1,107 matches
-
medie care, pentru a fi precizată, necesită investigații clinice și paraclinice, o formă care, fiind inaparentă clinic, poate fi detectată numai cu ajutorul examenului psihodiagnostic care pune în evidență o stare de deteriorare mintală a subiectului. Vom prezenta în continuare caracteristicile psihopatologice ale acestor trei grupe. 1) Demența cronică și ireversibilă Aceasta are ca model clinico-psihiatric demența senilă. Din punct de vedere psihopatologic sunt semnalate prezența următoarelor tipuri de tulburări psihice. Modificarea comportamentului general al bolnavului este reprezentată prin următoarele aspecte: modul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cu ajutorul examenului psihodiagnostic care pune în evidență o stare de deteriorare mintală a subiectului. Vom prezenta în continuare caracteristicile psihopatologice ale acestor trei grupe. 1) Demența cronică și ireversibilă Aceasta are ca model clinico-psihiatric demența senilă. Din punct de vedere psihopatologic sunt semnalate prezența următoarelor tipuri de tulburări psihice. Modificarea comportamentului general al bolnavului este reprezentată prin următoarele aspecte: modul de a se prezenta (neîngrijit, murdar, gatos), tulburări ale activității (dezordonat, insolit, absurd), pierderea inițiativei, a capacității de a se adapta
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a se auto-conduce, tulburări de limbaj, de scris și de citit, dezorientarea autoși allo-psihică, dezorientare temporo-spațială, tulburări de dispoziție afectivă (iritabilitate, labilitate emoțională, plâns etc.). 2) Demența de tip mediu Aceasta are ca model clinico-psihiatric PGP. Din punct de vedere psihopatologic remarcăm prezența următoarelor tulburări psihice: Tulburări de comportament și activitate profesională reprezentate prin: acte absurde, achiziția prin cumpărare a unor lucruri neimportante; schimbarea conduitei familiale, a celei de la locul de muncă sau a comportamentului social. Examenele suplimentare ale bolnavilor vor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
noi, raționamentul logic, tulburări de dispoziție emoțională și prezența unor idei delirante, expansiv-fabulatorii, în sfera gândirii. 3) Demența incipientă Această formă de demență se caracterizează printr-o slăbire intelectuală și are ca model clinico-psihiatric demența post-traumatică. Din punct de vedere psihopatologic, slăbirea intelectuală este mult mai discretă, fapt care face adesea ca aceasta să scape observației clinico-psihiatrice sau să fie greu și imprecis de diagnosticat. Din acest motiv se impune o investigare-evaluare psihodiagnostică a stării mintale a acestei categorii de bolnavi
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
vedere clinico-psihiatric, se va recurge la metodele de psihodiagnosticare. Aceste investigații urmăresc două aspecte: punerea în evidență a tulburărilor psihice, prin intermediul examenului clinic, și evaluarea prognostică a stării de deteriorare mintală. a) Examenul clinico-psihiatric va pune în evidență un fenomen psihopatologic specific, numit de specialiști claudicație psihică, caracterizat prin următoarele forme de tulburări: tulburări de memorie constând în amnezia numelor proprii, uitarea faptelor personale, amnezie lacunară (amintirile vechi sunt conservate, iar cele recente se șterg în conformitate cu legile lui T. Ribot), diferite
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
se notează, în plus, următoarele: dispoziția sau pierderea valorilor etice, indiferență față de valorile logice, regresiunea la un nivel de „viață animală” sau „vegetativă”, sărăcirea Eului până la golirea sa completă de orice conținut. Formele clinice ale demențelor Din punct de vedere psihopatologic, H. Ey distinge două grupe de stări demențiale: demențele organice și demențele vesanice. Le vom prezenta în continuare. 1) Demențele organice sunt determinate de afecțiuni lezionale ale creierului și ele se caracterizează printr-o slăbire intelectuală lacunară, cu simptome de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
