3,998 matches
-
a Pontului Euxin". Informațiile aduse sunt pe cât de interesante tot atât de provocatoare și ne obligă la un răspuns pseudo-polemic. În toate aceste documente literare, numele lui Panait Istrati apare însoțit de sintagma "greco-românul". Apropriat ca valoare inalterabilă de editori, cercetători și publiciști greci, scriitorul este, în aceeași măsură, învăluit de o tăcere vinovată din partea noastră, pe considerentul că "ce-i al meu, al meu rămâne." După cum arată Elena Lazăr, în prefața antologiei alcătuite de Leonidas Hristaki "Panait Istrati. Un scriitor." (1993), acesta
Panait Istrati, scriitor român, scriitor francez, scriitor grec? by Maria Cogălniceanu () [Corola-journal/Memoirs/7501_a_8826]
-
cartea lui Vlad Zografi a trecut aproape cu totul neobservată. Trăgând linie și însumând, în cinci luni volumul a avut parte de exact două comentarii. Unul, în paginile „Observatorului cultural”, sub semnătura avizată a lui Liviu Ornea (care, fiind un publicist strălucit, nu e, totuși, critic literar); celălalt, pe un blog intitulat Mind Porn, sub semnătura unui anume Bogdan Dumitrescu (care, sper să nu greșesc, ar putea fi nimeni altul decât autorul volumului de proză scurtă SMS, publicat cu câțiva ani
Un film personal by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3833_a_5158]
-
sale au apărut în diferite reviste din Craiova și din țară. Zestrea sa editorială însu mează șase apariții, la diferite perioade. Primul volum, care vede lumina tiparului poartă titlul Nopțile, Editura Vlad & Vlad, în anul 1996. După spusele unui mare publicist craiovean, Andrei Potcoavă, lirismul poetului Dumitru Paraschivescu este grațios, evocând stări sufletești esențiale, surprinzând în versuri suplețea ca har transcendent. Din poezia Patria mea, am extras prima strofă: Greșit-am ieri, dar nu într-una!/ Și poate, am să mai
Un poet total, cu operă de Altar. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Memoirs/93_a_115]
-
a penetra în conștiința cititorului ca fraza incandescentă din editorialele iorghiene, așa cum este cel din 8 septembrie. Comentând știrea despre intrarea în vechea capitală a Poloniei a cizmei hitleriste, Nicolae Iorga publică pe prima pagină mini-editorialul Ce este Cracovia. Puțini publiciști ai acelor timpuri au scris fraze atât de vibrante, precum profesorul Iorga, membrul Academiei din această urbe, încă din 1924, membru, totodată, doctor Honoris Causa a cinci universități poloneze. În condiții umilitoare pe care nu am a le judeca, și
Nicolae Iorga despre Polonia by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Memoirs/6954_a_8279]
-
de preferință "Universul" - spre a trimite la Berlin un corespondent de origină etnică română, și cu totul neinfluențat, pentru a informa obiectiv opinia publică românească asupra situației din Reich și regiunile polone ocupate de trupele germane. Nicolae Iorga și alți publiciști scriau în mod vădit pro Polonia și condamnau atacurile inumane germane, fapt care cu siguranță deranja Berlinul. Atașamentul lui Iorga față de cauza poloneză își are o reflectare profundă în transpunerea pe care o dedică apărătorilor Varșoviei, la 28 septembrie, prin
Nicolae Iorga despre Polonia by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Memoirs/6954_a_8279]
-
paradoxal, trecând în timp, ca și Petre }uțea, de la extrema stângă la dreapta eșichierului politic. Adolescent, se declara comunist înflăcărat: "Eu țineam de la 15 ani de tagma lui Lenin." Ca student, a participat la luptele (bătăile) contra cuziștilor și codreniștilor. Publicistul se va dovedi un antifascist și antihitlerist înveterat. Mai mult, fără să fie membru al P.C.R., calitate pe care a refuzat-o întotdeauna, în timpul, mai exact, la sfârșitul războiului se găsește alături de cumnatul său Lucrețiu Pătrășcanu, care strângea arme și
Alte însemnări ale mandarinului valah by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/9813_a_11138]
-
a Republicii Populare Române", Arghezi, "licheaua de presă", care nu punea mare preț pe convingerile politice, căutând redacția care-i oferea onorariu mai consistent. Era "ca o căpușă și ca o lăcustă". Acum, e de remarcat că autorul distinge între publicistul afacerist, fără nici o morală, și marele poet, "care a spart tiparele lexicale, îmbogățind din nou limba, așa cum o făcuse Eminescu." Neiertător este Pandrea cu M. Ralea, care întruchipează tipul lingușitorului, al slugărniciei, lustruind "pantofii stăpânului fără rușine și cu osârdie
