812 matches
-
1994. Tomșa, Gheorghe, Consilierea și orientarea în școală, Casa de Editură și Presă Viața Românească, București, 1999. Ullich, Dieter, Pädagogische Interaktion, Beltz Verlag, Weinheim-Basel, 1995. Ulrich, Cătălina, Managementul clasei de elevi - învățarea prin cooperare, Editura Corint, București, 2000. Vlăsceanu, Mihaela, Psihosociologia educației și învățământului, Editura Paideia, București, 1993. Voiculescu, Florea, Todor, Ioana, Voiculescu, Elisabeta, Managementul timpului - o abordare psihopedagogică, Risoprint, Cluj-Napoca, 2004. Vorobyev, N, „La théorie des jeux”, în volumul colectiv La pensée scientifique, Mouton, UNESCO, Paris, 1988. Wallen, J. Karl
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
care sunt utilizate conceptele de "opinie publică" și "manipulare" în discursul jurnalistic, strategiile de autonomizare a câmpului mediatic față de cel politic. Concept foarte greu de definit 64, opinia publică este, in primul rand, obiect de studiu al sociologiei și al psihosociologiei și desemnează un fenomen social. Cea mai cunoscută definiție a sa este cea dată de Bernard Hennessy: "Opinia publică este complexul de preferințe exprimate de un număr semnificativ de persoane cu privire la o problemă de importanță generală."65 Dar opinia publică
by Răzvan Enache [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
cogniției sociale care contribuie la crearea să. În acest sens, vom pune în legătură specificul realității sociale, în general, cu cel al realității organizaționale, în particular, printr-un demers interdisciplinar care înglobează teorii din filozofia actelor de limbaj, sociologie și psihosociologie, cu scopul de a evidenția complexitatea fenomenului discutat. În teoria RP145, imaginea este definită că "felul în care este percepută o organizație sau un individ. Ea reprezintă percepțiile colective despre o organizație ale tuturor publicurilor sale, bazate pe ce face
by Răzvan Enache [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
viața și a sclipit spiritul unor personalități de prim rang). Casele trăiesc În măsura În care oamenii le dau viață. Existența și importanța raportului om - ambient, Om - obiect, nu mai este o problemă strict „proust-iană”, astăzi fiind atât În arhitectură cât și În psihosociologie un factor influent al activității umane. Lucrarea cuprinde un bogat volum de informații de istorie și biografie literară, (cred că este complet) și culturală. Structura compunerii și modalitatea expunerii, (cu digresiuni anecdotice semnificative) este de specia unei literaturi de calitate
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
sale, greu pot fi găsite constatări și explicații ale disciplinelor sociologice și psihologice care să nu aibă corespondent în perimetrul ei. Diferența dintre cele două niveluri (comun și științific) în elaborarea de „teorii” este uneori mai degrabăde limbaj. Astfel, în psihosociologia afinităților, spre exemplu, s-au formulat două „teorii” cu privire la mecanismele legării de prietenii (dragoste): a) atracție prin asemănări și b) atracție prin complementaritate. Bunul-simț a condensat și, desigur, într-o anume măsură, a și simplificat aceste explicații prin expresii de
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
renunțarea sau tăcerea, ci și activarea poziției minoritare. Mai trebuie luat în seamă, apoi, faptul că „tăcerea” poate fi strategică, evitând riscuri și costuri prezente și așteptând ocazii prielnice de viitor. 2. Efectul „încadrării” (framing) este unul foarte solicitat în psihosociologia americană, în psihologie în general. El desemnează faptul că același stimul, item, argument, eveniment, aceeași idee etc., puse în cadre de referință diferite, provoacă percepții, interpretări, atitudini și reacții diferite din partea subiecților receptori. Efectul se folosește cu eficiență și în
