărilor psihice, cum de altfel este posibil ca bolile psihice de tipul psihopatiilor să fie o consecință a absenței acesteia. Conștiința morală influențează atât personalitatea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sau să-i menținem în societate și să-i readucem la un nivel de sănătate mintală optimă? Evident, acest din urmă deziderat corespunde acțiunii de igienă mintală: nu eugenia, nu eutanasia, nu bioetica. Capitolul 37 Expertiza medico-legală psihiatrică a bolnavilor psihic și a deficienților 1. Expertiza medico-legală psihiatrică Psihiatrul și psihologul sunt adesea chemați să-și dea avizul de expert în privința stării de sănătate mintală a unei persoane în cadrul următoarelor forme de expertiză: expertiza capacității civile; expertiza răspunderii penale; expertiza stabilirii
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sunt numeroase și diferite în funcție de autor după autori. Astfel, V.J. Baltazar propune următoarele metode de recuperare: a) recuperarea fizică, reprezentând totalitatea formelor de tratament în vederea readaptării fizice (deficienți fizici, motori, senzoriali etc.); b) recuperarea psihică, adresată în primul rând bolnavilor psihic și constând în crearea unui climat psihologic favorabil și antrenarea în activitate a acestora; c) recuperarea profesională, constând în readaptarea deficientului la o activitate profesional-școlară adecvată tipului său de deficiență; d) recuperarea socială, o acțiune complexă care vizează readaptarea familială
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
poate ivi pe parcurs (fizică, psihică, de intelect etc.); c) să ofere o informare intensivă referitoare la valoarea procesului de recuperare. Acțiunea prevăzută a se desfășura în cadrul programului de recuperare trebuie să înceapă cu evaluarea psihologică și psihiatrică a deficientului psihic, în vederea acceptării acestuia pentru recuperare și stabilirea programului de recuperare, ce are în vedere următoarele aspecte: - motivarea sau dorința deficientului de a fi recuperat; - antecedentele acestuia, de ordin fiziologic și patologic; - starea intelectuală, modul de a comunica-coopera, atenția, interesele, gândirea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Procesul de recuperare se desfășoară în două etape principale: 1) etapa preliminară, reprezentată de recuperarea medicală și fizică a deficienților; 2) etapa profesională, reprezentată de recuperarea socială și profesională a deficienților și alcătuită din următoarele șase faze: a) primirea deficientului psihic la Centrul de Recuperare; b) punerea deficientului psihic în legătură cu asistentul social care dirijează recuperarea, cu consilierul profesional și cu psihologul; se face studiul „cazului”, profilul personalității și al nevoilor acestuia, după care se elaborează planul de recuperare; c) se face
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
principale: 1) etapa preliminară, reprezentată de recuperarea medicală și fizică a deficienților; 2) etapa profesională, reprezentată de recuperarea socială și profesională a deficienților și alcătuită din următoarele șase faze: a) primirea deficientului psihic la Centrul de Recuperare; b) punerea deficientului psihic în legătură cu asistentul social care dirijează recuperarea, cu consilierul profesional și cu psihologul; se face studiul „cazului”, profilul personalității și al nevoilor acestuia, după care se elaborează planul de recuperare; c) se face examenul medical al „cazului”, stabilindu-se cauza și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
din viața acestora. Se constată că frica și nefericirea sunt cele mai nefaste piedici în dezvoltarea copilului ca individ, iar din curbele atât de abrupte care se înregistrează pe schemă, faptul că aceste momente de frică și nefericire pot afecta psihicul copilului. Pentru a îndepărta din sufletul acestui frica și nefericirea, cadrul didactic trebuie să intervină prin mult mai multe momente, timp în care să-i dovedească că este alături de el, că se transformă în prietenul lui pe baza unui atașament
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
domiciliu au fost cuprinse și serviciile oferite de kinetoterapeuți în scopul recuperării psihomotrice. Îngrijirea bolnavilor la domiciliu ridică unele probleme de ordin psihologic a căror strânsă legătură cu desfășurarea procesul terapeutic medical impune o discuție preliminară despre impactul bolii asupra psihicului bolnavului, răsunetul bolii asupra vieții sale profesionale, familiale și sociale, relația bolnavului cu personalul de recuperare psihomotorie, etc. Toate aceste aspecte ne conduc spre necesitatea oferirii unor informații kinetoterapeuților care îngrijesc bolnavi la domiciliu referitoare la psihologia bolii și a
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
terapeutice din perspectiva holistică a actului medical. În sensul mai larg și actual al medicinei psihosomatice, unul dintre principalele ei obiective îl constituie relevarea și revalorizarea aspectelor reacției psihice a individului bolnav, boala fiind, în fond, o sinteză realizată de psihicul pacientului în care „conștiința bolii”, cum spune Păunescu Podeanu, poate domina adesea în mod disproporționat asupra substratului „real” organo lezional. Rezistența la boală este legată și de maniera în care bolnavul își imaginează boala și capacitatea sa de a înfrunta
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
Ignorarea bolii În situația în care ignorarea bolii nu este rezultatul unei afecțiuni psihice (schizofrenia), neurologice (anosognozia), mintale (deficit intelectual) sau a unui nivel redus de cultură sanitară (Athanasiu A., 1983), ea poate să apară chiar la indivizi cu un psihic normal și o atitudine „realistă” în viața de toate zilele, dar aflați într-un moment de puternică încordare, cu focalizarea intereselor asupra unor probleme care îi fac „surzi” față de propriile lor suferințe. În această categorie nu intră și ignorarea unei
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
va accepta starea de boală, riscând agravarea simptomelor prin sfidarea „regulilor jocului”. Negarea stării de boală, în condițiile în care subiectul percepe o serie de simptome care-l atenționează ca „ceva nu este în regulă” cu corpul sau chiar cu psihicul său, poate să aibă la bază, după Iamandescu, două atitudini fundamentale (I. B. Iamandescu, 1997): amânarea „deciziei” prin speranțe vagi în caracterul ei trecător sau lipsit de gravitate. Această situație este întâlnită când urmărirea perseverentă a unui scop important nu
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
pe o carte”. Revolta existențială își află locul în versuri ce transmit o exasperare profundă, iar scrisul, deopotrivă catharsis și asumare dinamică a vieții, înseamnă repudierea sfidătoare a conceptului tradiționalist despre creație. Poeziile din paginile revistei explorează zone ascunse ale psihicului, sentimente eliberate de tabuuri, bazate, ca și arta autentică, pe dorința descătușată. Imagistica se remarcă prin tendința de a epata: viziuni insolite, asocieri încifrate, exprimări abrupte, ton exaltat sau, folosind cuvintele lui Geo Bogza, „lucruri care nu au mai fost
URMUZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290381_a_291710]
-
adecvat până la / primul post de control unde eram lăsat să trec după o sumară / criză după ce voi fi lins tot nisipul de pe statuia / găsită în zori” (Vacanța unui acrobat). Maniera poate fi aproximată imaginând un Ion Minulescu încetinit și dezarticulat psihic prin G. Bacovia. Vivacitatea care se trezește la răstimpuri, inclusiv cu incisivități ironice, coexistă cu o dispoziție apatică, în scenarii care pot fi complexe și elaborate. În Sanatoriul de boli discrete dispunerea grafică a poemelor optează pe pagini întregi pentru
VASILESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290453_a_291782]