Alte însemnări ale mandarinului valah by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/9813_a_11138]
-
Paul Cernat Cătălin Mihuleac, Aventurile unui gentleman bolșevic, Editura Cartea Românească, București, 2012, 240p. Autor a nouă volume postdecembriste, majoritatea de proză scurtă, dar foarte activ și ca dramaturg sau publicist, ieșeanul Cătălin Mihuleac revine în actualitatea editorială cu un roman care concentrează principalele trăsături ale literaturii sale: satira politică burlescă, grotescul șarjat și parabola distopică, ridicîndu-le la puterea unui fantezii dezlănțuite. Aventurile unui gentleman bolșevic își extrage materia dintr-o
Elucubrații din blocul comunist by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3651_a_4976]
-
politica editorială? Îi cerem lui G.V. un singur exemplu de o asemnea imixtiune petrecută la oricare dintre revistele USR. Și, sigur, nu are cum să dea un astfel de exemplu, fiindcă nu există. Ceea ce-l descalifică moral și profesional pe publicistul de la Hyperion. Cum îl descalifică și lista alandala pe care o alcătuiește: Lefter scrie în România literară? Foarte rar (din păcate!), mai des (tot din păcate!) a fost publicat în revista noastră chiar cel care se lamentează aici mincinos. Apoi
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3154_a_4479]
-
simțul proporțiilor și să ne urmăm cu dinții programul de lucru. În condiții neverosimile, rocambolești, am scos 15 numere din Cahiers, de fapt 15 volume monografice. Asta nu este și ea o operă? Dar cine s-o recunoască? Niște vagi publiciști, amărâți și activiști ca vai de ei! Ce cultură, proprie, lectură reală au? Iată de ce mă simt și sunt, de fapt, un izolat, un tolerat, un marginal. Acum scriu un Jurnal european (Portugalia, Anglia, Danemarca etc.), care are rolul său
Noi completări la bibliografia lui Adrian Marino by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4012_a_5337]
-
în care, în chip cât se poate de onest, crezuse. Când dreptul de a gândi liber și de a formula liber i-a fost periclitat (la „Studentul român”, la „Revista literară” a lui Miron Radu Paraschivescu și chiar la „Scînteia”) publicistul n-a ezitat să pună punct colaborărilor. Ar fi putut continua, admițând concesiile (inclusiv stilistice) de dragul unei aparente glorii literare. N-a făcut-o, spre cinstea lui. S-a retras în studiu, într-o carieră universitară care l-a pasionat
Interpretarea unui destin by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2935_a_4260]
-
Ion Moldoveanu (1913-1939), autorul unei plachete de versuri, Zbor peste ape1, care a suscitat interesul și aprecierile, unanim favorabile ale lui Perpessicius, Octav Șuluțiu, Ion Chinezu, Ion Șiugariu, Mihai Beniuc, Ion Agârbiceanu, George Popa și Ion Apostol Popescu. Poetul și publicistul Ion Moldoveanu a avut ca mentor pe profesorul său Dimitrie Goga, care l-a stimulat să scrie și să publice, facilitându-i debutul în presă 2, iar peste ani îi dedică 3 întâia sa carte de poeme. O contribuție, esențială
Noi contribuții la biografia poetului Ion Moldoveanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3229_a_4554]
-
în biblioteca profesorului Nicolae Scurtu din București. 1. Pat - regionalism, provine din neogreacă. 2. Sandra Cotovu - Jocuri de apă (Fragment) în Viața Românească, 30, nr. 3, martie 1938, pag. 20-31. 3. Margareta Gavrilescu, sora scriitoarei. 4. I.D. Suchianu (1895-1985), eseist, publicist, traducător și memorialist. 5. El îl reprezintă pe G. Topîrceanu, pentru care Otilia Cazimir a manifestat o puternică afecțiune și admirație. 6. Constanța Marino-Moscu (1875-1940), prozatoare și memorialistă. 7. Gheorghe Agavriloaiei (1906-1981), istoric literar și comentator atent al fenomenului literar
Însemnări despre Otilia Cazimir by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2716_a_4041]
-
puternică afecțiune și admirație. 6. Constanța Marino-Moscu (1875-1940), prozatoare și memorialistă. 7. Gheorghe Agavriloaiei (1906-1981), istoric literar și comentator atent al fenomenului literar. 8. Emil Coliu (1909-1939), istoric, specialist în arheologie și cronicar literar. 9. Gr. T. Popa (1892-1949), anatomist, publicist și codirector al revistei Însemnări ieșene, alături de M. Sadoveanu și G. Topîrceanu. 10. Profira Sadoveanu - Emil Ștefan Coliu în Însemnări ieșene, 4, volumul 12, 1 decembrie 1939, p. 476-477 (Necrolog).
