3,405 matches
-
timpurilor moderne (H. Baruk, H. Ey). Astăzi, în lumea civilizată, boala mintală nu mai constituie o rușine și, de multă vreme, nu mai este un prilej de indiferență, ci o problemă de interes și înțelegere crescândă. Aspectele legate de recuperarea psihosocială a bolnavului psihic pun probleme noi, antrenând colaborarea unor instituții medicale specializate, la care își aduc concursul instituții de cercetare științifică sau organisme guvernamentale (L. Bone și J. Simon, G. Wells, S.E. Gollan și C. Eisdorfer, M. Breed, M.R. Chaumont
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de la un tip la altul, ca modalitate de diversificare a activității; și crearea unui climat interesant, atractiv, neobositor, antrenant și cu efecte pozitive pentru bolnav; e) principiul supravegherii dirijate vizează conducerea și desfășurarea activității de recuperare după criterii medicale și psihosociale riguros științifice, rolul director revenind medicului și echipei terapeutice; f) principiul normalității funcționale reprezintă scopul recuperării în dorința redobândirii capacităților și aptitudinilor pierdute de bolnavul respectiv; g) principiul mobilității adaptative este de natură tehnico-metodologică și constă în diversificarea metodelor de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
industrială, reprezentată prin serviciile de psihiatrie anexate unor unități industriale în care au acces bolnavii; serviciile lărgite, prin unificarea spitalelor de psihiatrie cu cele de medicină generală; serviciile deschise de tipul „open door system”, ca formă de început a recuperării psihosociale a bolnavilor; sistemul de colaborare în echipă, propunând o largă participare multispecializată a factorilor implicați în procesul de recuperare. Recuperarea bolnavilor psihic prin regimul ambulator se face în următoarele instituții specializate: spitalul de zi, instituție deschisă, apărută ca o reacție
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de șoc, bioterapie, terapie ocupațională, ergoterapie); b) terapia extraspitalicească, ambulatorie, care se face în cadrul dispensarelor de psihiatrie sau la centrele de igienă mintală; c) măsurile de psihoprofilaxie, de forme variate, constând în protejarea acestei categorii de bolnavi psihic; d) măsurile psihosociale, vizând readaptarea deficienților în familie, în comunitatea social-umană, în mediul profesional; e) măsurile medico-pedagogice și de tip profesional, menite să acționeze în direcția reîncadrării acestei categorii de bolnavi într-o activitate practică utilă, care să le trezească interesul, să-i
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
condiții de spitalizare, fie în ambulatoriu; b) măsuri psihoprofilactice, de psihoigienă individuală sau colectivă, educație sanitară axată pe problema respectivă, măsuri severe de farmacovigilență privind regimul manipulării și al administrării medicamentelor cu efect narcotic, analgezic sau a stupefiantelor; c) măsuri psihosociale de eradicare a cauzelor care favorizează răspândirea alcoolismului și toxicomaniilor; d) măsuri sociale privind controlul riguros al producției și manipulării de piață comercială a produselor alcoolice, precum și a medicamentelor sedative și analgezice pe bază de opiacee, a psihotropelor. Recuperarea în
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
alcoolismului și toxicomaniilor; d) măsuri sociale privind controlul riguros al producției și manipulării de piață comercială a produselor alcoolice, precum și a medicamentelor sedative și analgezice pe bază de opiacee, a psihotropelor. Recuperarea în psihopatii și sociopatii Din punct de vedere psihosocial și al modului de comportament aberant, psihopatiile și sociopatiile se înrudesc. Elementul principal este reprezentat de caracterul aberant al acestor conduite, de natura conflictual-tensională a relațiilor interpersonale, de incapacitatea de adaptare pozitivă, constantă, în familie sau profesiune. Pentru psihopați, fenomenul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Comportamentul acestora, însă, ca fenomen psihologic, intră în competența medicului psihiatru, ajutat de psiholog și asistentul social. Măsurile profilactice vizează educația, supravegherea și adaptarea corespunzătoare a acestor indivizi în grupul social, familie sau sfera profesională. Acestea sunt măsuri de ordin psihosocial, care urmăresc canalizarea pozitivă a manifestărilor comportamentului. Recuperarea se face prin utilizarea măsurilor psihosociale, pedagogice și profesionale. O importanță deosebită pentru succesul recuperării are și atitudinea societății față de această categorie de indivizi. Prezintă valoare pozitivă atitudinea deschisă, bazată pe fermitate
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și asistentul social. Măsurile profilactice vizează educația, supravegherea și adaptarea corespunzătoare a acestor indivizi în grupul social, familie sau sfera profesională. Acestea sunt măsuri de ordin psihosocial, care urmăresc canalizarea pozitivă a manifestărilor comportamentului. Recuperarea se face prin utilizarea măsurilor psihosociale, pedagogice și profesionale. O importanță deosebită pentru succesul recuperării are și atitudinea societății față de această categorie de indivizi. Prezintă valoare pozitivă atitudinea deschisă, bazată pe fermitate și supraveghere atentă, încurajatoare, și recompense. Sunt indicate activitățile ferite de stres emoțional, precum și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