poate fi întâlnită în unele cazuri de evoluție gravă, îndelungată, a schizofreniei, stările demențiale consecutive evoluției unor procese psihotice din cursul delirurilor cronice, PMD se poate uneori, termina cu o stare de tip demențial. Cele de mai sus reprezintă cadrul psihopatologic în care sunt dispuse formele clinico-psihiatrice ale demențelor, pe care le vom prezenta în continuare. În aprecierea stărilor demențiale și a bătrâneții propriu-zise, trebuie făcută diferența dintre senilitate și involuție. Senilitatea este procesul de alterare fiziopatologică și psihopatologică a creierului
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
reprezintă cadrul psihopatologic în care sunt dispuse formele clinico-psihiatrice ale demențelor, pe care le vom prezenta în continuare. În aprecierea stărilor demențiale și a bătrâneții propriu-zise, trebuie făcută diferența dintre senilitate și involuție. Senilitatea este procesul de alterare fiziopatologică și psihopatologică a creierului din motive patologice, pe când involuție este procesul natural de declin fiziologic și psihologic al vieții psihice. Ch. Muller insistă asupra relației care trebuie foarte bine precizată între îmbătrânirea fiziologică și senilitate. Când se transformă „bătrânețea” în boală? De
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
curentă... Apoi a început a confunda tot ceea ce-l înconjura; pe sora sa, medicul și în cele din urmă, pe servitorul său... Bunăvoința sa obișnuită s-a transformat în indiferență totală.” În cursul demenței senile își fac apariția diferite fenomene psihopatologice negative. J. de Ajuriaguerra a izolat, în sensul acesta, trei grupe clinice, în cadrul demenței senile, în raport cu caracteristicile psihopatologice care le definesc pe fiecare dintre acestea: Grupa 1 cuprinde demențele senile simple cu un sindrom amnestic, mai mult sau mai puțin
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
urmă, pe servitorul său... Bunăvoința sa obișnuită s-a transformat în indiferență totală.” În cursul demenței senile își fac apariția diferite fenomene psihopatologice negative. J. de Ajuriaguerra a izolat, în sensul acesta, trei grupe clinice, în cadrul demenței senile, în raport cu caracteristicile psihopatologice care le definesc pe fiecare dintre acestea: Grupa 1 cuprinde demențele senile simple cu un sindrom amnestic, mai mult sau mai puțin important, cu deficite operatorii și de organizare a spațiului, fără un sindrom afazo-apracto-agnozic și fără semne neurologice. Grupa
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihomotorie, fugi, conduite delictuale, somnolență diurnă cu insomnii nocturne, vagabondaj, episoade confuzionale cu dezorientare temporo-spațială, idei delirante de prejudiciu, stări depresive și ipohondriace, melancolie anxioasă, delir de autoacuzare și persecuție. Tabloul clinic al demenței senile se caracterizează prin următoarele aspecte psihopatologice: ținuta neîngrijită a bolnavului și o stare de igienă personală deficitară, activitate dezordonată, colecționarism de obiecte heteroclite și inutile, cu caracter bizar sau chiar absurd, inversarea ritmului somn-veghe, bulimie, deficit de memorie cu uitarea faptelor recente și incapacitatea achiziției unor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
senile are caracter progresiv, de la câteva luni, la câțiva ani, sfârșind cu demență intelectuală și stare de cașexie. 2) Presbiofrenia A fost descrisă de Wernicke (1906) și ea reprezintă o variantă clinică a demenței senile, fiind caracterizată prin următoarele aspecte psihopatologice: amnezie de fixare, dezorientare temporo-spațială, fabulație, deteriorare mintală lejeră. Această afecțiune apare în special la femei, cu conservarea aspectului exterior, a ținutei și chiar a cochetăriei. Tulburările de memorie constau într-o amnezie de fixare, în special a datelor recente
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în perioada presenilă datorită unui proces specific de abiotrofie cerebrală, care antrenează o stare de disoluție progresivă a funcțiilor instrumentale ale limbajului, praxiilor și gnoziilor. Se constată o atrofie corticală cu predominanță lobară, ca localizare cerebrală. Din punct de vedere psihopatologic și anatomo-clinic se descriu două forme clinice: demența Pick și demența Altzheimer. Debutul clinic al bolii se situează în jurul vârstei de 45-65 de ani, sexul feminin fiind, statistic, mai vulnerabil. Se notează forme familiale, fapt care pledează în favoarea unui factor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