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Una dintre cele mai frapante caracteristici ale cercetării empirice în domeniul științelor socioumane - ale metodei anchetei, în special - este aceea că, exeptând unele domenii restrânse, care folosesc instrumente standardizate, cum ar fi testele în psihologie ori anumite scale complexe în psihosociologie, practic, cu ocazia fiecărei noi investigații, cercetătorul este obligat să-și construiască propriul instrument de cercetare, a cărui utilizare este deci limitată la obiectul studiului în cauză și la momentul respectiv. Diferența față de fizician, de exemplu, este mai mult decât
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Opinion, Brooks Coole Publishing Company, Monterrey. Iluț, Petru (1995), Structurile axiologice din perspectivă psihosocială, Editura Didactică și Pedagogică, București. Iluț, Petru (1997), Abordarea calitativă a socioumanului, Editura Polirom, Iași. Iluț, Petru (2004), Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie, Editura Polirom, Iași. Inglehart, Ronald (1997), Modernization and Postmodernization. Cultural, Economic, and Political Change in 43 Societies, Princeton, New York. Inglehart, Ronald (1999), „Trust, well-being and democracy”, în M. Warren (ed.), Democracy and Trust, Cambridge University Press, New York. Janesick, V. (1994
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
ce descriu acest fenomen, valorificând în acest scop o bibliografie variată, dar și un câmp problematic aflat în plină extensiune și experimentare. Abordarea se situează la interferența mai multor topici specifice științelor educației precum Politica și managementul educației, Sociologia educației, Psihosociologia grupurilor școlare, Psihologia educației, Filosofia educației etc. Scrisă într-o perspectivă modernă, cu numeroase clarificări și sugestii acționale, lucrarea va ființa ca stimulent inovativ și complement strategic cu valențe practice deosebit de importante pentru învățători, profesori, consilieri, factori de decizie, politicieni
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
altul; e) Cine sunt inițiatorii și susținătorii procesului de schimbare? Istoria oferă suficiente exemple de personaje care și-au legat numele de schimbare (Napoleon, Luther etc.). De regulă, s-a încetățenit ideea că schimbarea este apanajul elitelor. Cu toate acestea, psihosociologii consideră că putem vorbi și de alți agenți care pot provoca schimbarea. Asupra acestora ne vom opri și noi în analizele viitoare; f) Poate fi prevăzută, planificată schimbarea? Realitatea ne-a oferit suficiente dovezi de schimbări planificate. Nimic nu se
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
nivelul școlii Fiind un proces de durată, amplu și complex, schimbarea în educație impune delimitarea aspectelor nevralgice existente la nivelul organizației școlare, precum și identificarea resurselor strategice, sau de orice tip, care să susțină acest proces de ameliorare/dezvoltare a școlii. Psihosociologii au subliniat în ultimul timp necesitatea de a privi procesul schimbării educaționale prin delimitarea clară a două paliere: organizația și oamenii acesteia, ceea ce evidențiază două orientări esențiale ale schimbării: * dezvoltarea organizației școlare (school improvement), ce solicită schimbări la nivel structural
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
Jossey-Bass. Bîrzea, C., coord., 1993, Reforma învățământului din România. Condiții și perspective, Institutul de Științe ale Educației, București. Bîrzea, C., 1994, Les politiques éducatives dans les pays en transition, Les Éditions du Conseil de l'Europe, Strasbourg. Boboc, I., 2002, Psihosociologia organizațiilor școlare și managementul educațional, Eitura Didactică și Pedagogică, R. A., București. Bocoș. M., 2003, Teoria și practica cercetării pedagogice, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca. Bogáthy, Z., 1999, Negocierea în organizații, Editura Top Manager, Timișoara. Bogáthy, Z., coord., 2004, Manual de
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