fi lăsat doar în grija cercului restrâns al familiei sale. Autoritățile sociale trebuie să intervină, prin intermediul organelor și al instituțiilor specializate, pentru rezolvarea situației acestei categorii de populație. Problema recuperării deficienților psihic în vârstă are mai mult caracterul unei protejări psihosociale complexe, în sensul ameliorării psihoprofilactice (Ch. Müller, A.J. Abrahams, I.N. Allen, J.L. Blanton, J.C. Blocklehurs, L.Z. Cosin, D. McMillan, McComb și H. Powell, J.L. Villa). Problema deficienței psihice la bătrâni prezintă aspecte particulare, fiind vorba de tulburări psihice
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
deficiență psihică gravă, care reclamă măsuri speciale de ordin medical și psihiatric, aplicate - de regulă - în instituții spitalicești de profil. Recuperarea acestei categorii de deficienți se bazează pe o serie de măsuri de protecție socială, de ordin psihoprofilactic, medico-psihiatric și psihosocial. Se urmărește plasarea și protejarea bătrânilor în mediul familial sau în instituții special organizate, ateliere protejate dacă este posibil, crearea unor condiții speciale de recreere etc. După Ch. Müller, măsurile de protecție socială care se impun sunt următoarele: măsuri de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
examenul psihodiagnostic; ancheta medico-socială în familie, la școală sau în societate. Procesul de recuperare trebuie să aibă în vedere orientarea către readaptarea și reinserția copilului sau adolescentului în familie, în grupul școlar sau profesional, prin măsuri de ordin medico-psihiatric, psihoprofilactice, psihosociale și psihopedagogice adecvate situației. Capitolul 39 Modelul social și igiena mintală 1. Modelul social și concepția despre lume Orice societate este organizată și se conduce după un sistem de valori proprii, care normează în stil unic aspectul personalității umane, actele
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de societate, de atitudinea societății și de modul de interpretare a acestui concept de către modelul socio-cultural. Sănătatea mintală este în egală măsură rezultatul imaginii și opiniei pe care o societate le produce. În același timp, se poate afirma că dinamica psihosocială a bolii psihice sau a stării de sănătate mintală este, la rândul său, indicele dinamicii sociale, al stărilor de echilibru social în comunitățile umane la care ne referim. Factorii mediului social influențează în mod direct dinamica și ponderea bolilor psihice
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
dată, existând o relație de directă condiționare între dinamica bolilor psihice și evenimentele sociale. În sensul acesta, am urmărit dinamica suicidului în București pe o perioadă de 100 de ani, cercetarea punând în evidență existența unei relații directe între dinamica psihosocială a suicidului și dinamica fenomenelor sociale. Aceasta are aspectul unei curbe oscilatorii, care înregistrează un ciclu complet de evoluție, de la o rată medie minimă la o rată medie maximă - și apoi revenirea la rata medie minimă anterioară, într-un interval
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
rată medie maximă - și apoi revenirea la rata medie minimă anterioară, într-un interval de aproximativ 35 de ani. În acest interval se înscrie în istoria societății respective o alternanță de evenimente care contribuie la configurația acestui tip de dinamică psihosocială a fenomenului morbid la care ne referim. Dinamica stării de sănătate și a bolii psihice în cadrul unei societăți umane este în egală măsură un indicator al dinamicii fenomenelor sociale. Acest fapt explică influența modelului socio-cultural asupra stării de sănătate mintală
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sănătate mintală. În faza de scădere a presiunilor sociale se produce o descărcare a stării de tensiune psihică acumulată o dată cu creșterea agresivității, violenței, criminalității, până la completa descărcare pulsională. În acel moment, starea de sănătate mintală revine la normal și echilibrul psihosocial se restabilește. Apoi ciclul se reia. 3. Aspectele etno-culturale și transculturale ale stării de sănătate mintală Așa cum arătam, starea de sănătate mintală prezintă aspecte caracteristice în funcție de particularitățile modelului socio-cultural. Starea de sănătate mintală, în sensul de echilibru psihic, are un
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
presta sau nu o activitate, legată de incapacitatea temporară sau definitivă a activității profesionale, în cazurile de acordare a asistenței sociale etc.). Unii autori au susținut că acest aspect reprezintă un abuz medical, o „medicalizare” a societății, care schimbă imaginea psihosocială a individului (T.S. Szasz, A. Cooper). Se consideră că, în acest caz, contrar naturii, medicina este cea care „inventează” bolile și bolnavii. Acesta este un punct de vedere neștiințific, antimedical. Medicina nu inventează; ea constantă, observă, inventariază și descrie stările
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
rezolvat decât de igiena mintală. Societatea pune, de regulă, la un loc boala psihică și devianța. De aceea, ea acționează represiv atât asupra bolnavilor psihic, cât și asupra sociopaților, atribuindu-le eticheta comună de „periculozitate socială”. De aici decurge statutul psihosocial specific al acestora, cu toate consecințele lui. Cea care poate și trebuie să rezolve situația este igiena mintală, și ea o poate face numai acționând prin intermediul unui model medico-social adecvat, care să-și impună în cadrul societății normele de recunoaștere și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