Însemnări despre Otilia Cazimir by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2716_a_4041]
-
ai literaturii contemporane. Îmi pare rău că trebuie s-o spun, dar au existat și excepții, din păcate, de scriitori care n-au dat niciodată pe la redacție, dar și-au luat și mai departe leafa întreagă, și, încă, una de publicist comentator, mult mai mare decât una de redactor. Beneficiar de lungă durată al excepției și care nici măcar n-a fost interesat să afle ce se întâmplă după 1974 cu colegii lui din redacția României literare a fost Nichita Stănescu. Probabil
După 45 de ani by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2915_a_4240]
-
Andrei Moisoiu (Google) Veste proastă pentru Victor Ponta, chiar de sărbători. În România s-a dat prima condamnare la închisoare pentru plagiat. Este vorba de publicistul Gheorghe Stanca. El a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare pentru plagiat, , scrie gândul.info. În 2010, Stanca a fost trimis în judecată de procurori pentru că și-a însușit traducerea cărții "Jurnal", scrise de Lev Tolstoi, publicată
Veste proastă pentru Ponta de sărbători! Prima condamnare la închisoare pentru plagiat by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/33341_a_34666]
-
atunci când În România socialistă Emil Cioran era anatemizat pentru ideile sale nonconformiste. Vorbind despre Aurel Cioran, am simțit că, de fapt, l-am adus “acasă”, aici la Câmpul Românesc, unde a fost nelipsit prietenul său John Halmaghi, profesorul și bibliologul, publicistul care a semnat frecvent articole În „Cuvântul Românesc” sau În „America”. Nu Întâmplător John Halmaghi a venit tocmai din America la Înmormântarea de la Sibiu a lui Aurel din noiembrie 1997. Rod al unei căutări de un deceniu În presa românească
Radiografia unei săptămâni internaționale de cultură la câmpul românesc Hamilton. In: Editura Destine Literare by Anca Sîrghie () [Corola-journal/Journalistic/99_a_396]
-
Daniel este fiul unei foste eleve a mele În liceele din Sibiu și reîntâlnirea noastră a fost Încărcată de emoția amintirilor, prețuirea mea a fost cu atât mai puternică și entuziastă. Cenaclul Nicăpetre de pe lângă revista „Observatorul”, condus de editorul și publicistul Dumitru Puiu Popescu, a susținut un foarte frumos program, În care a alternat poezia cu muzica și cu lansarea unor cărți. Medicul Dan Predescu a dirijat Corul Atheneum, care ca de obicei a impresionat asistența cu buna calitate a interpretării
Radiografia unei săptămâni internaționale de cultură la câmpul românesc Hamilton. In: Editura Destine Literare by Anca Sîrghie () [Corola-journal/Journalistic/99_a_396]
-
București. 1. Remarcabile sunt contribuțiile cuprinse în cartea I.D. Ștefănescu. 1886-1981. Volum îngrijit de Alexandru Zub și Flavius Solomon. Iași, Fundația Academică „A.D. Xenopol”, 1997, 241 pagini, precum și fișa biobibliografică completă, datorită istoricului literar Stan V. Cristea, Dicționarul scriitorilor și publiciștilor teleormăneni. Alexandria, Editura „Rocriss”, 2005, p. 478-480 + 1 foto bust. 2. În virtutea acestei alianțe a donat Mănăstirii Agapia o parte însemnată din biblioteca, manuscrisele și arhiva sa, pe care cu inteligență și pasiune le cercetează un grup de tinere intelectuale
Câteva însemnări despre cărturarul I.D. Ștefănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5117_a_6442]
-
