1,100 matches
-
în cursul evoluției clinice a unor boli psihice diferite, așa cum, în mod egal, aceeași boală se poate manifesta prin sindroame diferite. Aceste aspecte stau la baza diferențelor care există între sindrom și boală, din punct de vedere psihopatologic. Clasificarea sindroamelor psihopatologice Clasificarea sindroamelor psihopatologice ridică probleme dintre cele mai diferite și controversate, motiv pentru care clasificarea acestora se dovedește a fi o chestiune dificilă, J.M. Burchard propune o schemă de orientare sintetică, privind conceptele de bază ale psihopatologiei. Aceasta vizează mai
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
clinice a unor boli psihice diferite, așa cum, în mod egal, aceeași boală se poate manifesta prin sindroame diferite. Aceste aspecte stau la baza diferențelor care există între sindrom și boală, din punct de vedere psihopatologic. Clasificarea sindroamelor psihopatologice Clasificarea sindroamelor psihopatologice ridică probleme dintre cele mai diferite și controversate, motiv pentru care clasificarea acestora se dovedește a fi o chestiune dificilă, J.M. Burchard propune o schemă de orientare sintetică, privind conceptele de bază ale psihopatologiei. Aceasta vizează mai multe aspecte, care
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
orientare sintetică, privind conceptele de bază ale psihopatologiei. Aceasta vizează mai multe aspecte, care interesează, pe de o parte, „obiectul”, iar pe de altă parte, „metoda” în sfera psihopatologiei. Autorul citat, atunci când propune o delimitare a cadrelor clinice ale sindroamelor psihopatologice, are în vedere trei aspecte și anume: sfera somatică, sfera vieții psihice și sfera socială. Aceste aspecte se pot observa din schemele de mai jos: Concept Metodă Metodologie Origine sau „grup cauzal” Nosologie (definirea, descrierea și clasificarea bolilor psihice) Analiza
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sau „grup cauzal” Nosologie (definirea, descrierea și clasificarea bolilor psihice) Analiza sistematică multifuncțională și alte metode Influențe cantitative și topice Sindrom Simptomatologie comparată Studiu sistematic Strat specific Simptom Simptomatologie diferențială Fenomenologie Sindrom specific Așa cum am menționat deja, în interpretarea sindroamelor psihopatologice, J.M. Burchard face referiri la trei aspecte, pe care le consideră a fi în interacțiune unele cu altele, și anume: sfera somatică, sfera vieții psihice și sfera socială, așa cum se poate vedea din schema de mai jos. fig. pg. 179
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
privită din punct de vedere bio-psiho-social. În sensul acesta se disting două direcții principale de orientare: un punct de vedere dinamic-funcțional și un punct de vedere descriptiv, formal-structuralist. După H.H. Wieck, care adoptă punctul de vedere dinamic al tablourilor tulburărilor psihopatologice, acestea pot fi cuprinse într-un sistem tipologic unitar. Este subliniat faptul că în spatele acestui punct de vedere există o nenumărată varietate de experiențe și reflecții care nu sunt dirijate numai asupra reprezentării imaginilor anormalităților psihice, ci cuprind și etiopatogenia
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
o nenumărată varietate de experiențe și reflecții care nu sunt dirijate numai asupra reprezentării imaginilor anormalităților psihice, ci cuprind și etiopatogenia acestora. În virtutea acestui punct de vedere, inspirat desigur din domeniul clinicii psihiatrice, autorul menționat oferă următoarea clasificare a sindroamelor psihopatologice, după tipul de evoluție clinică a acestora: Sindroame reversibile, care privesc sfera conștiinței, a experiențelor trăite de individ și în care intră următoarele: 1) sindroamele neurastenice, 2) sindroamele afective, 3) sindroamele delirante endogene, 4) sindroamele halucinatorii, 5) sindroamele delirante organice
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
oligofreniile, b) psihopatiile. 2) sindroamele legate de procesele de deteriorare psihică; a) deteriorarea intelectuală de cauză organică cerebrală (demențele), b) deteriorarea personalității consecutivă evoluției îndelungate a unui proces psihotic (stările defectuale post-procesuale). Vom prezenta, în cele ce urmează, principalele caracteristici psihopatologice ale sindroamelor mai sus menționate. Sindroamele psihopatologie reversibile Această grupă cuprinde diferitele „stadii de tulburări psihopatologice ale experiențelor psihice”, în diferite grade, forme de intensitate și aspect clinic, așa cum se poate vedea mai jos. Este de remarcat faptul că între