pierde inițiativa, devine apatic sau chiar achinetic. Se remarcă bufee de agitație cu logoree și euforie puerilă de tip moriatic. În sfera limbajului se notează o sărăcie a vocabularului cu tendință la stereotipii. Guiraud a izolat, din punct de vedere psihopatologic, un sindrom constant și specific, PEMA, caracterizat prin următoarele: palilalie și paligrafie, ecolalie, mimetism, amimie. Se mai notează, în plus, crize de hipotonie paroxistică și foarte rar, crize de epilepsie. Starea demențială se accentuează în decurs de câțiva ani, cu
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Starea demențială se accentuează în decurs de câțiva ani, cu evoluție către incontinență, hipertonii musculare și stare de cașexie. Demența Altzheimer. Această afecțiune este o demență caracterizată printr-un proces abiotrofic cerebral mai extins și care, din punct de vedere psihopatologic, implică un comportament dezorganizat, tulburări agnozo-afazo-apraxice și hipertonie musculară. Boala a fost descrisă de Altzheimer (1906). Debutul clinic este semnalat în jurul vârstei de 55 ani, având un caracter insidios. Inițial se notează tulburări de atenție și de memorie, dezorientare temporo-spațială
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
pur și exclusiv medicale, înscriindu-se într-o dimensiune ontologică ce poate fi înțeleasă printr-o analiză de tip psihologico-hermeneutic. Sensul bolii este determinat de sensul vieții persoanei respective așa cum vom vedea mai departe când ne vom ocupa de analiza psihopatologică a „psihobiografiei” bolnavilor psihici. G. von Bergman afirmă că „în biografia bolnavului, în istoria sa trăită în intimitate, există într-o anumită măsură un teren comun corporal, psihic și spiritual al persoanei umane”. Acesta ne oferă cheia înțelegerii fenomenelor psihice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
fenomenele psihice morbide ca și fenomenele somatice morbide, sunt inseparabile, întrucât ele se regăsesc într-o formă comună în sfera fenomenelor psihosomatice morbide. Această concluzie este de o importanță deosebită pentru psihopatologie. În sensul acesta fiind considerată problema, sfera antropologiei psihopatologice se lărgește considerabil. Psihopatologia devine astfel o interpretare a fenomenelor patologice ale persoanei în interiorul cărora este inclusă semnificația acesteia, ca structură antropologică, dar și ca devenire ontologică. Medicina se interesează de cauze și efecte, urmărind ca prin mijloacele terapeutice de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
umanului. În medicina somatică sau psihiatrică, suferința este percepută ca simptom clinic. În psihopatologie, tulburările somatice, psihice sau psihosomatice, sunt interpretate ca simboluri ale existenței umane. Ele constituie nu tablouri clinice ale bolii, ci situații morbide ale vieții individului. Antropologia psihopatologică urmărește să descifreze sensurile dramatice ale vieții, în care „suferința” este numai un sector. Pentru a găsi o interpretare unică a semnificației fenomenelor morbide somatice, psihice sau psihosomatice, psihopatologia se adresează existenței umane, psihobiografiei individului, iar răspunsul acesteia este cuprins
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
care caută să și le anuleze prin identificarea cu persoane superioare lor. O stare de neliniște permanentă care-i împiedică de a relaționa cu ceilalți, de a construi legături durabile, de a se fixa afectiv cu alte persoane. Un aspect psihopatologic interesant, este dat de faptul că suferințele psiho-morale, sunt caracterizate prin relații de factură nevrotică cu ceilalți. Aceste persoane se atașează de alții nu din considerente afective, ci din tendința inconștientă de a-și compensa propriile lor frustrări, carențe afective