Ceaușu, I., 2005, Strategii manageriale. Management performant, Editura Academică de Management, București. Cerchez, N., Mateescu, E., 1995, Elemente de management școlar, Editura Spiru Haret, Iași. Cerghit, I., Vlăsceanu, L., 1988, Curs de pedagogie, CMUB, București. Chelcea, S., Țăran, C., 1990, "Psihosociologia comportamentului prosocial", în Psihologia cooperării și întrajutorării umane, Editura Militară, București. Chelcea, S., 1994, Personalitate și societate în tranziție, Societatea Știință și Tehnică, București. Chelcea, S., 2001, Metodologia cercetării sociologice, Editura Economică, București. Chirică, S., 1996, Psihologie organizațională. Modele de
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
la formation, PUF, Paris. Delors, J., 2000, Comoara lăuntrică. Raportul către UNESCO al Comisiei Internaționale pentru Educație în secolul XXI, Editura Polirom, Iași. Deriabin, A., 1998, "Schimbare socială vs. mobilitate socială: este posibilă "vocea grupului"?!, în Neculau, A., Ferréol, G., Psihosociologia schimbării, Editura Polirom, Iași. Dessler, G., 1991, Personnel/Human Resource Management, Prentice Hall, Englewood Cliffs. Dîrțu, C., 1998, "Personalitatea între schimbare și stabilitate", în A. Neculau, Psihosociologia schimbării, Editura Polirom, Iași. Doise, W., 1996, "Interacțiuni sociale și dezvoltări cognitive", în
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
socială vs. mobilitate socială: este posibilă "vocea grupului"?!, în Neculau, A., Ferréol, G., Psihosociologia schimbării, Editura Polirom, Iași. Dessler, G., 1991, Personnel/Human Resource Management, Prentice Hall, Englewood Cliffs. Dîrțu, C., 1998, "Personalitatea între schimbare și stabilitate", în A. Neculau, Psihosociologia schimbării, Editura Polirom, Iași. Doise, W., 1996, "Interacțiuni sociale și dezvoltări cognitive", în A. Neculau, Psihologie socială. Aspecte contemporane, Editura Polirom, Iași. Douglas, M., 2002, Cum gândesc instituțiile, Editura Polirom, Iași. Drucker, P. F., 1993, Inovația și sistemul antreprenorial, Editura
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
Management, Pitman Publications. Greenberg, J., Baron, R., 1993, Behaviour in Organizations, Allyn & Bacon, Boston. Haag, D., 1981, Pour le droit a l'éducation: quelle gestion, UNESCO, Paris. Hamdouch, A., 1998, "Schimbarea organizațională și strategiile concurențiale ale firmelor", în A. Neculau, Psihosociologia schimbării, Editura Polirom, Iași. Handy, C., 1999, Understanding Organizations, Penguin Books, London. Hassenforder, J., 1976, Inovația în învățământ, Editura Didactică și Pedagogică, București. Hatch, M. J., 1997, Organization Theory. Modern, Symbolic and Postmodern Perspectives, Oxford University Press, Oxford. Havelock, R.
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
I. Cuza", Seria Psihologie-Științele Educației, Iași, nr. 3. Neculau, A. coord., 1996, Psihologie socială. Aspecte contemporane, Editura Polirom, Iași. Neculau, A., 1996, "O perspectivă psihologică asupra schimbării", în Psihologie socială. Aspecte contemporane, Editura Polirom, Iași. Neculau, A., Ferréol, G., 1998, Psihosociologia schimbării, Editura Polirom, Iași. Neculau, A., 1999, Memoria pierdută. Eseuri de psihosociologia schimbării, Editura Polirom, Iași. Neculau, A. coord., 2000, Analiza și intervenția în grupuri și organizații, Editura Polirom, Iași. Negoescu, Gh., Opaiț, G., 1999, Managementul schimbării, Editura Projuventute, Focșani
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
Psihologie socială. Aspecte contemporane, Editura Polirom, Iași. Neculau, A., 1996, "O perspectivă psihologică asupra schimbării", în Psihologie socială. Aspecte contemporane, Editura Polirom, Iași. Neculau, A., Ferréol, G., 1998, Psihosociologia schimbării, Editura Polirom, Iași. Neculau, A., 1999, Memoria pierdută. Eseuri de psihosociologia schimbării, Editura Polirom, Iași. Neculau, A. coord., 2000, Analiza și intervenția în grupuri și organizații, Editura Polirom, Iași. Negoescu, Gh., Opaiț, G., 1999, Managementul schimbării, Editura Projuventute, Focșani. Nicolescu, O., 1993, Noutăți în managementul internațional, Editura Tehnică, București. Niculescu, R.