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
organică cerebrală (demențele), b) deteriorarea personalității consecutivă evoluției îndelungate a unui proces psihotic (stările defectuale post-procesuale). Vom prezenta, în cele ce urmează, principalele caracteristici psihopatologice ale sindroamelor mai sus menționate. Sindroamele psihopatologie reversibile Această grupă cuprinde diferitele „stadii de tulburări psihopatologice ale experiențelor psihice”, în diferite grade, forme de intensitate și aspect clinic, așa cum se poate vedea mai jos. Este de remarcat faptul că între diferitele tipuri de sindroame cu caracter reversibil există relații în ceea ce privește „gradul de gravitate” al acestora, precum și
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
mai jos. Este de remarcat faptul că între diferitele tipuri de sindroame cu caracter reversibil există relații în ceea ce privește „gradul de gravitate” al acestora, precum și „nivelul de restaurare al echilibrului psihic”. Direcția de succesiune progresivă a sindroamelor din punct de vedere psihopatologic ca gravitate clinică fig. pg. ms 181 1) Sindroame neurastenice 2) Sindroame afective 3) Sindroame delirante endogene 4) Sindroame halucinatorii 5) Sindroame delirante organice 6) Sindroame confuzionale Sensul de succesiune al sindroamelor în cursul procesului de restaurare al echilibrului psihic
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
succesiune al sindroamelor în cursul procesului de restaurare al echilibrului psihic tulburat Din schema de mai sus, se poate observa că „succesiunea” sindroamelor este condiționată de viteza de „evoluție clinică” ce respectă „ordinea” acestora în „scara de gravitate” a tulburărilor psihopatologice. Să vedem, în continuare care sunt principalele caracteristici ale acestor sindroame. 1) Sindromul neurastenic se caracterizează prin scăderea inițiativei, reducerea sferei de interese, scăderea randamentului, iritare disforică sau dispoziție depresivă, cefalee, insomnii, inapetență, labilitate neurovegetativă. 2) Sindroamele afective se caracterizează
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Sindroamele delirante organice sunt caracterizate prin tulburări delirante polimorfe, de tip nesistematizat, slăbire intelectuală, mnezică și prosexică, legat, de regulă, de existența unui substrat lezional organic cerebral. 6) Sindroamele confuzionale, privesc sfera conștiinței și ele reprezintă diferite grade de alterare psihopatologică a stării de vigilență, mergând de la obnubilare, stupoare și confuzie, până la starea de comă de diferite grade ca profunzime. Grupa sindroamelor reversibile, descinse mai sus reprezintă o „scară de fenomene vitale biologice și psihiatrice” ai căror poli sunt reprezentați, la
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
descinse mai sus reprezintă o „scară de fenomene vitale biologice și psihiatrice” ai căror poli sunt reprezentați, la un capăt de starea de sănătate psihică, iar la celălalt capăt, de starea de boală mintală. Gravitatea este în raport cu tipul de tulburări psihopatologice; iar formele clinice ale acestor sindroame psihopatologice, se desfășoară între acești doi „poli” ai vieții psihice reprezentați prin „normalitatea” și „anormalitatea” psihică. Fig. ms. pg. 182 1) Psihopatii (caracteropatii) 2) Nevroze (sindrom astenic, fobic, obsesiv, anxios, isteric, stări reactive) 3
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
fenomene vitale biologice și psihiatrice” ai căror poli sunt reprezentați, la un capăt de starea de sănătate psihică, iar la celălalt capăt, de starea de boală mintală. Gravitatea este în raport cu tipul de tulburări psihopatologice; iar formele clinice ale acestor sindroame psihopatologice, se desfășoară între acești doi „poli” ai vieții psihice reprezentați prin „normalitatea” și „anormalitatea” psihică. Fig. ms. pg. 182 1) Psihopatii (caracteropatii) 2) Nevroze (sindrom astenic, fobic, obsesiv, anxios, isteric, stări reactive) 3) Boli afective (sindrom depresiv, maniacal, boala afectivă