să exagerăm, că nivelul de dezvoltare și evoluția social-istorică și politică ține într-o măsură considerabilă de nivelul de dezvoltare și utilizare a igienei mintale într-o societate dată. De aplicarea corectă a prescripțiilor de igienă mintală depinde menținerea echilibrului psihosocial al cetății și comunității umane respective, iar de acest echilibru depind, în final, progresul și perfecțiunea mecanismelor sociale, progresul indivizilor. Prin aceste aspecte, care o „integrează” în sfera „mecanismelor sociale”, igiena mintală dobândește virtuți noi, din care vor decurge funcțiile
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de acest echilibru depind, în final, progresul și perfecțiunea mecanismelor sociale, progresul indivizilor. Prin aceste aspecte, care o „integrează” în sfera „mecanismelor sociale”, igiena mintală dobândește virtuți noi, din care vor decurge funcțiile sociale sau mai exact cele de „reglare psihosocială” ale acestora. Igiena mintală nu este numai un mecanism de reglare care asigură, alături de alți factori, dinamica socială. Ea este și un factor complex de „pregătire” a evoluției sociale a cetății și a membrilor societății respective. Limitele, dar și posibilitățile
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
evoluției sociale a cetății și a membrilor societății respective. Limitele, dar și posibilitățile igienei mintale își probează virtuțile, în special în această complicată și complexă strategie de pregătire pentru viitor. Această „strategie de viitor” vizează anticiparea programat-planificată a „noilor forme psihosociale” de sensibilitate, gândire, acțiune, comunicare, comportament etc., precum și „strategiile de acceptare și adaptare” ale comunităților umane. În planul practicii sociale, igiena mintală trebuie să ofere soluțiile cele mai potrivite de „asimilare a viitorului”, considerat o schimbare acceptată care decurge din
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
punerea lor în aplicare. După cum nu putem să ignorăm consecințele lor. Fiecare din aceste activități presupune, independent de natura obiectului său, emiterea unei judecăți care ia în calcul unul sau mai multe criterii”.<footnote Monteil, Jean-Mare, Educație și formare - Perspective psihosociale, Ed. Polirom, Iași, 1997, p.31. footnote> În sistemul tradițional de învățământ, evaluarea practicată în educația muzicală avea multe disfuncționalități: * Evaluarea reprezenta un element minor, neesențial al activității didactice, caracterizat prin lipsa obiectivelor clare, impregnat de formalism, fiind cu preponderen
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
propria boală. Este necesară încurajarea exprimării reacțiilor psihologice normale pentru o pierdere ca o premisă a evoluției spre stadiul de acceptare a propriei suferințe. Pacienții sunt conștienți că trebuie să se ajusteze unei noi vieți sub amprenta stresului psihologic și psihosocial, încărcată de insatisfacții și de nesiguranță. Steen (1993), consideră că factorii care pot fi considerați predictori pentru adaptare sunt: suportul familial, stilul de coping preferat, personalitatea. Pacienții care beneficiază de susținere din partea familiei, de resurse adecvate de coping și de
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
psihic cronic se remarcă excesele referitoare la substitutul drogului (tutun, cafea, alcool), scăderea randamentului profesional, refuzul muncii și al acceptării responsabilităților, închiderea în sine, neglijarea aspectului fizic ca și a unor norme sociale. Pentru depășirea stresului psihic creat de factorii psihosociali, precum și de cel al unor boli este necesar suportul social care poate fi definit drept confortul, asistența și informația pe care individul le primește prin intermediul contactelor formale și informale din partea celorlalți indivizi sau din partea unui grup. Suntem ființe sociale și
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
ca principali agenți educaționali și cele ale elevilor sau studenților, în subordonarea nemijlocită față de conducerea unei asemenea instituții. nu este numai o activitate ce pune în relație cadrul didactic și elevul pentru realizarea unor obiective comune, este și un proces psihosocial de influențare prin limbaje specifice a atitudinilor, comportamentelor, convingerilor, a comportamentelor, a componentelor motivațional afective și volitive. De aceea, a comunica eficient și expresiv cu ceilalți și cu sine presupune: Să informezi inteligibil și să facilitezi înțelegerea mesajului transmis; Să
Comunicarea didactică. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Rotenstain Solo, Ursachi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1174]
-
Cristea, Literatura criticilor, RL, 1974, 11; D. Micu, Romanul unui critic?, VR, 1974, 6; Ulici, Prima verba, I, 203-204; Valeriu Cristea, „Ipostaze ale prozei”, RL, 1977, 49; Al. Săndulescu, Comentatoare a prozei, VR, 1978, 5; Fănuș Băileșteanu, Eseuri despre proza psihosocială, CRC, 1978, 20; D. Micu, Vocația analizei, RL, 1980, 42; Edgar Papu, Claustrare citadină, CNT, 1981, 42; Valeriu Cristea, „Prețul singurătății”, RL, 1981, 44; Eugen Simion, Un roman de moravuri, R, 1981, 11; D. Micu, Neacceptarea înfrângerii, VR, 1981, 11
TUDOR-ANTON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290286_a_291615]