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Psihopatologia antropologică și socială are intenția de a depăși cadrele stricte ale observării persoanei bolnavului psihic, ale fenomenelor psihice morbide individuale. Ea își fixează ca obiectiv analiza sintetică a „modelelor de personalitate” și a „modelelor psiho-biografice” din punct de vedere psihopatologic, considerând boala psihică drept o dimensiune ontologică a persoanei umane. Această observație este completată de reproducerea experimentală a tulburărilor psihice (psihozele experimentale). Într-o perspectivă antropologică lărgită, de factură psiho-socială, sunt analizate „psihozele colective”, ca manifestări psihopatologice ale grupelor social-umane
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
punct de vedere psihopatologic, considerând boala psihică drept o dimensiune ontologică a persoanei umane. Această observație este completată de reproducerea experimentală a tulburărilor psihice (psihozele experimentale). Într-o perspectivă antropologică lărgită, de factură psiho-socială, sunt analizate „psihozele colective”, ca manifestări psihopatologice ale grupelor social-umane, fenomene de masă cu caracteristici, mecanisme și forme de manifestări proprii. Ultimul aspect, privind integrarea psihopatologiei în contextul disciplinelor umane, discută relațiile dintre aceasta și domeniul umanismelor. 35. TIPURILE ATITUDINALE FAȚĂ DE BOLILE SOMATICE ȘI PSIHICE Cadrul general
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
poate vorbi, de o anumită utilizare sau manipulare a suferinței, în scopul „influențării” atât a anturajului, cât și al corpului de îngrijire medicală, în scopul obținerii unui „statut medico-social” avantajos și protector pentru individul respectiv. Din punct de vedere psihologic, psihopatologic și moral, problema imitării sau a mascării bolilor și a suferințelor produse de acestea aduce în discuție două probleme: sinceritatea și minciuna (A. Porot). Dincolo de aceste aspecte, trebuie să vedem ce „evenimente” existente în „psihobiografia” acestor indivizi contribuie la adoptarea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cele două domenii sunt intricate într-o anumită privință. Pe de altă parte, fenomenele psihice atât cele normale, dar mai ales cele patologice sunt privite” și „înțelese” în moduri diferite din punctul de vedere al psihiatriei clinice și al antropologiei psihopatologice. Tablourile clinico-psihiatrice privesc, în primul rând, bolile psihice, pe când modelele anormale ale personalității privesc alterările psihice ale acesteia considerate ca fenomene psihice morbide și nu ca pe afecțiuni medico-psihiatrice determinate de o cauză anumită. J.M. Burchard (1980), în manualul său
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sfere) ale personalității: sfera psihică, sfera somatică și sfera socială, toate contribuind la configurarea personalității. Asupra acestor aspecte am insistat în capitolele anterioare ale acestei lucrări. Un rol important în delimitarea modelelor anormale de personalitate în sfera psihopatologiei revine mecanismelor psihopatologice care stau la baza acestora. E. Minkowski (1966) subliniază importanța câtorva „mecanisme psihopatologice” care sunt direct implicate în procesul de modificare al sistemului personalității. Acestea sunt următoarele: disjuncția sau disociația părților componente ale sistemului personalității, legătura, ca opus al procesului
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
configurarea personalității. Asupra acestor aspecte am insistat în capitolele anterioare ale acestei lucrări. Un rol important în delimitarea modelelor anormale de personalitate în sfera psihopatologiei revine mecanismelor psihopatologice care stau la baza acestora. E. Minkowski (1966) subliniază importanța câtorva „mecanisme psihopatologice” care sunt direct implicate în procesul de modificare al sistemului personalității. Acestea sunt următoarele: disjuncția sau disociația părților componente ale sistemului personalității, legătura, ca opus al procesului disjuncției, având rolul de unificare dinamică a părților personalității, ambele, atât disjuncția cât
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]