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihosomatice 1 2 3 4a 4b 5 6 7 8 CONSTITUȚII PSIHOPATICE AFECȚIUNI PSIHICE DE TIP REACTIV AFECȚIUNI PSIHICE ENDOGENE TULBURĂRI CU O ETIOLOGIE SECUNDARĂ CUNOSCUTĂ LEZIUNI ORGANICE CEREBRALE TULBURĂRI PSIHOSOMATICE SISTEMUL PERSONALITĂȚII ȘI ACȚIUNEA SELECTIVĂ A NOXELOR Clasificarea sindroamelor psihopatologice Sindroamele psihopatologice ireversibile Acest grup de sindroame psihopatologice privește sfera personalității și are două aspecte. Pe de o parte, aceste sindroame privesc perioada formării personalității și a sferei intelectuale (creștere, maturizare, individualizare, formarea Eului, identitatea persoanei); iar pe de altă
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
2 3 4a 4b 5 6 7 8 CONSTITUȚII PSIHOPATICE AFECȚIUNI PSIHICE DE TIP REACTIV AFECȚIUNI PSIHICE ENDOGENE TULBURĂRI CU O ETIOLOGIE SECUNDARĂ CUNOSCUTĂ LEZIUNI ORGANICE CEREBRALE TULBURĂRI PSIHOSOMATICE SISTEMUL PERSONALITĂȚII ȘI ACȚIUNEA SELECTIVĂ A NOXELOR Clasificarea sindroamelor psihopatologice Sindroamele psihopatologice ireversibile Acest grup de sindroame psihopatologice privește sfera personalității și are două aspecte. Pe de o parte, aceste sindroame privesc perioada formării personalității și a sferei intelectuale (creștere, maturizare, individualizare, formarea Eului, identitatea persoanei); iar pe de altă parte, privesc
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
7 8 CONSTITUȚII PSIHOPATICE AFECȚIUNI PSIHICE DE TIP REACTIV AFECȚIUNI PSIHICE ENDOGENE TULBURĂRI CU O ETIOLOGIE SECUNDARĂ CUNOSCUTĂ LEZIUNI ORGANICE CEREBRALE TULBURĂRI PSIHOSOMATICE SISTEMUL PERSONALITĂȚII ȘI ACȚIUNEA SELECTIVĂ A NOXELOR Clasificarea sindroamelor psihopatologice Sindroamele psihopatologice ireversibile Acest grup de sindroame psihopatologice privește sfera personalității și are două aspecte. Pe de o parte, aceste sindroame privesc perioada formării personalității și a sferei intelectuale (creștere, maturizare, individualizare, formarea Eului, identitatea persoanei); iar pe de altă parte, privesc descreșterea sau degradarea ca formă de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a personalității individului respectiv. În primul caz avem de-a face cu stările de arierație mintală, sau oligofreniile, și cu psihopatiile, pe când în cel de-al doilea caz, cu demențele și cu stările defectuale post-procesuale. Al doilea punct de vedere psihopatologic considerate sindroamele, are un caracter descriptiv, de tip formal-structuralist, așa cum se poate vedea în schema anexă a „clasificării sindroamelor psihopatologice”. În cazul acesta se au în vedere corelația dintre „acțiunea electivă a noxelor” și „potențialitatea succesiv-graduală a tulburărilor psihopatologice”. În
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihopatiile, pe când în cel de-al doilea caz, cu demențele și cu stările defectuale post-procesuale. Al doilea punct de vedere psihopatologic considerate sindroamele, are un caracter descriptiv, de tip formal-structuralist, așa cum se poate vedea în schema anexă a „clasificării sindroamelor psihopatologice”. În cazul acesta se au în vedere corelația dintre „acțiunea electivă a noxelor” și „potențialitatea succesiv-graduală a tulburărilor psihopatologice”. În sensul acesta sunt descrise următoarele grupe de tulburări care reprezintă „sindroame psihopatologice” specifice, așa cum se poate vedea în continuare. 1
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
vedere psihopatologic considerate sindroamele, are un caracter descriptiv, de tip formal-structuralist, așa cum se poate vedea în schema anexă a „clasificării sindroamelor psihopatologice”. În cazul acesta se au în vedere corelația dintre „acțiunea electivă a noxelor” și „potențialitatea succesiv-graduală a tulburărilor psihopatologice”. În sensul acesta sunt descrise următoarele grupe de tulburări care reprezintă „sindroame psihopatologice” specifice, așa cum se poate vedea în continuare. 1) Sindroamele nevrotice: astenic, anxios, fobie, obsesiv. 2) Sindroamele afective: depresive, maniacale sau mixte (PMD). 3) Sindroamele din grupa schizofreniei
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