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
de sociologie, Editura Humanitas, București. Văideanu, G., 1996, UNESCO 50 Educație, Editura Didactică și Pedagogică, București. Vlăsceanu, L. coord., 2002, Școala la răscruce. Schimbare și continuitate în curriculum-ul învățământului obligatoriu, vol. I II, Editura Polirom, Iași. Vlăsceanu, M., 1993, Psihosociologia organizațiilor și conducerii, Editura Paideia, București. Vlăsceanu, M., 1999, Organizațiile și cultura organizării, Editura Trei, București. Vlăsceanu, M., 2003, Organizații și comportament organizațional, Editura Polirom, Iași. Westley, W., 1969, Innovation in education, OECD. Watson, G., 1967, Concepts for social change
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
de factori obiectivi (care țin de natura finalității, a conținutului, de logica internă a științei, de legitățile fenomenului Învățării etc.) și de factori subiectivi (determinați de contextul uman și social al aplicării ei, de personalitatea profesorului, de psihologia elevului, de psihosociologia colectivului clasei etc.). Toate aceste variabile sunt implicate În mod diferit - ca importanță, proporție, complexitate și dificultate - În determinarea metodei. Importanța dominantă revine, bineînțeles, obiectivelor și conținuturilor cu care se solidarizează toate celelalte componente și operații care intervin În actul
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
pot fi trecute cu vederea avantajele considerabile ale intervenției performante pe care le au, evidențiate la locul potrivit În cuprinsul lucrării. Dat fiind faptul că evoluția metodelor stă, În primul rând, sub semnul progreselor Înregistrate de psihologie, de psihopedagogie și psihosociologie, față de care manifestă o legitimă sensibilitate, vom stărui, În cele ce urmează, asupra câtorva dintre datele cu o semnificație directă asupra Înnoirilor din domeniul metodologiei. Așa cum deja am relatat, aspectul esențial care capătă o importanță primordială aici este adaptarea metodologiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
corecte În Înlănțuirea lor adecvată. Într-un sens mai larg Învățarea socială este o Învățare prin experiența altora, prin experiența umanității, prin cultură. Ceea ce Înseamnă că se acordă importanță culturii În modelajul conduitelor. În această optică, pentru specialiștii din domeniul psihosociologiei „observația și imitația sunt, În general, considerate ca elemente majore ale proceselor interactive permițând indivizilor să acceadă la cultura diferitelor grupuri sociale În care ei sunt conduși să se integreze În cursul vieții: grupul familial Înainte de toate, grupurile școlare și
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
răspuns, ci o întrebare. O întrebare care, convingător dezvoltată în paginile care urmează, poartă în ultimă instanță asupra ideii de cultură: ,Colecția protestelor ludice ale ființei mature este cultura." Sîntem cu aceasta, după un drum argumentativ care a trecut prin psihosociologie, în fața unei cărți celebre - Homo ludens, a lui Huizinga. Și de aici, un pas în plus, de natură critică: ,Făcînd istoria civilizației din punctul de vedere al celor care se joacă, Huizinga a uitat s-o facă și din a
Cele mai bune culori by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11274_a_12599]
-
carte cu cititorul ei, Iosif Corpas întrezărește și dificultățile celui din urmă (ce-ar trebui "să fie pregătit pentru orice"). Într-adevăr, semnificațiile "secvențelor" sale se sustrag comandamentelor obișnuite de-a scrie istorie. Ilustrează însă câteva dintre teoriile științifice ale psihosociologiei. Întâi că închisorile nu sunt spații de afirmare a eroismului ori "universități politice", ci lăcașuri ale suferinței unde calitățile morale ale ființei umane din lumea obișnuită se pierd. Oamenii închiși - fie ca deținuți de drept comun, fie politici - suportă efectele
Despre "crima de propagandă" by Lavinia Betea () [Corola-journal/Journalistic/13977_a_15302]
-
Pro Tv conform căreia ,cea mai vizionată emisiune de umor din România, în ultimii cinci ani, a fost ,Vacanța mare". Păcat - ar fi râs și ea și curcanul adus din Moldova... Deocamdată, încercăm să-l redăm pe Haralampy umanității și psihosociologiei care cum ne pricepem, respectiv: nevastă-sa plângând în hohote (drept că mai false decât orice hohote telenovelice, dar îi apreciem efortul); soacră-sa, urmărind emisiunea lui Andrei Gheorghe, ,Politică, frate!" de la Realitatea TV și râzând și ca pro... - pardon
Cuțu în boxa acuzaților by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10833_a_12158]