în poezia transilvană, cu forța originară a ideilor care nu cunosc opreliști omenești. Căci poezia transilvană este ea însăși un discurs pentru libertate.” (sublinierea lui Emil Giurgiuca) Dacă poetul a fost, mai ales, în perioada interbelică, în atenția criticii literare, publicistul Giurgiuca a fost pe nedrept neglijat și paginile acestea, cu citate bine alese, convingătoare, constituie un argument pentru o antologie din gazetăria poetului Anotimpurilor, la care s-ar putea adăuga și articolele - program ale revistelor pe care le-a întemeiat
Un studiu monografic despre Emil Giurgiuca by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3373_a_4698]
-
an, neavând drept de semnătură, își câștiga existența prin tălmăciri din ungurește. Autoarea reproduce, și sunt perfect justificate în context, câteva aprecieri din critici literari maghiari, care atestă calitatea artistică a tălmăcirilor lui Giurgiuca. Înfățișând o personalitate literară complexă - poet, publicist, îndrumător cultural și traducător - , în urma unei serioase documentări și într-o expunere bine argumentată, monografia Adrianei Todoran are toate atributele unei necesare restituiri literare.
Un studiu monografic despre Emil Giurgiuca by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3373_a_4698]
-
Nicolae Scurtu Biografia poetului, prozatorului, eseistului și publicistului Ion Șiugariu (1914-1945), deși s-a bucurat de o cercetare minuțioasă datorată lui Ștefan Bellu, Eugen Marinescu, Vasile Leschian și a Nadiei Aurelia Roman, continuă să surprindă prin unele aspecte complet necunoscute pe care ni le relevă jurnalele, amintirile și
Noi contribuții la biografia lui Ion Șiugariu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4338_a_5663]
-
Una dintre colaborările necunoscute ale nuvelistului, romancierului, traducătorului și memorialistului Romulus Cioflec (1882-1955) este cea din paginile ziarului Românul, din răstimpul 1911-1912, când Vasile Goldiș coordona și conducea această publicație din Transilvania. E necesar să precizez, încă de la început, că publicistul Romulus Cioflec a fost colaborator permanent al ziarului Românul, iar din anul 1912 a fost numit redactor-șef al acestei gazete. Revelatoare sunt și cele trei epistole, inedite până acum, ale jurnalistului și omului politic Vasile Goldiș (1862-1934) trimise lui
Romulus Cioflec și ziarul „Românul“. Noi contribuții by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3420_a_4745]
-
Ezra Pound e o „prezență puțin hârbuită” și pare „un om puțin senil” (p. 88). Un filon de un anume interes e cel legat de obscurul Henry H.H. Remak (profesor de literatură comparată la Indiana): atacat în Cronica de un publicist care flutura cu dezinvoltură acest nume ca pe un argument al autorității, Zaciu îi cere lui Papahagi mai multe date studentului său. Acesta răspunde prompt, e pe cale să întocmească și o bibliografie minimală, dar, la rugămintea lui Zaciu abandonează căutările
Politici culturale, politici personale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3241_a_4566]
-
pornește aventura descifrării Timișoarei de altădată pentru a redescoperi și conserva o identitate a locului derutantă în contemporaneitate. Evident că povestea sună cunoscut. Prozatorul, în fugă după subiecte, ajunge să nu poată alege. Cu o comoară documentară nu te joci. Publicistul, eseistul și prozatorul Vighi se găsesc în postura specialistului ce caută sagace și valorifică șugubăț. Din citatul de mai devreme reținem o formulare: „în cutiile mele”. Carevasăzică, ele nu mai aparțin fondului Deleanu, nici Povestașului - o instanță ce dublează, în
Arheologii culturale by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3269_a_4594]