poate vedea în schema anexă a „clasificării sindroamelor psihopatologice”. În cazul acesta se au în vedere corelația dintre „acțiunea electivă a noxelor” și „potențialitatea succesiv-graduală a tulburărilor psihopatologice”. În sensul acesta sunt descrise următoarele grupe de tulburări care reprezintă „sindroame psihopatologice” specifice, așa cum se poate vedea în continuare. 1) Sindroamele nevrotice: astenic, anxios, fobie, obsesiv. 2) Sindroamele afective: depresive, maniacale sau mixte (PMD). 3) Sindroamele din grupa schizofreniei: sindromul hebefrenic, catatonic, paranoid, parafrenic, oneiroid. 4) Grupa de sindroame ale psihozelor simptomatice
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
puse în evidență, leziuni organice cerebrale diferite ca localizări, întinderi, gravitate, așa cum sunt ele întâlnite în cursul următoarelor afecțiuni psihiatrice: PGP, stările pseudo-paralitice, sindromul psiho-organic cerebral, demența parțială (dismnestică), sindromul Korsakow (amnestic-confabulator, sindroamele demențiale (presenile, senile și presbiofrenia). 16. SINDROAMELE PSIHOPATOLOGICE II (Descrierea sistematică a sindroamelor psihopatologice) Cadrul general Cele anterior prezentate au căutat să definească natura, cadrul și conținutul sindroamelor psihopatologice. În continuare vom face o prezentare detaliată, de ordin analitic-descriptiv, a diferitelor sindroame psihopatologice, așa cum sunt ele descrise în
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
diferite ca localizări, întinderi, gravitate, așa cum sunt ele întâlnite în cursul următoarelor afecțiuni psihiatrice: PGP, stările pseudo-paralitice, sindromul psiho-organic cerebral, demența parțială (dismnestică), sindromul Korsakow (amnestic-confabulator, sindroamele demențiale (presenile, senile și presbiofrenia). 16. SINDROAMELE PSIHOPATOLOGICE II (Descrierea sistematică a sindroamelor psihopatologice) Cadrul general Cele anterior prezentate au căutat să definească natura, cadrul și conținutul sindroamelor psihopatologice. În continuare vom face o prezentare detaliată, de ordin analitic-descriptiv, a diferitelor sindroame psihopatologice, așa cum sunt ele descrise în literatura științifică de specialitate și cum
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
stările pseudo-paralitice, sindromul psiho-organic cerebral, demența parțială (dismnestică), sindromul Korsakow (amnestic-confabulator, sindroamele demențiale (presenile, senile și presbiofrenia). 16. SINDROAMELE PSIHOPATOLOGICE II (Descrierea sistematică a sindroamelor psihopatologice) Cadrul general Cele anterior prezentate au căutat să definească natura, cadrul și conținutul sindroamelor psihopatologice. În continuare vom face o prezentare detaliată, de ordin analitic-descriptiv, a diferitelor sindroame psihopatologice, așa cum sunt ele descrise în literatura științifică de specialitate și cum sunt întâlnite în practica clinico-psihiatrică. În sensul acesta se vor analiza următoarele sindroame psihopatologice: sindromul
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
senile și presbiofrenia). 16. SINDROAMELE PSIHOPATOLOGICE II (Descrierea sistematică a sindroamelor psihopatologice) Cadrul general Cele anterior prezentate au căutat să definească natura, cadrul și conținutul sindroamelor psihopatologice. În continuare vom face o prezentare detaliată, de ordin analitic-descriptiv, a diferitelor sindroame psihopatologice, așa cum sunt ele descrise în literatura științifică de specialitate și cum sunt întâlnite în practica clinico-psihiatrică. În sensul acesta se vor analiza următoarele sindroame psihopatologice: sindromul astenic, sindromul obsesiv, sindroamele psihopatice, sindroamele afective, sindromul catatonic, sindroamele halucinator-paranoide, sindroamele delirante, sindromul
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sindroamelor psihopatologice. În continuare vom face o prezentare detaliată, de ordin analitic-descriptiv, a diferitelor sindroame psihopatologice, așa cum sunt ele descrise în literatura științifică de specialitate și cum sunt întâlnite în practica clinico-psihiatrică. În sensul acesta se vor analiza următoarele sindroame psihopatologice: sindromul astenic, sindromul obsesiv, sindroamele psihopatice, sindroamele afective, sindromul catatonic, sindroamele halucinator-paranoide, sindroamele delirante, sindromul autist, sindroamele ipohondrice, sindroamele confuzionale, sindromul oniric, sindromul Korsakow, sindromul demențial, tulburările de comportament. Aceste aspecte, care vor fi discutate în continuare, vin să completeze
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]